10,786 matches
-
special de coroziunea prin depolarizare (prin consumarea oxigenului) (v. §2.3.4.4.5), aerare diferențiată (v. §2.3.4.4.3), precum și altele ce presupun aderarea la substrat. Lipsa, în numeroase cazuri, a unei membrane, face ca plasmodiul deja aderat pe substrat să capteze fie alte organisme, fie particule abiotice diverse, deci se constată o implicare a acestor forme morfologice în efectele mecanice, hidraulice și termice ale foulingului biologic. Cele două ultime forme morfologice (3, 4) sunt responsabile în special
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
poate suporta, chiar reproducându-se, îndulciri ale apei chiar sub 1‰ [97]. Tot în special în cazul foulingului biologic exterior marin [77] și tot suportând îndulciri de chiar cinci ori - după observațiile noastre -, se poate menționa lamelibranhiatul M. galloprovincialis, care aderă solid la substrat, dar numai pe timpul vieții, elementul de fixare având o natură proteică. Foulingul biologic exterior marin, mai mult, caracteristic Mării Negre cuprinde, în mai mică măsură, și bivalva Mytilaster lineatus și polichete ca Mercierella enigmatica și Vermiliopsis infundibulum [81
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
apei prin aport de energie (deocamdată electrică) fie în massa apei, în care se obține stoparea dezvoltării foulingului, fie în stratul laminar de lângă peretele metalic, în care caz se obține doar menținerea în suspensie a organismelor, acestea fiind împiedicate a adera la metal și obligate a decanta ulterior la baza turnului de răcire. În cele ce urmează vom discuta cele două soluții. 3.2.3.1. Modificarea rH-ului în massa apei Aplicarea unei diferențe de potențial între doi electrozi imersați
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
2.3.2. Modificarea rH-ului în stratul laminar Această modalitatea de control a foulingului biologic se bazează pe împiedicarea fenomenului de epibioză, dezvoltarea organismelor pe substraturi solide; conform [78], organismele alcătuitoare ale foulingului biologic nu au preferințe de substrat, aderând la cele mai diverse suprafețe, metalice sau nemetalice. Atunci când stratul laminar de lichid are un rH extrem, aderarea organismelor la substrat nu are loc, având în vedere imposibilitatea lor de a trăi în acest mediu. Practic, aceasta înseamnă punerea sub
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Aderarea la noua credință se făcea prin botez, ritual creștin prin care cel botezat primea un nume, un singur nume, ce mărturisea apartenența purtătorului la creștinism și, ca atare, trebuia să difere de numele agreate de oficialitățile romane, care vor adera la creștinism abia mai tîrziu. Prinsă Între cele două puternice influențe, a onomasticii latine și a celei creștine, populația băștinașă, care de-a lungul Întregii perioade de romanizare a fost mai numeroasă decît a noilor veniți, a păstrat practica străveche
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
la care se adăuga și poziția belicoasă a Uniunii Sovietice față de Turcia. De aceea, aderarea Turciei la NATO trebuia să pară doar dorința ei și nu un interes al vest europenilor sau americanilor. Pentru că Turcia n-a fost invitată să adere în septembrie 1950, s-a făcut un compromis, ca și pentru Grecia de altfel, ambele state fiind invitate să participe la planurile militare NATO din zona Mediteranei. Democrații turci au fost dezamăgiți, mai ales că în presa turcă apăruse în
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
un comandament sud european sub comanda unui general american. Cum era de așteptat, Uniunea Sovietică a protestat. Ba chiar a trimis la 3 noiembrie 1951 o notă adresată Turciei, arătând că „nu poate rămâne indiferentă față de intențiile acesteia de a adera la NATO și de a permite utilizarea teritoriului ei pentru instalarea de baze militare străine la frontiera cu Uniunea Sovietică, atrăgând atenția că prin poziția sa geografică, Turcia n-are nici o legătură cu Pactul Atlantic”. Americanii erau însă hotărâți să
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Uniunea Sovietică, la rândul ei, a adresat note la 21 noiembrie, Arabiei Saudite, Egipt-ului, Irak-ului, Israel-ului, Liban-ului, Yemen-ului și Siriei, prin care avertiza că inițiativa organizației era agresivă și ostilă Rusiei și le cerea să nu adere, dar protestele Kremlinului au rămas fără ecou. În ceea ce privește Turcia, aceasta era gata să se alăture NATO la 18 februarie 1952, ca membru cu drepturi depline. Ea vedea extinderea Alianței ca o extindere a Statelor Unite. Se considera că făcând parte din
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Mai mult decât atât a rupt relațiile diplomatice cu Moscova și împreună cu Turcia și-a exprimat intenția de cooperare pentru securitatea Orientului Mijlociu. În ciuda protestelor egiptene la 24 februarie 1955 s-a semnat la Bagdad tratatul irakiano-turc, la care au aderat la 4 aprilie Marea Britanie, la 23 septembrie Pakistanul, la 3 noiembrie Iranul. Inițial această alianță s-a numit Organizația Tratatului Orientului Mijlociu (METO) sau Pactul de la Bagdad, pentru ca apoi să se numească Organizația Tratatului Central (CENTO). Până în 1958 cartierul general
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
