33,202 matches
-
e nevoie în vederea atingerii idealului. Și atunci, totul poate fi suportat în numele unui ideal, chiar și insuportabilul, cu condiția să ai suficientă putere ca, prin ideal, să te iluzionezi pe tine însuți. Idealul este ca o proiecție fictivă fără de care adaptarea și progresul în lume nu ar fi cu putință. În această privință, orice om este idealist, chiar și cel care se scutură de oroare numai la simpla auzire a numelui de ,idealism". Ficțiunea idealului, spune Drăghicescu, atunci cînd este trăită
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
italiană Carlo (Franz Joseph e mai greu de recunoscut în forma, tot din italiană, Francesco Giuseppe). Se transpuneau spontan prenumele, care au echivalente tradiționale, mai ales din calendarul creștin (Ion - Ivan - Jean - John - Hans etc.), nu și numele de familie. Adaptarea numelor ar fi putut părea un act etnocentric și autoritar, dacă nu ar fi reprezentat, în epocă, un uz general și democratic, practicat și de țările mici, de limbile cu puțini vorbitori. Unele dintre numele adaptate tradițional s-au păstrat
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]
-
și probabil opace pentru cei mai mulți. Formele specifice de transpunere a numelor proprii într-o limbă străină sînt adesea derutante (și pot produce confuzii în traduceri): Monaco, într-un text italienesc, se poate referi la München, nu numai la Principatul Monaco. Adaptarea împrumuturilor lexicale asculta în trecut, de fapt, de aceeași logică - a minimului efort pentru vorbitorul locului. Așa se explică în română impunerea destul de rapidă a multor forme depărtate de termenul-sursă - din puntul de vedere al scrierii (gem, antet, meci) sau
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]
-
de fapt, de aceeași logică - a minimului efort pentru vorbitorul locului. Așa se explică în română impunerea destul de rapidă a multor forme depărtate de termenul-sursă - din puntul de vedere al scrierii (gem, antet, meci) sau al pronunției (iaht, buget) -; asemenea adaptări drastice se produc mult mai greu azi, la noile împrumuturi. Afirmarea formei locale reprezintă, tot mai mult, și un act polemic de afirmare a identității: astăzi modificarea numelui este privită cu suspiciune, mai ales dacă vine din partea unei culturi acuzate
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]
-
dominante. În genere numele e un punct sensibil și ușor de manipulat politic. Un caz pe care l-am mai discutat cu cîțiva ani în urmă este cel al Republicii Moldova: numele oficial Moldova a fost propus și preluat, înlocuind parțial adaptări mai vechi dintr-o serie de limbi europene (Moldavie în franceză, Moldavia în italiană); mai rar, au apărut chiar și oscilații în forma substantivului și adjectivului italinenesc moldavo - înregistrat uneori, la plural, ca moldovi, mai ales în cronicile sportive (,si
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]
-
le-ar transforma în mostre comice, discreditîndu-le definitiv autorii. Oricum, confruntarea dintre cele două versiuni ne permite să observăm cum acționează - cu discreție - corectura gramaticală și stilistică, transformînd pozitiv discursurile. Mă întreb dacă procedeul are, în afară de funcția absolut necesară de adaptare la codul scris, și un efect didactic: ar fi interesant ca parlamentarii să descopere în ce puncte a fost nevoie să fie corectați. Evident, orice om are în exprimarea orală ezitări, lapsusuri și incoerențe pe care și le ține sub
Oralitate parlamentară by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10887_a_12212]
-
însă da sugestii profesorilor de fonetică și dicție, atrăgînd atenția asupra unor cuvinte în care împiedicările sînt dramatice: în secvențele în discuție, asemenea cuvinte sînt investițional (invisti... învesti...) și (previ... prive... ) privilegiat. Uneori e corectată - prin modificările fonetice și gramaticale - adaptarea la registrul stilistic: "aia care o avem" devine "aceea pe care o avem"; tonul general poate rămîne totuși colocvial, chiar dacă reproșul "Stimate coleg, ne iei timpu', domne !" devine "Stimate coleg, ne iei din timp, domnule!". Controlul dublei versiuni ne permite
Oralitate parlamentară by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10887_a_12212]
-
de altfel al oricărui restitutor) devine cu atât mai fastă cu cât ea este însoțită de creația timpului și spațiului în care viețuiește. E, în definitiv, o mișcare a spiritului care trebuie să-l ducă pe interpret de la inadaptare la adaptare, de la starea de generalitate și neutralitate la cea de individualitate și personificare. Un noian de prime audiții au fost astfel săvârșite cu rigoare și probitate, întreținând un larg orizont stilistic, o mereu surprinzătoare și provocatoare pendulare între curente și viziuni
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]
-
