170,663 matches
-
o pură invenție și, oricum, Eminescu nu mai era, încă de pe vremea cît fusese sănătos, director la Timpul, înlocuit fiind de Grigore Păucescu (care l-a admirat foarte mult, adunîndu-i într-o ediție de mici dimensiuni ceea ce el știa, ca șef și coleg la Timpul, că sînt, indiscutabil, articole ale poetului). Toate polemicile purtate de Eminescu cu Românul lui Rosetti (în chestiunea Tudor Vladimirescu, pe care , afirmă dl. N. Georgescu, Eminescu a pierdut-o, în chestiunea inamovibilității magistraturii, teoria păturii superpuse
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
stilul jurnalistic contemporan: "Un alt sector, care nu se lăsa mai prejos, plusa și comunica presei ce mari "vitejii" s-au produs în arealul său" ("Dimineața", varianta pe Internet, 23.04.1997); " Luat de apă, purtat pe aripile Constituției republicane, șeful statului a plusat. El a afirmat răspicat că în timpul mandatului său nu va tolera schimbarea formei de stat" ("Ziua", editoriale pe Internet, ianuarie 1998); "F.C. a plusat, supărîndu-se pe sat ca moderatorul pe scribălăi" ("Evenimentul zilei", 2309, 2000, 10). în
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
în ce mă privește trăiesc realitatea și visul în mod egal, și reușesc să intru într-o realitate-vis." Ca să reveniți la realitatea-realitate, cea mai bună metodă este să citiți interviul (cu efect de duș rece) pe care Bogdan Ghiu, editorul șef al publicației, i-l ia lui Eugen Negrici, "critic literar inclasabil", care are o perspectivă "originală, clară, nemiloasă" asupra fenomenului literar românesc. Rugat să arunce o ochire retrospectivă asupra ultimului deceniu literar, Eugen Negrici răspunde tranșant, fără obișnuitele tactici de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
s-a văzut, nemulțumirile depunătorilor au fost exploatate politic de o manieră primejdioasă, fapt remarcat și de directorul ziarului ADEVĂRUL, în editorialul intitulat Flecăreală și scenarii tenebroase, după o întâlnire a premierului și a președintelui Constantinescu cu directorii și redactorii șefi din presa centrală: Starea de confuzie este accentuată de comportamentul iresponsabil al unor lideri politici, care în plină campanie electorală, încearcă să-și regleze conturi pe seama disperării populației." Mai scrie directorul Adevărului că președintele Constantinescu "sugera la amintita întâlnire cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
o poetă și o eseistă din spațiul chiar al filosofiei (pe care o și predă, de la catedră, studenților). Și aceste ipostaze se conciliază bine una cu alta, alimentîndu-se reciproc. Dacă mai adaug că d-na Marta Petreu este și redactorul șef al unei foarte bune reviste clujene, Apostrof, pentru care se zbate să obțină, de vreo șapte-opt ani, subvenții (și le obține!), căpătăm portretul ideal al acestui remarcabil intelectual transilvan, deopotrivă poet și cugetător. Știu că are, în dubla ei ipostază
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
cu noua putere în presă și pleacă, precipitat, înapoi în Franța, de astădată ca atașat cultural pe lîngă guvernul de la Vichy, (numirea fusese emisă din dispoziția lui Horia Sima și contrasemnată, după rebeliune, de Mihai Antonescu), funcțiune abandonată, datorită unui șef obtuz, după vreo trei luni. Apoi, cel care declarase, imediat după rebeliune, că "legiunea se șterge la cur cu țara" (versiunea Sebastian) trece, repede, printr-o perioadă de disociere (e, prin 1943, bun prieten cu evreul Fundoianu) de vechile idealuri
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
se laudă, ori e agent străin." Greu de înțeles că un premier al României s-a mulțumit cu impresii în loc să pună mîna pe telefon pentru a afla ce hram purta personajul cu care a stat de vorbă cîteva ore. * Recent, șeful PRM, Corneliu Vadim Tudor a făcut caz dintr-o diplomă obținută de la o cunoscută universitate americană, încercînd să facă din ea un fel de certificat de onorabilitate. Diploma - sau certificatul - a anunțat ziarul ZIUA, care i-a mai obținut o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
SRI nu-și asumă responsabilitatea știrilor despre care se spune că ar avea ca sursă SRI. N-ar fi prima oară cînd, sub conducerea d-lui Costin Georgescu, această instituție are reacții buimace sau hilare vegheate de muțenia suspectabilă a șefului ei sau de tăcerea purtătorului de cuvînt care oscilează între no comment și autohtonul n-avem nimic de spus. Asta în timp ce fostul șef al SRI face declarații care ar trebui să capete replici: infirmări sau confirmări din partea d-lui Georgescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
