5,899 matches
-
care se confruntă America și care nu sunt străine celorlalte societăți cu greu pot diminua resursele de putere blândă. Puterea blândă americană este mai degrabă erodată de măsuri politice precum pedeapsa capitală sau absența controlului asupra armelor, prin care ne abatem de la un standard al țărilor moderne. Spre exemplu, susținerea de către americani a pedepsei capitale a întâmpinat dezaprobarea a două treimi din populația Marii Britanii, Franței, Germaniei și Italiei.92 Tot astfel, replica americanilor pe plan intern împotriva terorismului, după 11 septembrie
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
avea în viața noastră) nu sunt în condiții firești modul nostru de a conviețui, de a interacționa cu o persoană sau cu un grup. Dacă relația conflictuală se prelungește (și/sau se adâncește), ea ne consumă inutil și rudimentar, ne abate de la scopurile noastre, dacă nu fundamentale (și demne de noi), atunci de la cele prioritare; de asemenea, ne scoate din ritmul activităților și al performanțelor noastre, ne viciază viața interioară și ne îngustează atât viziunea asupra relațiilor umane, cât și a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pentru colectarea de informații, dar mai ales dacă ne menținem flexibili. O parte a sarcinii (negocierii) constă în a șterge deosebirea dintre așteptările partenerului și cerințele noastre sau dintre așteptările noastre și cerințele partenerului; • să fim flexibili; • să nu ne abatem de la scop, ci de la mijloace. Să menținem intenția sau dorința noastră cu bătaie lungă, în schimb să fim elastici în privința modalității de a ne atinge scopurile 19. Etapele negocierii sunt: pregătirea negocierii, desfășurarea negocierii, încheierea negocierii. Pregătirea negocierii. Este momentul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ne plac; • facem o baie; • medităm la sensul vieții; • ne rugăm; • facem muncă fizică; • ne relaxăm profund (idem, p. 190). Pe scurt, este binevenită orice acțiune care ne acaparează mintea, care ne scoate din starea de criză dată, care ne abate gândul de la înfrângerea suferită. Nici învingătorul nu pare a avea o situație mai bună, de vreme ce nu poate dormi prea mult pe laurii victoriei. "Nu toată lumea îndrăgește învingătorii. Ei au de înfruntat invidia sau jignirile nemeritate din partea perdanților, trebuie să-și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
confuză, haotică, greu de controlat, care, de fapt, se instalează și în conștiința culpabilizată a lui Stavrache, personajul central al operei. Studiul sentimentului de groază al cărui protagonist este hangiul Stavrache, întemeiat în spirit balzacian, pe elementele cupidității dezumanizante, se abate brusc din albia observației metodice, cu aspect de fișă clinică, înscriindu-se, fascinant și acut, pe traiectoria coșmarului oniric. Subiectul are în vedere următoarea desfășurare a nuvelei: un popă tânăr este căpetenia unei bande de tâlhari. Atunci când ceata acestuia este
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
relevă numai ca un element insinuat în conștiința personajului stăpânit de frica paroxistică, ceea ce îl proiectează, pe timpul somnului, în viziuni de un fantastic halucinant coșmaresc, în La conac același element magic se întrupează în insul desemnat de diavol să-i abată pe oameni de la comportamentul normal, adică să-i facă să-și piardă stăpânirea de sine, simțul de echilibru și să se angajeze în acte necugetate, excesive, al căror rezultat este de fiecare dată eșecul. ,,Agentul’’ satanic ca resort intim al
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
persoană, în cursul căruia subiectul sau pacientul are libertatea de a vorbi despre problemele, dificultățile sau temele de interes. Clinicianul pune întrebări din când în când, circumscrie o anumită temă, apoi lasă subiectul să vorbească. De cele mai multe ori acesta se abate de la tema propusă, evocând problemele sale de sănătate, amintiri din copilărie, aspecte din viața sa de familie, problemele profesionale. Clinicianul îl ascultă fără a-l întrerupe, pentru că tocmai aceste asociații libere sunt importante pentru accesul la structura profundă interioară a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a-i proteja împotriva oricărei fraude și oricărei violențe, nu aș putea să îmi dau seama din ce parte ar veni dezordinea. Există persoane care consideră că, într-un regim atât de simplu, atât de ușor realizabil, societatea va fi abătută și tristă. Ce se va întâmpla cu marea politică? La ce vor servi oamenii de stat? Însăși reprezentanța națională, redusă la a perfecționa Codul civil și Codul penal, nu va înceta oare să ofere avidității curioase a publicului spectacolul dezbaterilor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să meargă în Italia pentru a-și reface forțele epuizate. A stat mai întâi în Pisa, apoi a mers să se stabilească la Roma, unde unul dintre prietenii săi cei mai devotați, domnul Paillotet, și unul dintre verii săi, domnul abate de Monclar, i-au acordat în mod generos îngrijirile lor. Dar, vai!, totul a fost în van. Boala a triumfat asupra acestui trup uzat prea repede de muncă. Bastiat și-a dat ultima suflare pe 24 decembrie 1850, după lungi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
