3,048 matches
-
cromic se readuce într-un pahar Berzelius cu ajutorul unei spatule; se fărâmițează și se adaugă, cu picătura și cu multă atenție, 20 cm3 acid acetic glacial, amestecând tot timpul cu o baghetă de sticlă. Reacția dintre hidroxidul cromic și acidul acetic glacial decurge cu degajarea unei foarte mari cantități de căldură; din acest motiv, procesul trebuie condus și supravegheat cu atenție. Amestecul astfel obținut se lasă în repaus 60 ÷ 90 minute, după care apar cristalele compusului coordinativ format, de culoare albastru-cenușiu
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
motiv, procesul trebuie condus și supravegheat cu atenție. Amestecul astfel obținut se lasă în repaus 60 ÷ 90 minute, după care apar cristalele compusului coordinativ format, de culoare albastru-cenușiu închis. Cristalele se separă prin filtrare la vid, se spală cu acid acetic glacial, acetonă, eter etilic și se usucă în exicator. 4.5.5 Modul de calcul Se notează cu mp masa combinației complexe formate, rezultate la cântărire. Știind masele molare ale celor doi compuși de crom: </formula> (4.17) </formula> (4
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
molare M:L diferite și cu stabilități diferite. Practic se va determina compoziția complexului format la pH = 5 și pH = 9. 5.1.1.3.1 Materialele necesare Clorură cuprică dihidratată CuCl2·2H2O Acid sulfosalicilic Acetat de sodiu CH3COONa Acid acetic CH3COOH glacial Clorură de amoniu NH4Cl Hidroxid de amoniu NH4OH 25% 2 baloane cotate de 100 cm3 30 eprubete spălate și uscate (30 pahare Erlenmeyer de 50 cm3), prevăzute cu dopuri de cauciuc Pipete gradate de 1 cm3, 2 cm3
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
continue 5.1.1.3.2.1 Modul de lucru Se prepară 250 cm3 soluție tampon cu pH = 5 utilizând amestecul de 83,9 cm3 soluție de acetat de sodiu 0,2 N și 166,1 cm3 soluție de acid acetic 0,2 N. Se prepară câte 100 cm3 soluție de concentrație 5·10-2 M de clorură cuprică și de soluție acid sulfosalicilic. În acest scop, se dizolvă fiecare substanță și se aduce la balon cotat cu soluție tampon. Separat se
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
și A sunt izomolare, xmax nu variază cu concentrația și valoarea sa corespunde raportului q:p, indicând compusul format în sistemul studiat. 5.1.2.2 Materialele necesare Clorură cuprică dihidratată CuCl2·2H2O Acid sulfosalicilic Acetat de sodiu CH3COONa Acid acetic CH3COOH glacial Clorură de amoniu NH4Cl Hidroxid de amoniu NH4OH 25% 4 baloane cotate de 25 cm3 22 eprubete (22 pahare Erlenmeyer de 25 cm3), prevăzute cu dop de cauciuc Pipete gradate de 5 cm3 Cilindru gradat de 500 cm3
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
gradat de 500 cm3 5.1.2.3 Modul de lucru Pentru prepararea soluției tampon pH = 5 se va utiliza amestecul de 83,9 cm3 soluție de acetat de sodiu 0,2 N și 166,1 cm3 soluție de acid acetic 0,2 N. La realizarea soluției tampon pH = 9 se vor amesteca 152,5 cm3 soluție de clorură de amoniu 0,2 N și 97,5 cm3 soluŃie de hidroxid de amoniu 0,2 N. Se prepară apoi câte 25
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
Cantitatea de solvent va fi suficientă, adică să acopere aceste substanțe chiar în cazul spargerii recipientului din sticlă. Se va avea grijă pentru menținerea în stare bună a etichetelor de pe ambalaje. Se preferă etichetele parafinate. Principalele substanțe corozive sunt: acid acetic concentrat, acid azotic concentrat, acid clorhidric concentrat, acid sulfuric concentrat, acid clorosulfonic concentrat, acid fluorhidric concentrat, acid formic concentrat, amestecuri de acizi, aldehida acetică, azotat de argint, perhidrol, amoniac concentrat, anhidrida acetică, brom, sulfura de sodiu, sulfura de potasiu, hidroxid
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în stare bună a etichetelor de pe ambalaje. Se preferă etichetele parafinate. Principalele substanțe corozive sunt: acid acetic concentrat, acid azotic concentrat, acid clorhidric concentrat, acid sulfuric concentrat, acid clorosulfonic concentrat, acid fluorhidric concentrat, acid formic concentrat, amestecuri de acizi, aldehida acetică, azotat de argint, perhidrol, amoniac concentrat, anhidrida acetică, brom, sulfura de sodiu, sulfura de potasiu, hidroxid de sodiu sau de potasiu concentrat. Principalele substanțe toxice sunt: acid cromic, compuși de arsen, plumb, mercur, cianuri alcaline, fenoli, crezoli, săruri de bariu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
