54,930 matches
-
unui descriptiv aproape de poezie. Fialta, cu cerul ei alb și încercănat, cu aburii ploii zăbovind în aer și pe pleoape, cu silueta încețoșată a muntelui St. George și opacitatea unei mări netulburate de vînturi, devine în această nuvelă toposul unor întîlniri fabuloase între un bărbat și o femeie. Cei doi nu sînt îndrăgostiți în sensul obișnuit al cuvîntului, căci între ei nu există nici o poveste de iubire; cu ani în urmă s-au sărutat, acel sărut care pentru unul înseamnă totul
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
fie în trecut, fie în viitor. Ea nu există fie pentru că dragostea s-a consumat, fie pentru că nu a apărut încă. În contul acestei ambigue absențe se desfășoară, genial, nuvela lui Nabokov. Fialta e un spațiu metaforic, ea rezumă toate întîlnirile întîmplătoare ale celor doi, după plecarea lor din Rusia. Se întîlnesc pretutindeni, dintr-o tenacitate a coincidenței, pînă cînd bucuria cu care e infuzată revederea, dar și inexplicabila jenă ajung să facă din ei doi foști iubiți fără o iubire
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
și îmbogățit de oboistul Aurel Marc (pe care nu l-am ascultat). Nu-mi amintesc să fi văzut portretul lui J.M. Kraus la marea expoziție Suedia-Franța găzduită la Paris, la Grand Palais - cu câțiva ani în urmă. Și nici evocarea întâlnirilor de salon artistic, "mici dejunuri muzicale" din casa arhitectului Palmstedt, denumite la vremea lor "Kraussiade". Aflu acum că domnul Åstrand a scris catalogul extraordinarei evocări a perioadei în care tocmai Suedia gustaviană se deschisese relațiilor cu patria lui Rousseau, unde
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
un anume tip de viziuni scenice care decantează în act artistic atît realitatea cît și fantezia, instituind un stil de elegantă și rafinată teatralitate. Periodizînd istoria recentă, după stagiunile marcate de spectacolele lui Mihai Măniuțiu și Alexandru Dabija, a urmat întîlnirea cu Vlad Mugur, care nu s-a rezumat doar să pună în scenă, ci a făcut și "școală". Iar roadele nu s-au lăsat așteptate, echipa probînd astăzi un profesionalism excepțional. Vlad Massaci, actualmente regizor al teatrului, a acceptat cu
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
dialectici în marginea conceptelor de libertate, dreptate, iubire, pilda cerșetorului orb, preluată literalmente de destinul eroului în final, antecedentele familiale (socrul și cumnatul său se dovedesc "trădători"), ba chiar și, în directă linie christică, unele puteri de taumaturg. În plus, întâlnirea cu predicatorul Ștefan, lapidarea acestuia și preluarea simbolică de către Saul a sandalelor predecesorului, privirea cu subînțeles prin care, înainte de moarte, apostolul depune greaua sarcină pe umerii continuatorului său, suferă de un exces de semnificație. "Alegerea" lui Saul se dovedește, de
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
Minoritățile suferă în general din cauza marginalității lor. Eu susțin în cunoștință de cauză teza că marginalitatea e o formă interesantă și bogată de schimb cu tot ce se află în vecinătate. De aceea, pentru mine, granița e un loc de întâlnire între vecini și nu unul de separare. Când granița e nepenetrantă, ceva nu este în ordine. Pentru romanși, frontiera este punctul de convergență între lumea germanică și cea latină, între cultura locală și cea universală, într-un cuvânt un loc
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
De fapt contactele cu România au început prin Wissenschaftskolleg zu Berlin. Rezultatul acestor contacte a fost înființarea Colegiului "Noua Europă" din București. Era un model de animație internă. De ce să trimiți tinerii în alte țări, când poți stabili contacte și întâlniri în propria țară? Sunt mereu în legătură cu cei din consiliul științific (Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și alții). De altfel, ar trebui să spun că din punct de vedere cultural cazul României este interesant și fascinant chiar, o probă care arată cât
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
fantasmă se accelerează cu un sonor nu suficient de bine "lipit" de imagine (venind parcă dintr-o altă spațialitate) și cu lipsa detaliilor nete pe care le aduce culoarea și acuratețea aparatului modern? O a doua impresie puternică o provoacă întâlnirea cu actori români de prim rang la o vârstă pe care, de regulă, nu îi prea vezi trăind-o pe ecran - figuri așadar mai greu de recunoscut : Amza Pellea (24 de ani), Silvia Popovici (22 de ani), Draga Olteanu (22
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