asupra acestor ultime momente: La ora unu a dictat testamentul său domnului de Gérando, cancelarul ambasadei, apoi l-a semnat lizibil. La ora două și jumătate, în ciuda oboselii pe care o resimțea, a dorit să se ridice din pat. Domnul abate de Monclar, vărul său, tocmai se întorcea acasă. L-am ajutat pe bolnav să se ridice și am văzut că forțele sale se micșorau sensibil. A rămas tăcut și spre ora patru a cerut să se culce din nou. Când
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
același elan al depășirii și aceeași intuiție a posibilului, nu ne putem fixa și atinge țeluri la fel de dificile. - Această inegală distribuție a libertății este premisa îndepărtată a maladiilor de destin. Spre deosebire de "crinii cîmpului" și "păsările cerului", care nu se pot abate de la țelul care le-a fost fixat - singurul pe care au să-l împlinească -, omul se poate amăgi, poate aprecia greșit, poate rata și poate trăi visând necontenit triumfuri interzise. Căci dacă omul poate rămâne la normalitatea unui destin, conformîndu-se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să rămână, după război, în țară. Dacă, la rândul lui, s-ar fi stabilit în Franța, numele lui nu ar fi cerut, așa cum nu cer ale celorlalți, explicații suplimentare. A rămas, deci, în țară, și când drama postbelică s-a abătut asupra României avea 40 de ani. Cele șapte-opt volume pe care le scrisese și puzderia de traduceri din Aristotel, Sf. Augustin, Descartes, Kant și Hegel pe care le făcuse până atunci au fost trecute în fondurile secrete ale bibliotecilor. După
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Totul a fost improvizat, schimbul fiind provocat de Noica, cu câteva rânduri scrise pe un bilețel, returnat apoi prompt de Păstorel, încă o dată de Noica și încheiat cu replica lui Păstorel. D-lui P.T. Există reguli generale De unde nu te-abați defel; Când vezi o turmă, cați păstorul, Un turmentat, pe Păstorel. D-lui C.N. Domnul Noica, autor, M-a găsit până la urmă. Eu l-am căutat, păstor, Însă l'am pierdut în turmă. D-lui P.T. care scrie "l-am
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dreapta din șoseaua spre Pitești. Undeva în mijlocul satului, generos împrejmuit și splendid izolat, se află un mic palat postbrîncovenesc așezat cu spatele către pustiul câmpului. E un muzeu etnografic acolo, cu scoarțe și porturi de prin partea locului. Dacă se abat, duminicile, câțiva bucureșteni să le vadă. Un splendid loc mort. Visam un Princeton românesc, sub coordonarea lui Noica, așezat statornic acolo și având dreptul să facă în fiecare lună combinații de câte zece persoane și să le întrunească într-un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu un cap deasupra omenirii, macină la nesfârșit realitatea cu uriașele pietre de moară pe care și le-a fabricat singur. Codul trebuie să aibă în el ceva de litanie și autorul lui este primul care îl folosește astfel, neputîndu-se abate nici măcar cu un milimetru de la închisoarea lingvistică pe care singur și-a creat-o. O filozofie rezistă ca filozofie tocmai dacă poate fi învățată ca un catehism, ca un limbaj care nu poate fi evitat. Comentatorii unui gânditor sânt cei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
apărea apărând pur și simplu. Culorile veștmintelor erau dozate în funcție de albul catifelat al tenului și de întunecimea ochilor și a părului. Râdea potolit și senzual, iar mersul avea o distincție pe care miopia filtrată a privirii o accentua și o abătea către melancolie și absență. Pentru că avea o teamă precaută de a se angaja în proiecte care nu porneau din ea și pentru că își cumpănea cu pedanterie extremă fiecare gest și fiecare segment de viață, m-a refuzat cu eleganță. După