preferă etichetele parafinate. Principalele substanțe corozive sunt: acid acetic concentrat, acid azotic concentrat, acid clorhidric concentrat, acid sulfuric concentrat, acid clorosulfonic concentrat, acid fluorhidric concentrat, acid formic concentrat, amestecuri de acizi, aldehida acetică, azotat de argint, perhidrol, amoniac concentrat, anhidrida acetică, brom, sulfura de sodiu, sulfura de potasiu, hidroxid de sodiu sau de potasiu concentrat. Principalele substanțe toxice sunt: acid cromic, compuși de arsen, plumb, mercur, cianuri alcaline, fenoli, crezoli, săruri de bariu solubile, sulfat de metil, alcaloizi, pesticide, glucozizi. Cantitățile
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de prim ajutor în cazul arsurilor Unele substanțe chimice lichide caustice sau corozive, mai rar substanțe solide sau gazoase pot provoca, prin contactul cu tegumentele, arsuri de diferite grade. Arsuri cu acizi: acid clorhidric, fluorhidric, percloric, sulfuric, fosforic, cromic, formic, acetic, tricloracetic, oxalic etc. Aceste arsuri se datorează avidității acizilor pentru apa din tegumente precum și formării de albuminați cu proteinele tisulare. Primul ajutor constă din spălarea imediată și abundentă a tegumentelor cu apă (dacă este posibil caldă) pentru a dilua și
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de albuminați alcalini solubili (prin combinare cu proteinele) și de săpunuri (prin combinare cu grăsimile), dând arsuri mai grave decât cele cu acizi. Primul ajutor constă din spălarea imediată și îndelungată cu apă și aplicarea de pansamente umede cu acid acetic. SPECTRE DE ABSORBȚIE ÎN DOMENIUL UV - VIS (SPEKOL) Considerații teoretice Considerând lumina formată din unde electromagnetice, parametrii săi caracteristici sunt: * viteza de propagare a luminii în vid (c) are valoarea 2,999776 · 1010 cm/s, iar într-un mediu cu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și prin calcul pentru Rm și se interpretează rezultatele obținute: identitatea celor două valori conduce la concluzia valabilității formulei structurale pe baza căreia s-a calculat Rm teoretic, deci verificarea structurii substanței cercetate. DETERMINAREA CONSTANTEI DE IONIZARE (K) A ACIDULUI ACETIC PRIN METODA SPECTROFOTOMETRICĂ Considerații teoretice Culoarea unui indicator dintr o soluție diluată, depinde de concentrația ionilor de hidrogen. În cazul electroliților tari se poate admite că disocierea în ioni este totală. De aceea se consideră că valoarea concentrației ionilor de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
acesta, cunoscând concentrația acidului tare, se poate calcula concentrația ionilor de hidrogen pentru acidul slab. Reacției de ionizare în soluție apoasă a unui acid slab, reacție de echilibru, i se poate aplica legea acțiunii maselor. De exemplu, pentru ionizarea acidului acetic, la dizolvare în apă, reacția este următoarea: C Constanta de echilibru a reacției se poate scrie: Pentru soluții diluate, practic valoarea [H2O] se poare considera ca fiind constantă și, din acest motiv, se poate introduce în valoarea constantei de echilibru
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Eg/L. Partea experimentală Reactivi: * Soluție HCl, 0,001N; * Soluție indicator metilorange 0,1%; * Soluții de CH3COOH: 0,02M, 0,015M, 0,010M, 0,005M. Aparatură: spectrofotometru tip Spekol Mod de lucru: Se va determina constanta de ionizare a acidului acetic, verificându-se astfel și valabilitatea legii acțiunii maselor. 1. Trasarea spectrului de absorbție E = f (λ) * într-o eprubetă se introduce un volum de 5 mL soluție HCl (0,001N), se diluează cu apă bidistilată până la 10 mL și se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mL soluție metilorange); * datele experimentale obținute se înregistrează în tabelul 12 și se reprezintă grafic variația extincției în funcție de concentrația ionilor de hidrogen, obținându-se un grafic similar cu cel din figura 17. 3. Determinarea constantei de ionizare (Ka) a acidului acetic * se prepară soluții de acid acetic de următoarele concentrații: 0,02 M; 0,015 M; 0,010 M și 0,005 M; * într-o eprubetă se introduce un volum de 10 mL din prima soluție, se adugă un volum de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se înregistrează în tabelul 12 și se reprezintă grafic variația extincției în funcție de concentrația ionilor de hidrogen, obținându-se un grafic similar cu cel din figura 17. 3. Determinarea constantei de ionizare (Ka) a acidului acetic * se prepară soluții de acid acetic de următoarele concentrații: 0,02 M; 0,015 M; 0,010 M și 0,005 M; * într-o eprubetă se introduce un volum de 10 mL din prima soluție, se adugă un volum de 0,1 mL soluție metilorange 0
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