este intitulat: HI-HI-HI! Romeo Ilie, consilier general al Primăriei București: EVAZIUNEA FISCAL| LA CERȘETORI; versuri cu caracter suprarealist și cu apucături cubisto-patologice. Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu: ALTFEL, serial de duminică seara (ora 20.00) la Realitatea Tv. Traducere și adaptare pentru televiziune de Andrei Gheorghe în cadrul emisiunii "Politică, frate!" Dumitru Hurub|
Spaga la Muntele Athos by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10167_a_11492]
-
oamenii, unele muzici sunt mai nervoase, iar altele mai calme; întâlnim muzici care solicită atenție sporită și muzici care, din contră, se consumă fără a fi măcar sesizate; unele au o anumită viteză de schimbare, altele o anumită viteză de adaptare. Nu numai cei ce le ascultă, dar și muzicile înseși etalează temperamente diferite. Faptul că produsele sonore nu seamănă, iar uneori nici nu răsar, unele cu altele, nu doar ca înfățișare, să zicem, exterioară, dar și ca mod de a
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
se întîmpla și cu piesele lui Caragiale). Într-un spot Altex (,Cuscrii"), care pune în scenă o tipică strigare de la nunta cu dar, comicul de situație (competiția socrilor) e completat de comicul de limbaj, mai ales de un exemplu de adaptare a anglicismelor: "pentru fată un laptop, că ea nu cară greutăți!". Forma laptóp, pronunțată conform scrierii, cu a și cu accentul pe silaba finală, amuză ca o deviere incultă, în contrast cu tendința actuală de a respecta pe cît posibil integritatea fonetică
Limbajul cotidian în publicitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10200_a_11525]
-
o deviere incultă, în contrast cu tendința actuală de a respecta pe cît posibil integritatea fonetică și grafică a împrumuturilor; în același timp, ne sugerează că pătrunderea anglicismelor în mediile larg populare ar putea foarte bine avea ca efect, în timp, asemenea adaptări. Unele dintre reclamele actuale preiau parodic tema integrării europene, transpusă în taifasul cotidian, la o bere: "Mă gîndeam la normele europene astea..."; "După normele astea europene..." (Bucegi); de fapt, normele europene sînt exagerate comic și eludate fără multă îngrijorare. Ambiguitatea
Limbajul cotidian în publicitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10200_a_11525]
-
Universității Columbia. Biroul respective fusese creat în urma stării de panică, semănate în rândurile a peste un milion de americani, prin difuzarea la postul de radio CBS, în ziua de 30 octombrie 1938 (de Hallowen), a dramei radiofonice Războiul lumilor, o adaptare a romanului SF al scriitorului H. G. Wells, care descria o invazie a marțienilor pe pământ, în urma căreia mulți oameni speriați și au abandonat locuințele și orașele de baștină, crezând că invazia extraterestră se întâmplă în timp real. Deși nu sunt
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
este decât un intermezzo al morții, lumea se transformă fără încetare, bunele și relele intră toate în malaxorul timpului, iar omul este incapabil să-și controleze destinul. Comunicarea într-o altă limbă decât cea învățată de la propria mamă, singurătatea exilului, adaptarea la un nou mod de viață și la alte valori nu au făcut decât să îi sporească angoasele. Nevrozat, atacat din toate părțile de dușmani văzuți și nevăzuți, înnebunit de zumzetul orașului omul devine cvasi-autist, nu-și dorește decât să
Corola de minuni a spaimei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10233_a_11558]
-
de concert și psihodramă cu teatru și își propune -cu succes, de altfel- să stârnească reacții din partea publicului. Povestea devine una personală, în care spectatorul se poate regăsi, tocmai prin conturarea aproape științifică a dependențelor. „Dependența este un răspuns de adaptare la dizlocări sociale repetate. Majoritatea oamenilor trăiesc pe linia de demarcație dintre sclavia dată de comportamentele distructive pe de-o parte și conștiința totală și lipsa de atașament pe de altă parte. Plecând de la cartea lui Mate Gabor, In the
Occupy Yourself [Corola-blog/BlogPost/96653_a_97945]
-
alte țări pe perioada verii. Copiii sunt expuși astfel la vorbitori nativi și non-nativi cu accente diferite și abordări diferite. Copiii își dezvoltă astfel nu numai abilitățile de învățare a unei limbi noi, ci și abilitățile de socializare, integrare și adaptare la nou. STANDARDIZARE Copiii sunt organizați în grupe în funcție de nivel și vârstă. În luna septembrie a fiecărui an, toți profesorii iau parte la un training intensiv prin care își însușesc metodele de lucru ale centrului. În fiecare clasă, la același
SMART Academy of Languages Pitești [Corola-blog/BlogPost/96659_a_97951]
-
În debutul dezbaterii va fi lansat catalogul expoziției TZARA. DADA. ETC., editat de ARCUB, cu texte de Erwin Kessler, prefață de Henri Béhar și note de Cătălin Davidescu. Evenimentul va fi încheiat printr-un concert susținut de PFA Orchestra, o adaptare originală a lucrării „Ursonate" de Kurt Schwitters, special realizată de orchestra de improvizatori pentru aniversarea Centenarului Dada. Accesul la eveniment este gratuit și se va face în limita locurilor disponibile. Marius Hentea, profesor de literatură la Universitatea Göteborg, Suedia, născut
