4,105 matches
-
date noi (Cine l-o fi tradus În franțuzește?). Când o voi trimite la Iași, am să Vă rog să mă ajutați intervenind la „oamenii de seamă folticeneni” aflați la Iași: Ciopraga și Jitaru. La acesta din urmă, care e academician, am mai puțină nevoie de ajutor, căci mi-a fost elev și la revederea din 1970 mi-a arătat multă simpatie. Poate cunosc alții mai bine pe Corneliu Sturzu, redactor șef la Junimea. (Le-am trimis și nuvela mea - microroman
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
răposata Maria Tănase, care se termina așa: Că întruna i-am cântat/ De cu zori până-nserat/ Până când s-o spânzurat și mă întreb, ăsta nu se mai spânzură odată, el și tot neamul lui, în frunte cu dna inginer, doctor, academician [...] de li s-ar duce învârtindu-se ca ciocârlanul să nu li se mai vadă sau audă de urmă. Dle director, sper, repet, ca să vă documentați cât de cât pentru un material în ceea ce privește marina comercială și să-l dați în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vieții interne de partid la nivelul cel mai înalt? Acestea au fost traseele care l-au readus pe Manea Mănescu în actualitate. Este o dramă pentru el. Nu mă îndoiesc! La început a candidat în circumscripția rămasă liberă prin moartea academicianului Gh. Mihoc , președintele acestui for. S-a crezut atunci că, automat, va deveni el președinte. Dar postul respectiv este visat și vizat de Elena Ceaușescu, astfel încât Manea Mănescu va trebui să alunece pe un alt culoar, spre a-l lăsa
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de la dărâmare sunt ascunse grijuliu între blocuri, în ciuda oricărei elementare științe de punere în valoare a monumentelor istorice, tot astfel trebuie ascunse cât mai bine urmele unor timpuri nu prea îndepărtate când în România își mai găseau încă locul, pe lângă academicieni și doctori în științe de tot felul, și vreo 15 milioane de țărani. Într-o țară cu agricultură ruinată și cu sate pustiite, într-o țară în care țăranii nu au dreptul să cumpere pâinea pe care o muncesc cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fi mai conștienți și mai solidari, poate chiar mai maturi, nu s-ar mai întâmpla așa ceva. Cazul meu nu contează, sunt prea neînsemnată; dar n-ar mai putea fi nedreptățit un Andrei Pleșu, un Mihai Șora, un savant ca și academicianul Milcu sau un preot cum este părintele Calciu. Am avea poate o altă viață; până și cei care astăzi abuzează de putere s-ar ridica și ei calitativ, s-ar umaniza; dar, mai ales, am lăsa o altă moștenire, alte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fără a face niciun fel de opoziție, arătând o apatie generală în ședințele de partid. Din discuțiile avute cu aceștia, niciunul nu se sfiește să-și arate nemulțumirea față de dvs., de politica dvs. și a familiei dvs. În frunte cu academician, doctor, inginer, savant sau, mai bine zis singura savantă a țării, dar niciunul, absolut niciunul nu ia nicio poziție în ședințele de partid, unde este singurul loc unde se poate discuta și ridica orice problemă. în statutul PCR, la articolul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Montparnasse 96A, vizitatorul de la București și-a exprimat dezamăgirea că unui scriitor de asemenea anvergură, membru al Academiei Franceze, nu i se asigură o vilă, cu grădină și ambianță corespunzătoare, așa cum proceda Rinoromânia socialistă cu „clasicii” săi, precum musafirul Însuși. Academicianul francez nu părea insultat. A chemat-o pe Marie-France și a rugat-o să arate oaspetelui micuța ei cameră, ca acesta să se convingă că apartamentul are totuși Încă o Încăpere... Ascultam, și nu prea, miezoasa anecdotă. Expresia de nobilă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care apare la București, lunar, din 1969, cu subtitlul „Revista învățământului superior”. Redactor-șef este Mihai Mazaneț, iar secretar general de redacție, Traian Coșcodan. Editată de Ministerul Învățământului, revista are un colegiu redacțional foarte numeros, format din cadre universitare și academicieni. Din 1991 se adaugă subtitlul „Revista universitarilor din România”. Redactor-șef devine Aurel Joltea, secretar de redacție principal, Ion Deaconescu, publicist comentator este Mariana Filimon, iar șef de secție, Constantin Grosu. Cea mai mare parte a publicației e axată pe
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
în metabolismul animal (Monterde, 1989). 162 Monterde AO, Studiul farmaceutic al polenului. Tehnologie farmaceutică, în Harnaj V (editor), Produsele stupului, hrană, sănătate, frumusețe, Editura Apimondia, 1989, 51-58. 163 Introducerea polenului în practica medicală, are un punct de pornire oarecum întâmplător: academicianul L. Tițân ,din fosta URSS ,a efectuat un studiu statistic privind persoanele cu vârste de peste 100 de ani. Așa a putut constata că, cei mai mulți din acești longevivi, erau apicultori care consumau zilnic polen (Alain Caillas, 1988). 164 Alain Caillas, op. cit