relația (54), obținându-se astfel valoarea constantei Ka. * datele experimentale obținute se înregistrează în tabelul 13. Valorile apropiate care se obțin pentru Ka dovedesc faptul că legea acțiunii maselor este verificată. VERIFICAREA LEGII DE REPARTIȚIE A LUI NERNST. REPARTIȚIA ACIDULUI ACETIC ÎNTRE APĂ ȘI ETER Considerații teoretice Legea de repartiție al lui Nernst poate fi enunțată astfel: dacă într-un sistem format din două lichide nemiscibile între ele, se introduce o substanță solubilă în ambele lichide, raportul concentrațiilor substanței în cele
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Nernst este dată de relația (55): unde : k = constanta de repartiție (coeficient de repartiție); c1 - concentrația substanței în fază apoasă; c2 concentrația substanței în fază organică. De exemplu, dacă într-un sistem format din apă și eter se introduce acid acetic, acesta se va repartiza între cele două lichide astfel încât dacă se adaugă cantități mici de acid acetic și se determină de fiecare dată concentrația acidului acetic în stratul apos și în stratul eteric, făcând raportul acestor concentrații se obține de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în fază apoasă; c2 concentrația substanței în fază organică. De exemplu, dacă într-un sistem format din apă și eter se introduce acid acetic, acesta se va repartiza între cele două lichide astfel încât dacă se adaugă cantități mici de acid acetic și se determină de fiecare dată concentrația acidului acetic în stratul apos și în stratul eteric, făcând raportul acestor concentrații se obține de fiecare dată aceeași valoare constantă de repartiție k. Dacă substanța dizolvată suferă o transformare chimică (de exemplu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
De exemplu, dacă într-un sistem format din apă și eter se introduce acid acetic, acesta se va repartiza între cele două lichide astfel încât dacă se adaugă cantități mici de acid acetic și se determină de fiecare dată concentrația acidului acetic în stratul apos și în stratul eteric, făcând raportul acestor concentrații se obține de fiecare dată aceeași valoare constantă de repartiție k. Dacă substanța dizolvată suferă o transformare chimică (de exemplu disociere sau asociere) în ambii solvenți, legea nu este
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
repartiției poate fi scrisă: I xx 3 (56) Pentru cazul general, legea are forma dată de relația (57): unde: n = parametru constant pentru un anumit sistem, la temperatură constantă și reprezintă gradul de asociere al particulelor. Partea experimentală Reactivi: * Acid acetic; * Eter; * Apă bidistilată. Mod de lucru * se prepară patru soluții de acid acetic cu concentrațiile: 1 N; 0,75 N; 0,5 N și 0,25 N; * în patru baloane cu dop rodat, cu un volum de 200 mL, se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
forma dată de relația (57): unde: n = parametru constant pentru un anumit sistem, la temperatură constantă și reprezintă gradul de asociere al particulelor. Partea experimentală Reactivi: * Acid acetic; * Eter; * Apă bidistilată. Mod de lucru * se prepară patru soluții de acid acetic cu concentrațiile: 1 N; 0,75 N; 0,5 N și 0,25 N; * în patru baloane cu dop rodat, cu un volum de 200 mL, se introduc volume de câte 10 mL din soluțiile de acid acetic preparate mai
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de acid acetic cu concentrațiile: 1 N; 0,75 N; 0,5 N și 0,25 N; * în patru baloane cu dop rodat, cu un volum de 200 mL, se introduc volume de câte 10 mL din soluțiile de acid acetic preparate mai sus; * se adaugă apoi, în fiecare balon câte 10 mL eter, se închide balonul cu dopul rodat, se agită energic timp de 10 minute și se lasă în repaos un interval de timp suficient pentru separarea fazelor; * la
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
10 mL eter, se închide balonul cu dopul rodat, se agită energic timp de 10 minute și se lasă în repaos un interval de timp suficient pentru separarea fazelor; * la un volum de 2 mL din soluțiile inițiale de acid acetic, se adaugă un volum de 15 mL apă bidistilată și se titrează cu o soluție de hidroxid de sodiu 0,1 N în prezența fenolftaleinei ca indicator; * pentru fiecare soluție se fac minim trei titrări, notându-se numărul mediu de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
pentru calcularea coeficientului de repartiție (k), relația (55) se modifică înlocuind concentrațiile cu volumele de hidroxid consumate până la echivalență, conform relației (58): 3 I x (58) Deoarece s-a lucrat cu volume egale de eter și soluție apoasă de acid acetic, atunci concentrația acidului acetic în stratul apos care a scăzut va fi egală cu concentrația acidului care a trecut în stratul în eteric (c2). unde: c1 - concentrația inițială a soluției de acid acetic; - concentrația acidului acetic în stratul apos din
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]