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sa, macaraua lui Ceaușescu, acoperită tainic de brusturi și oțetari. 25 mai Ne întîlnim, la circiuma " La Cocoșatu", profesorul Setlacec, elevul lui mult-iubit, Irinel Popescu (chirurgul care a inaugurat transplantul de ficat în Romînia), Andrei și eu. Irinel Popescu este abătut: îl operase pe Doinaș de cancer cu o zi înainte și astăzi după masă i-a cedat inima. Împlinise 80 de ani. Un om nu moare cu adevărat decât dacă dispare într-un fel din viața ta. De aceea fiecare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de astăzi în pustietăți, prefăcîndu-i în rarități istorice? Urmând acestei tendențe egoistice, Europa apuseană au jucat totdeauna fals față cu turcii și au gândit la liberarea creștinilor de sub jug numai atunci când i-ar fi putut căpăta sub mînile ei și abate de la ortodoxie. când Constantinopolul era încunjurat de turcii împresurători, Europa au vorbit către el mai aceleași cuvinte ca și diavolul Mîntuitorului: " Stăpânirea preste tot ce vezi să fie a ta, numai să îngenunchi înaintea mea și să te 'nchini mie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
izolate, în vechime de tragicii greci, în vremea nouă de Moliere și Shakespeare, și în cazuri izolate în câteva alte scrieri, concepute în acele momente fericite în cari, după spusa unui scriitor, fiecare om e un geniu. Tot ce se abate de la aceste două norme generale e greșit. Aceste premise, trecem la a doua reprezentație, despre care avem să dăm sama. În beneficiul d-șoarei Dănescu s-a reprezentat piesele: "Doi surzi" și "Paza bună trece primejdia rea". Piesa întîia e, se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
iar piste an cu zăpor; 2 mori cu 6 pietri supt un acoperemânt cu legătură, tot pe apa Bârladului, pe moșia Torceștii a dumisali spat/arului/ Mihalachi Canta, însă în care vreme umblă nu să știe, căci este nouă și abătută din apa Bârladului pe o gârlă unde nu ș-au făcut apa loc”. O instalație asemănătoare este consemnată la satul Drăgănești, adică tot „2 mori cu 6 pietri supt un acoperemânt cu legătură pe apa Bârladului [...] a dumisali vornicului Mihalachi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care a fost și nu mai este. La fel și satele care nu sunt altceva decât oamenii din ele, umbre pe urzeala timpului fără întoarcere. CAPITOLUL IX ANGAJAREA UMBRĂREȘTENILOR ÎN ACȚIUNI DE EMANCIPARE SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ Titlul acestui capitol se abate, oarecum, de la regula obișnuită a tratării și problematizării istoriei în lucrările de gen. Dar ne asumăm riscul nonconformismului din nevoia economisirii spațiului și pe considerentul că activitățile ostășești, de pildă, ca și frământările-sociale, pașnice ori violente, precum și viața spirituală - bisericească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din cauza rarității lor. Acestea fiind spuse, personal, nu am nimic împotriva dramatizării acestor evenimente dramatice. Victimele sunt victimele unei tragedii care trebuie considerată ca atare. Rolul social al tragediei, încă din Grecia antică, n-a fost oare întotdeauna să-i abată de la sânge, lipsă de măsură (hybris) și crimă pe oamenii simpli (Vernant, 1986, p. 88 et sq.)? Faimosul catharsis aristotelic (Aristotel, 1980, p. 188) este în primul rând un proces de înțelegere a ceea ce nu trebuie făcut, o identificare negativă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
parte, reacția americanilor consta în încercarea de a restabili o anumită legitimitate, ilustrată, printre altele, de politica drepturilor omului a președintelui Carter. Noua politică de destindere promovată de SUA, stimulată, dacă nu chiar cauzată de eșecul din Vietnam, nu se abătea de fapt de la termenii de bază ai îngrădirii, așa cum îi stabilise Kennan. Noua politică a președintelui Nixon și a lui Henry Kissinger (prim consilier în probleme de securitate națională și apoi secretar de stat) era pur și simplu o revenire
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
tratați cu atenție, respect și politețe) după cum studenții se pot aștepta să fie învățați într-un anumit fel (să se folosească mijloace de calcul și comunicare moderne, spre exemplu). Există limite dincolo de care un cadru didactic universitar nu se poate abate fără să dea studenților simțământul că ei nu sunt învățați cum trebuie. Aceste așteptări circumscriu interpretarea personală pe care îndeplinirea individuală a rolului poate să o aducă acestuia. Rolurile și structura socială. În mare parte, organizarea societății, ori ceea ce numim
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acceptă legitimitatea problemei, atunci este creată o organizație menită să o soluționeze. Etapa a 3-a: transferul plângerilor. Indiferent de intenția instituțiilor, departamentelor sau agențiilor implicate adică, dacă acestea în mod serios încearcă să amelioreze situația ori doar caută să abată atenția de la ea în general, birocrații răspund rareori cu succes sau măcar satisfăcător problemei reclamate spre soluționare. În această a treia etapă, plângerile se transferă de la deținătorii de origine la deținători noi, care apar în urma răspunsului venit din partea instituțiilor abilitate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]