alt fel de identitate corporală: trupul viguros, atletic și masculin al scufundatorului, al surferului din ziua de azi dacă vreți, în opoziție cu acela molatec și erotizat în pasivitate și așteptare, al ființei tolănite în nisip. Corpul agresiv construit de întîlnirea cu elementul acvatic e treptat dublat sau chiar substituit de un corp-receptacul de senzații. Plajă modernă începe să se schițeze, semnificativ de altfel, odată cu figură invalidului (de regulă presupus a proveni din Anglia), care e adus pe țărm pentru a
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
fotografii făcute cu acel prilej - si reproduse acum în "Apostrof" (figură lui Blaga e marcată de securiști cu un X). Anchetatorii insistă asupra faptului că, la cererea convivilor, autorul a citit atunci un capitol din Spațiul mioritic sau, la o întîlnire precedentă, a recitat din poemele sale publicate. Astea erau capete de acuzare! Sigur că nu sîntem noi îndreptățiți să judecăm declarații smulse în interogatorii la Securitate, redactate de ofițeri agramați. Dar cu atît mai mult e de admirat I.D. Sîrbu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
literară, al cărei redactor-șef am fost și la care am renunțat cîndva pentru a protesta contra începutului dictaturii în România, inserează acest eveniment al prozei românești în vreo 15 rînduri nesemnate, pe pagina a șasea, sub un anunț al "întîlnirilor de la Onești". Va să zică asta era! Marele eveniment, scoborît întreg din capul d-lui Breban că Minerva din acela al lui Jupiter, n-a fost tratat în România literară cum ar fi vrut dl Breban, care, mă-ntelegi, a fost redactor
Candoarea dlui Breban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17910_a_19235]
-
Luminița Marcu În , Silviu Angelescu urmărește efectele întâlnirii literaturii culte cu mitul sau, în termeni blagieni, relația dintre cultură majoră și cultură minoră: Rostul acestor pagini ar fi tocmai acela de a ilustra aspectele unei relații pe care cultură majoră, prin intermediul literaturii, o păstrează, în formele cele mai
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
pleoape/și vise roșii./ Dacă stătea așa, împietrita, răspîndea în jurul ei/ o noapte de aluat moale și lipicios/ și clăbuci de lumină./ Dacă zbura,/ nu atingea aerul și nu rumega razele roșii de luna" - Colina mișcătoare), de trimiteri mitologice și întîlniri intertextuale diseminate de-a lungul întregului text ("Nu-i decît bufnita cu cîte-un ochi de zeu egiptean/ în vîrful fiecărei gheare,/ cu inima în loc de inimă,/ cu gura croita pe masura hăulitului nupțial;/ bufnita/ crestată-n nisip în Elada și Byblos
Gîlceava bufnitei cu lumea by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17931_a_19256]
-
măști crispate de orgoliu distingi cîteodată și aerul vremii, prezent și în ironia acidă a lui Arghezi... Frază lui Macedonski sprijină în literatura începutului nostru de secol rafinamentul expresiei, cadența culta a ideii și imaginilor. E aici un punct de întîlnire citadin: Mateiu Caragiale, Hortensia Papadat-Bengescu... "...În România, ca și în Franța, e romanticul timp al lui Napoleon al III-lea și al împărătesei lui, Eugenia, iar la București, agent oficial al Prea Puterei lor, e Beclard, după care multe bucureștene
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
Pavel Șușară Muzeul Literaturii Române a încetat de multă vreme să mai fie un simplu depozitar de manuscrise și documente literare, loc pentru întîlniri comemorative, spațiu de cercetare academică și furnizor de inedite și de materie primă pentru istoria literaturii. Fără să piardă nimic din toate acestea, el a devenit, în ultimii ani, grație directorului sau, criticul și istoricul literar Dan Alexandru Condeescu, un
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
limbaj pentru a flata, prin mimetism, spațiul de acțiune al celeilalte. Comunicînd în mod firesc, răspunzînd legitim aceluiași imperativ cultural și artistic, acțiunea pictoriței și prezența poetei converg fără a crea confuzie și coexista fără a se concura. Din această întîlnire, pe jumătate inevitabilă - pentru că artele visează continuu să-și recupereze unitatea pierdută -, pe jumătate provocată și programatica, a rezultat nu numai o expozitie în două registre, ci și o carte-album care poate fi citită/privită în orice sens: că un
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
proiect de putere, de preluare autoritara, despotica a lumii, dar de fapt este echivalentul efortului de autoprotejare. Atîta vreme cît nu mai există fapturi frumoase nu mai există nici acel moment dramatic, încărcat de fericire dar și de panică, al întîlnirii dintre privirea îndrăgostită și chipul care a sedus-o. Nu mai sînt, așadar, vulnerabil la prezența celuilalt, el nu mai poate avea privilegiul de a ma capta în orizontul lui, de a ma reține, fermecat, lîngă el. Întreg românul lui