conducerea d-lui Costin Georgescu, această instituție are reacții buimace sau hilare vegheate de muțenia suspectabilă a șefului ei sau de tăcerea purtătorului de cuvînt care oscilează între no comment și autohtonul n-avem nimic de spus. Asta în timp ce fostul șef al SRI face declarații care ar trebui să capete replici: infirmări sau confirmări din partea d-lui Georgescu. Altfel, vom avea impresia că de fapt cel care conduce și azi SRI-ul este dl Virgil Măgureanu, iar dl Georgescu este omul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
uz, cuvîntul circulă astăzi din plin. Iată doar cîteva exemple recente, din surse publicistice: "cu un panseu despre revoluție sau despre poporul român"; "totul se reducea la meditații și panseuri" ("Evenimentul zilei", 2307, 2000, 8); "un recent tele-panseu al venerabilului șef de partid" ("Dimineața" 1997, 8 iulie, varianta pe Internet); "mi se părea că acest panseu simplu nu-și mai are locul" ("Ziua", 12 ianuarie 1998, editorial, varianta pe Internet). Deprecierea lui panseu a fost provocată în primul rînd de tradiția
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
apoi, componentei slave și turanice. Nașterea statelor române, în jurul anilor 1300, li s-a datorat, după tradiția orală reafirmată de istorici precum Gh. Brătianu și Ștefan Papacostea, și acel Basarab întemeietorul a fost un personaj real, dintr-o spiță de șef cuman. Oricum, de pe atunci începe, în Transilvania, excomunicarea de la drepturi egale a românilor, datorită ortodoxiei lor creștine și a refuzului catolicizării (poate chiar a asimilării maghiare). Și la fel, datorită unei plecări din Maramureșul transilvan, se petrece și întemeierea principatului
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
sub grila oficială, publicată de Monitorul Oficial sunt de mizerie. În "anticameră", eram liber, încrezător și nesupus economicului, la Steaua, în cei 30 de ani, am înțeles că imaginea socială contează, în primul rând, nu inefabilul că, într-adevăr "copiii șefilor noștri vor fi șefii copiilor noștri". Așa că am inventat și eu un proverb: "tabietul omoară poetul". Sărăcia și precaritatea socială sunt daruri cerești și născătoare de poezie. Nu mă plâng, constat și-mi asum condiția cu luminoasă încredere în destin
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
de Monitorul Oficial sunt de mizerie. În "anticameră", eram liber, încrezător și nesupus economicului, la Steaua, în cei 30 de ani, am înțeles că imaginea socială contează, în primul rând, nu inefabilul că, într-adevăr "copiii șefilor noștri vor fi șefii copiilor noștri". Așa că am inventat și eu un proverb: "tabietul omoară poetul". Sărăcia și precaritatea socială sunt daruri cerești și născătoare de poezie. Nu mă plâng, constat și-mi asum condiția cu luminoasă încredere în destin. Care credeți că a
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
cea mai la îndemînă și mai autoritară a fost, fără îndoială, cea în istorie, așa, în general, și în voievozi în particular. Cum altfel și-ar fi putut dovedi mai bine un primar, un prefect, un director de școală, un șef de poliție sau un veteran de război autoritatea administrativă, politică sau morală dacă nu printr-un dialog direct cu miturile naționale și prin cauționarea publică oferită de umbra vreunei copleșitoare peronalități medievale sau chiar mai de dincoace, dinspre zilele noastre
Ieșirea din fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17111_a_18436]
-
scrie, altfel spus i-a alfabetizat întru realismul socialist. O spune singur: ""Păcat că în această țară nu există oameni ca George Călinescu sau Tudor Arghezi, care să știe să scrie adevărată poezie patriotică socialistă". M-am uitat la respectivul șef al secției ideologice și am spus: "Păcat. Cei pe care i-ai amintit nu au făcut altceva decît să învețe de la mine cum se face această treabă, că nu a făcut-o altcineva înaintea mea"". Își recunoaște Beniuc vreo vină
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
puțin intrigant, așa cum i se cerea unui nomenclaturist. În timp ce Beniuc funcționa în calitate de consilier al Ambasadei României la Moscova, Zaharia Stancu călătorește într-acolo spre a obține un exemplar din Statutul scriitorilor sovietici și spre a se lăuda apoi astfel, încît șeful său ideologic să se pronunțe în felul următor: "am avut un reprezentant ani de zile la Moscova, dar niciodată n-a reușit să ne facă rost de un statut al Uniunii Scriitorilor Sovietici, a fost destul ca o singură dată
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
sînt unii care se întorc în România! Aceștia au dificultăți de reintegrare, se izbesc de nebănuite, nespuse, subterane rezistențe autohtone - de la cei (unii mai în vîrstă) care nu au avut șansele lor, dar care le sînt, cum se spune, azi, "șefi și șefuleți". Nou-veniții turbură! Aducînd gîndire nouă în diverse domenii - în teoriile literare și lingvistică, în predarea unor limbi străine - "jenează" metode și habitudini vechi, autohtone. De unde, tendința spre marginalizare a celor ce ar putea avea multe de spus și