„Tzara România”– conferință susținută de Marius Hentea în cadrul expoziției TZARA. DADA. ETC [Corola-blog/BlogPost/96667_a_97959]
-
care l-a făcut să scrie una dintre cele mai iubite cărți pentru copii. „Micul prinț” spune povestea unui băiețel cu care aviatorul se întâlnește în deșert. El îi povestește acestuia aventurile sale de pe planeta de pe care a venit. În adaptarea lui Mark Osborne, regizorul lui Kung Fu Panda, aventurile Micului Prinț devin o poveste în poveste. Povestea-cadru e a unei fetițe fără nume (Mackenzie Foy) pe care mama ei rigidă (Rachel McAdams) o crește cu ambiția de a intra la
Desene animate și thrillere în weekend la cinema [Corola-blog/BlogPost/96736_a_98028]
-
rabla de avion și să plece să își regăsească prietenul, pe Micul Prinț, ale cărui aventuri i le împărtășește noii lui prietene. Mark Osborne, regizorul lui Kung Fu Panda, care a fost nominalizat la premiul Academiei, vine acum cu prima adaptare animată a legendarei capodopere a lui Antoine de Saint-Exupéry. Pe Zile și Nopți afli primul programul cinematografelor din oraș. #hailafilm
Desene animate și thrillere în weekend la cinema [Corola-blog/BlogPost/96736_a_98028]
-
Din distribuție mai fac parte Emilian Oprea, Maria Seleș, Ioan Paraschiv, Valeriu Andriuță, Elena Purea. „Cu un scenariu inspirat de nuvela Moara cu Noroc, de Ioan Slavici, Orizont nu își dorește să fie o ecranizare fidelă a textului, ci o adaptare modernă a intrigii care este adusă în România de azi. Filmul își propune, mai degrabă, rediscutarea temelor principale ale nuvelei într-o stilistică diferită de cea din ecranizarea clasică căruia îi aduce un omagiu cinematografic”, declară regizorul Marian Crișan. „Filmul
Weekend cu dragoste și zâmbete la cinema [Corola-blog/BlogPost/96747_a_98039]
-
Interviuri Ediia din acest an a festivalului a fost descrisă ca ”una pentru cunoscători”. Este aceasta o nouă tendina în dezvoltarea festivalului sau doar o adaptare la condiiile din acest an? Este o nouă tendina în dezvoltarea festivalului amplificata de numărul mare de evenimente organizate la nivel naional. Ne dorim ca pe viitor să avem i formăîi cult ce se adresează audiofililor
Interviu cu Codruța Vulcu, directorul Artmania Festival [Corola-blog/BlogPost/96769_a_98061]
-
produce furia oricărui anglofil, care cunoaște valoarea greu de disputat a poemelor satirice și a celor erotice, cînd și cînd pornografice, compuse de Rochester. Asta în timp ce, apropo de dramaturgie, producția lui s-a limitat la prologuri și epiloguri, imitații și adaptări. Dar măcar faima de satirist i-au lăsat-o în pace... Ca să închei, a fost odată Mel Brooks. Care s-a gîndit că, din moment ce remake-urile abundă, merită să încerce și el unul. Așa că a refăcut un film de-al său
A fost odată... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10770_a_12095]
-
orașul Câmpeni, unde merge la liceu, metecul. Snob la țară, în lumea de extracție, scârbit de foștii tovarăși care fac liceul industrial și au rămas, cu gusturile lor muzicale, sub nivelul decenței, chitaristul din trupa Sacru întâmpină reale probleme de adaptare în lumea citadină. Orice ar face, colegii de liceu îl iau drept ,țăran", iar profesorii îl consideră ,idiot". Cum procedăm, atunci? Afectăm cinismul, mimăm lipsa de inteligență, replicăm prin neimplicare și printr-un evazionism sui-generis și ne construim, la distanță
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
trâmbițează apocaliptic; în studio, lumea râde, inclusiv domnul ministru Gheorghe Barbu. Dar mai discret. C|R}I NOI ANUN}ATE LA TELEVIZIUNE Mircea Geoană, teatru, ediție princeps: Golanii, tragi-comedie după o idee de Liviu Rebreanu; Mizerabilii, comedie bufă, dramatizare și adaptare pesedistă după V. Hugo; Canci prezentă la Parlament, dramoletă; Neonazistul, viața romanțată a lui Mircea Mihăieș. Poșta rubricii. Mircea Badea, emisiunea ,În gura Presei", Antena 1: Ați ghicit: Machu Picchu este, într-adevăr, un joc de cărți după care, în urma
Asfaltarea șoselelor cu maiul... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10772_a_12097]
-
când își vor da corijența la română, pentru că mare parte din greșelile lor de ortografie sunt acceptate acum" (ib); , Părerea mea este că datorită calității tot mai slabe a învățămîntului românesc, de slaba pregătire a elevilor se încearcă cumva o adaptare, o reducere la nivelul lor de înțelegere" (forum.softpedia.com); ,pe cînd renunțăm la Ťmărul pe care l-am mîncatť în favoarea lui Ťmărul care lam halitť, să se bucure tot manelarul (care este)?" (forum EZ 26.10.2005) etc. Chiar
Reacții la schimbarea normelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10826_a_12151]