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
Alte 52 de filme asiatice (din Chină, Taiwan, Singapore, Coreea de Sud și Hong-Kong) au putut fi văzute recent (10-18 aprilie) într-o săptămînă de Far East Film la Udine, în Italia, în cadrul tradiționalelor "Udineincontri". A fost a 13-a ediție a "întîlnirilor" și prima dedicată cinematografului asiatic. Un eveniment, dacă ținem cont de faptul că s-au putut vedea inedite din anii ^30 (filmele lui Maxu Weibang, maestrul "horrorului"chinez), primele opt pelicule ale lui John Woo (majoritatea, comedii) alături de o secțiune
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
al surprinderii scenelor pe hîrtie constituind interesul acestui memorial (vezi scenele cu rușii și grecii de pe vaporul care îl duce la Budapesta). După ce scrie, după vreun Boedecker, orașul Budapesta (autorul îl numește Pesta și Buda), închipuie o scenă memorabilă despre întîlnirea, aici, a unui român, ajuns negustor de coloniale în capitala Ungariei. De aici a apelat, pentru călătorie, la calea ferată, căreia Filimon îi spune constant "stradă ferată", făcînd și istoricul utilizării mașinii cu aburi. Are și reflecții naive: "Cît de
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
fermă a unui creion în masă, a celor mai nevinovate șușoteli). Apoi semnificativă și, încă o dată, de un mare interes documentar pentru cunoașterea epocii e lumea mediilor frecventate de autor. Și nu neglijez a relata, mai întîi, cum se cuvine, întîlnirile cu Blaga și sentimentele încercate, atunci, de marele poet și filosof. Prin 1954-1955 Blaga era măgulit că i s-a încredințat traducerea Faust, semn că autoritățile comuniste îl iau în seamă, acordîndu-i atenție ("totuși au nevoie de mine", spunea el
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
să recunoaștem, destul de potrivit. Apar, apoi, cu siluetele știute, Ion Chinezu (blamat de autorul jurnalului pentru antisemitismul sau primitiv), Vladimir Streinu vizitat și la slujba să de paznic la o stranie bibliotecă din parcul Herăstrău, Șerban Cioculescu care la fiecare întîlnire îl numea pe Blaga "mistagogul de la Cluj", Mihai și Mariana Sora, Constantin (aici Costăchel) Toiu, grupul de tineri catolici care se întîlneau la biserică Saint Vincent de Paul (în care se relevă latinistul Hîncu), Pericle Martinescu, Pavel Chihaia și încă
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Mircea Ștefănescu descrie această experiență cu o undă de gravitate elegantă și nelipsita de ironie. Ni se sugerează că abia atunci, la 40 de ani, a survenit maturizarea autorului și intrarea existenței sale pe un cu totul alt făgaș, după întîlnirea cu drame ale vietii pînă deunăzi necunoscute. Cu reverența delicată și melancolica pe care o avem cu toții pentru lecturile ce ne-au marcat adolescență, Mircea Ștefănescu îl deleagă pe Fabrice, tînărul erou din românul lui Stendhal, La Chartreuse de Parme
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
nu din vogă, pentru că vreau să propun cititorului să descopere în Românul Oxfordului nu o satiră a universității britanice (deși motive ar avea berechet), ci o impresionantă reflecție pe tema identității și a felului în care se restructurează ea prin intermediul întîlnirii cu Celălalt. Părerea mea este că la Mariaș indiciul legitimitătiii unei asemenea lecturi există în chip explicit, si pentru a-l argumenta voi cîtă, cum nu fac de regulă, destul de generos din român. Protagonistul lui Mariaș este un profesor de
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
minunarea pe care ți-o provoacă un oracol, ale cărui vorbe nu numai că nu le pui la îndoială, dar de la care chiar te aștepți la ceva cît mai de necrezut. Există, în felul acesta, o ramă foarte interesanta a întîlnirii dintre Străinul sosit în această lume, si băștinașii ei: fiecare reprezintă, pentru celălalt, o ciudățenie, și cumva un mic miracol, ori o enigmă de neînțeles, pe care nu îți rămîne decît să o contempli, la care te uiți cu maximă
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
miracol, ori o enigmă de neînțeles, pe care nu îți rămîne decît să o contempli, la care te uiți cu maximă mirare, dar și cu secretă admirație și încîntare totodată. În engleză există un cuvînt pentru acest sentiment care califica întîlnirea dintre cele două lumi, care nu știu sigur în ce măsură se regăsește în alte limbi, în spaniolă sau română: awe (admirație stupefiata). Mi se pare un cuvînt foarte nimerit pentru postura romanesca a eroilor lui Mariaș, și totodată cheia stării de
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]