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Autorul alcătuiește astfel rămurosul arbore genealogic al familiei, apoi compune portretul scriitorului la diferite vârste: elev, student, tânăr magistrat și gazetar, poet debutând la „Literatorul”, colaborator la „Convorbiri literare” ca discipol și prieten al lui Titu Maiorescu, în sfârșit, diplomat, academician și om politic. Exegetul întreprinde largi incursiuni socio-politice, cu scopul de a reconstitui atmosfera epocii, descrie pas cu pas redacțiile, cenaclurile, hotelurile, orașele și țările pe unde a trecut sau a trăit „eroul” său. Cartea conține o abundență de fapte
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
Timișoara, 1980; Stilistica motivului în proza literară, Timișoara, 1981; Acvariu pe nisip, Timișoara, 1983; Baraj, Cluj-Napoca, 1985; Zodia berbecului, Cluj-Napoca, 1987; Însemnări despre carașoveni. Interferențe lingvistice și culturale specifice Europei Centrale, pref. Smaranda Vultur, Reșița, 1999; Reșița filologică, Reșița, 1999; Academicianul Simeon Mangiuca (1831-1890), Reșița, 2002; Memorial istoric și etnolingvistic: grai, obiceiuri și folclor din Boiu, Reșița, 2003. Culegeri: Trandafir cu creanga-n apă, Reșița, 1976. Repere bibliografice: G. I. Tohăneanu, „Glasul pământului”, O, 1982, 15; Ion Lungu, O interesantă analiză
DELEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286719_a_288048]
-
și ca traducător din dramaturgia elină; Ifigenia în Aulida (1879) și Ifigenia în Taurida (1880), transpuse din Euripide, au fost distinse, la ediția a doua (1902), de Academia Română, cu Premiul „Adamachi”, prilej cu care filologul clasic și profesorul de latină, academicianul Nicolae Quintescu, afirma că cele două versiuni sunt „o adevărată operă literară, excelentă sub toate punctele de privire”, tălmăcirea în ansamblu, fiind „din cele mai bune” din câte se făcuseră, până atunci, din literatura clasică antică. D. a alcătuit și
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
, Ion (pseudonim al lui Alexandru I. Hodoș; 30.XII.1863, Roșia Montană, j. Alba - 30.III.1929, București), prozator, gazetar și traducător. Este fiul Anei Balint, fiica protopopului și prefectului revoluționar Simion Balint, și al academicianului și omului politic ardelean Iosif Hodoș. Enea Hodoș și Nerva Hodoș sunt frații săi. Face primii ani de școală în satul natal și își continuă studiile la Baia de Criș. Al. Papiu-Ilarian, unchiul său, îl aduce apoi la Pensionul „Schewitz
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
este de neconceput ca un migrant să poată să facă solicitarea de cetățenie mult mai târziu după acea perioadă. În concluzie este o variabilă cu valoare mică în statisticile naționale și internaționale, dar poate servi drept obiect de cercetare pentru academicieni. Criteriul social reprezintă a treia dimensiune a migrației. Conform lui Golini, variabila socială cuprinde două criterii: cauza și legitimitatea (http://www.merit.unimaas.nl/braindrain/). Trebuie să ținem seama dacă migrația se bazează pe o decizie individuală sau se încadrează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
persoane care se deplasează frecvent la nivel internațional adesea pentru perioade scurte de timp Business people and the independently wealthy (oameni de afaceri și „miliardari”). Academics, incluzând cercetătorii și studenții din instituțiile de învățământ superior. Există un important schimb de academicieni și cercetători între universități și instituții similare pentru diferite perioade de timp. Unele sunt pe termen scurt poate pentru un an academic, altele permanente (fenomenul clasic de brain drainexod al forței de muncă înalt calificate). Un număr din ce în ce mai mare de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
angajat sau angajat pe cont propriu). Diferite tipuri de talent pot avea o contribuție diferențiată la dezvoltare. Câteva contribuie direct la inovație, altele la dezvoltarea tehnologică și altele la activitățile culturale. Clasificarea este următoarea (Andrés Solimano, 2006, 9): talente tehnice; academicieni și oameni de știință; specialiști în sectorul de sănătate: doctori și asistente medicale; antreprenori și manageri; mobilitatea în cadrul organizațiilor internaționale; talente culturale. Talente tehnice Prin „talent tehnic” înțelegem oamenii care sunt experți în tehnologia informației (IT), telecomunicații și informatică. Acești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
forței de muncă înalt calificate) al cărui capital uman este format prin acumularea de talente din străinătate. Țările cu paletă largă de talente tehnice în străinătate sunt: India, China, Rusia, Ucraina, Belarusia, Ungaria, Polonia și altele. Oamenii de știință și academicienii Oamenii de știință și academicienii compun altă categorie a clasei talentelor, legate de talentele tehnice. Ei pot face parte din categoria științelor fizice ca medicina, matematica și chimia sau științele sociale, precum antropologia, sociologia, științele politice, economia și altele. Acești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