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
Paște al președintelui Constantinescu, având alte preocupări, "mai importante". La loc de cinste s-a aflat nunta prezentatoarei de la ProTV Andreea Esca, nuntă pe care n-a scăpat-o nici unul dintre ziarele centrale colorate. într-o exclusivitate publicată în CURENTUL, șeful delegației Uniunii Europene, Fokion Fotiadis afirmă că Indiferent de rezultatul alegerilor, politica României față de UE nu se va schimba. însă titlul dat de CURENTUL scapă câteva dintre cuvintele lui Fokion Fotiadis, care au o însemnătate la fel de mare, dacă nu chiar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
Indiferent de rezultatul alegerilor, politica României față de UE nu se va schimba. însă titlul dat de CURENTUL scapă câteva dintre cuvintele lui Fokion Fotiadis, care au o însemnătate la fel de mare, dacă nu chiar mai mare decât cele citate. Anume că șeful delegației Uniunii nu crede că rezultatul alegerilor din România va avea vreo influență față de politica țării noastre în relația cu Uniunea Europeană. Un "nu cred" care poate fi citit, la fel de bine, și ca un "nu sunt sigur", pe care Fokion Fotiadis
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
cu o excursie făcuse o criză nervoasă la Ircuțk. Din cauza înstrăinării... Și cum Margot plîngea și-și frîngea mîinile. La pauvre! săraca, făcea Yvette. Contactul c-o lume compolet străină... Îi povestisem Yvettei că, luînd avionul de la Ircuțk spre Moscova, șeful grupului francez cu care făcusem cunoștință mă rugase să am grijă de Margot îmbarcată în același avion, întîmplîndu-se să mergem împreună. De la Ircuțk pînă la escala de la Omsk, o ținusem numai într-un discurs despre Paris, Notre Dame, Mizerabilii, Contele
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
mult să operez ajutat de chirurgi din generația mai mare, cu mai multă experiență decît mine". E, aici, un învăț la care se cuvine să se mediteze. Dar visul viitorului mare chirurg era să ajungă intern la spitalul Colțea, unde șeful clinicii era prof. Hortolomei. Era, acolo, ca intern, tot timpul, la orice oră de zi sau de noapte. Și a rămas aici timp de 11 ani, devenind, la recomandarea profesorului, și preparator. Hortolomei era un mare clinician. De prin 1955-1956
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
acum. Din păcate, din lașitate sau din frica zilei de mîine, actorii n-au forțat discuții directe și lămuritoare cu direcțiunea, lăsînd lucrurile să mocnească, sau au șușotit pe la colțuri. Inoperant. Nemulțumirile s-au strîns. Sigur că nu întotdeauna un șef este agreat și că, mai ales într-un teatru, acesta nu poate mulțumi pe toată lumea. Nici nu are cum și nici nu cred că trebuie să o facă. Un fapt este cert într-o lume de histrioni și nu pretinde
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
liber, S.R.I.-ul habar nu are unde se află jurnalele victimei, dosarele de cercetare penală au fost falsificate (actele originale au dispărut, fiind înlocuite cu simple tăieturi de presă), judecătorii sunt îmbiați cu probe subțiri ca lama de cuțit, iar șefii democrați ai serviciilor secrete fac pe nebunii mai ceva decât Postelnicu și Măgureanu la un loc. în ciuda eforturilor disperate ale familiei, în ciuda campaniilor susținute de revista "22" ne aflăm, astăzi, la zece ani de la căderea comunismului, exact în aceeași situație
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
conspirației iudeo-masonice, răspunzătoare desigur și pentru atacul terorist fără precedent. Conform acelui personaj lăsat să se desfășoare în voie, finanțele, guvernele, mass-media mondiale, serviciile secrete, absolut totul e în mîna evreilor - cauză a tuturor nenorocirilor. Enormitățile, minciunile tendențioase, denaturările (toți șefii CIA au fost evrei, toate televiziunile și ziarele sînt conduse de iudeo-masoni etc.) nu au fost amendate, cu argumente beton, decît de vreo trei telespectatori indignați care s-au simțit datori să stopeze diversiunea delirantă. De atunci am avut altele
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]
-
să se mulțumească să ia jumătăți de măsură împotriva personajului. Cu toate astea, există analiști care nu cred că măsurile împotriva lui CVTudor vor fi duse pînă la capăt. În CURENTUL, Stelian Tănase e convins că și de această dată șeful peremiștilor va ieși basma curată, deoarece PSD-ul va avea nevoie ca și la următoarele alegeri să-l folosească drept sperietoare extremistă. E posibil ca previziunile lui Stelian Tănase să se adeverească. Dar Cronicarul își pune întrebarea dacă cei care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]