al cărui capital uman este format prin acumularea de talente din străinătate. Țările cu paletă largă de talente tehnice în străinătate sunt: India, China, Rusia, Ucraina, Belarusia, Ungaria, Polonia și altele. Oamenii de știință și academicienii Oamenii de știință și academicienii compun altă categorie a clasei talentelor, legate de talentele tehnice. Ei pot face parte din categoria științelor fizice ca medicina, matematica și chimia sau științele sociale, precum antropologia, sociologia, științele politice, economia și altele. Acești oameni sunt mobili pe piața
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
creșterii cunoștințelor lor de bază și transmiterea propriilor cunoștințe, interacțiunii cu omologi recunoscuți la nivel internațional și continuării unei cariere de succes. Acest set de factori poate fi considerat de atracție. Factorii de respingere care determină oamenii de știință și academicienii să emigreze sunt salariile scăzute acasă, recunoașterea profesională limitată, viitorul limitat în carieră și absența masivă a omologilor acestora în țara de origine. O modalitate prin intermediul căreia viitorii academicieni și oameni de știință vin în țările străine ca absolvenți de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de atracție. Factorii de respingere care determină oamenii de știință și academicienii să emigreze sunt salariile scăzute acasă, recunoașterea profesională limitată, viitorul limitat în carieră și absența masivă a omologilor acestora în țara de origine. O modalitate prin intermediul căreia viitorii academicieni și oameni de știință vin în țările străine ca absolvenți de universitate pentru a absolvi o formă de învățământ postuniversitară, un doctorat sau postdoctorat. Câțiva dintre acești studenți străini se reîntorc acasă după absolvirea formei respective de învățământ în străinătate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Piața culturală, așa cum am văzut în această secțiune, are caracteristicile piețelor „winner takes it all”, precum sportul și muzica. Todisco propune clasificarea migrației după aria de ocupare, după cum urmează (http://www.merit.unimaas.nl/braindrain/): oameni de știință, cercetători și academicieni; experți internaționali; funcționari internaționali; manageri multinaționali; clerici și membri ai sectelor religioase și organizațiilor; artiști, actori, comici și lucrători turiști; specialiști din sport; ofițeri, soldați privați; studenți și cei care au absolvit studiile postuniversitare. Iredale propune cinci tipologii pe baza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
o dezbatere online pe site-ul Fondului ONU pentru Populație. La consultare au participat peste 700 de persoane, reprezentanți ai autorităților publice (ministere, agenții naționale, partide politice, parlamentari), lideri de opinie (lideri de sindicat, conducători religioși, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale), academicieni, profesori universitari, manageri de firme, precum și autorități locale, adolescenți, studenți și public larg. Participanții au evaluat măsurile propuse de Comisia Națională pentru Populație și Dezvoltare și au propus măsuri noi care să fie cuprinse în strategia națională. Au urmat prezentările
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
se instituiau 15 premii anuale academice în valoare de 200.000 lei fiecare (pentru lucrări din domeniul științelor istorico-filosofice era creat Premiul „Nicolae Bălcescu”) și se promiteau măsuri guvernamentale în vederea îmbunătățirii condițiilor de activitate științifică și a situației materiale a academicienilor și a familiilor lor. Exemplificatoare sunt mobilizatoarele rapoarte și indicații ale lui I.V. Stalin, M. Sadoveanu, I. Banu, M. Roller, P. Constantinescu-Iași, Tr. Săvulescu, M. Gorki, B.M. Kedrov, F.V. Constantinov, ca și introducerile și programele diferitelor cursuri universitare de specialitate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
domeniul filosofiei îi amintim pe L. Pătrășcanu, C. Ionescu-Gulian, T. Vianu, iar pentru istoria dreptului pe acad. Andrei Rădulescu. Aproape toți au avut importante avantaje materiale și au beneficiat de onoruri științifice sau chiar politice în schimbul serviciilor aduse. Au devenit academicieni: C. Moisil, P. Constantinescu-Iași, M. Roller, B. Lăzăreanu, E. Petrovici, G. Călinescu, Gh. Oprescu, Perpessicius, E. Condurachi, D. Prodan, A. Graur, Camil Petrescu, A. Rosetti, I. Iordan, C. Ionescu-Gulian, C. Balmuș; și-au păstrat titlurile și funcțiile: A. Rădulescu, Tr.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vremea lui Cuza și Carol I. Ultima sa manifestare științifică `nainte de arestare a fost comunicarea din ședința festivă a Academiei (decembrie 1947) - „Economistul A.D. Xenopol. O sută de ani de la nașterea sa 1847-1920”, 41 p. (rămasă `n manuscris.). Era academician din 1936, iar `n 1944 a fost rector al Academiei de `nalte Studii Comerciale și Industriale București. BSHR și AAR, 1943-1947/1948, unde se găsesc foarte multe și diversificate studii despre clasele boierești din Moldova, Mihai Viteazul și acțiunile sale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]