doctrinară și logistică a armatelor statelor din lagărul socialist, după model sovietic. Tot acum Stalin a hotărât formarea Comitetului de Coordonare, o structură politico-militară, pe care probabil intenționa să o transforme într-o organizație asemănătoare NATO. După ce autoritățile vest-germane au aderat la NATO și la Uniunea Europei Occidentale semnând acordurile de la Paris, Moscova a considerat că prin aceasta se modifică echilibrul de forțe stabilit după război. A propus semnarea unui Pact de Securitate pentru Europa care ar fi trebuit să fie
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
ideologiei comuniste nu pot decât să lucreze în aceeași direcție: respingerea războiului între aceste democrații prospere. Faptul că, în timp, această atitudine a fost adoptată și de către alte state (cele din estul Europei) nu contravine explicației generale. Țările respective au aderat la logica deja descrisă chiar în situația modificării condițiilor bipolarității: în interior, o democrație liberală; în exterior, participarea la un sistem de securitate condus de Statele Unite. Aplicarea cu maximă rigoare a briciului lui Ockham de eliminare a asumpțiilor inutile face
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
sau intern. La polul opus democrațiilor: Lucrarea care a atras în mod deosebit atenția lumii academice asupra fenomenului păcii democrate este însă compusă din două articole publicate de Michael Doyle în 1983. În aceste articole, Doyle afirmă că statele care aderă la principiile liberale se bucură de beneficiile unei păci separate în relație cu alte state ce le împărtășesc forma de guvernare, dar sunt dispuse să declanșeze război împotriva statelor nonliberale 1. Pentru Doyle, liberalismul este deopotrivă o ideologie și un
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
la ridicare și lasă în urmă țesut ganular de calitafe. Substituienții cutanați temporari sintetici (OpSite®, Tegaderm®, Biofilm® Omniderm® etc.) sunt copolimeri de silicon, poliuretan și clorura de polivinil preparați sub formă de gel, burete, membrana sau peliculă semipermeabila ce nu adera la plaga. Reduc remarcabil pierderile de lichide dar nu pot controla infecția. Epidermul de cultură ca metodă de acoperire definitivă a reprezentat unul dintre punctele de cotitură în tratamentul arsurilor. Se prepară pornind de la o biopsie din pielea neafectata care
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
microbilor iar cel profound adecvat colonizării cu fibroblaști. Produsul se grefează imediat dupa excizia trans-hipodermică. Este vascularizat și colonizat de fibroblaștii pacientului care vor produce fibre de țesut conjunctiv (neoderm autolog) pe baza structurii tridimensionale oferită de Integra® la care aderă. Aceștia vor sintetiză în rețeaua de colagen bovin diferitele tipuri de colagen proprii, glicoproteine, glicosaminoglicani, constituienți ai matricei extracelulare proprii și induc remodelarea scheletului inițial. Ulterior, cănd prin peliculă de silicon se observă o vascularizare bună a substratului dermic, stratul
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
filoxerei. În 1929 a fost adoptată la Roma o Convenție internațională, care nu a avut succesul scontat. În prezent, este în vigoare Convenția Internațională pentru protecția vegetalelor, încheiată la Roma la 1 mai 1952 (depozitar F.A.O.), la care au aderat numeroase țări (110) de pe toate continentele, inclusiv țara noastră, care a aderat la 17 noiembrie 1971. Convenția precizează principalele condiții fitosanitare, pe care trebuie să le îndeplinească produsele vegetale din circuitul comercial mondial, principiile controlului fitosanitar, tipul de certificat fitosanitar
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
nu a avut succesul scontat. În prezent, este în vigoare Convenția Internațională pentru protecția vegetalelor, încheiată la Roma la 1 mai 1952 (depozitar F.A.O.), la care au aderat numeroase țări (110) de pe toate continentele, inclusiv țara noastră, care a aderat la 17 noiembrie 1971. Convenția precizează principalele condiții fitosanitare, pe care trebuie să le îndeplinească produsele vegetale din circuitul comercial mondial, principiile controlului fitosanitar, tipul de certificat fitosanitar care însoțește produsele vegetale exportate. Prin această convenție, țările semnatare s-au
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cât mai mare cu o cantitate mică de lichid. Muiabilitatea depinde de natura suprafețelor cu care vine în contact și de tensiunea superficială a lichidului, care poate fi redusă prin adăugarea de substanțe tensioactive. adezivitatea este proprietatea zemei de a adera o anumită perioadă pe planta tratată. Adezivitatea poate fi mărită prin adăugarea de adezivi naturali (albuș de ou, lapte) sau industriali (Aracet, Detersin). pH-ul zemurilor ce reprezintă concentrația ionilor de hidrogen. Reacția zemurilor trebuie să fie neutră ușor alcalină
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
executarea ordinelor. Întreaga problematică privind structura organizatorică și funcțională a bursei este reglementată în termeni preciși prin Statutul bursei și este detaliată apoi, până la cele mai mici amănunte, în Regulamentul de funcționare al bursei. Statutul bursei de mărfuri, la care aderă în mod obligatoriu și necondiționat toți membrii bursei, are în vedere pe lângă rolul de a crea credibilitate și scopul de a institui o bază juridică solidă acestei instituții de bază a economiei concurențiale. În practica comercială s-a observat că
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
colonizarea (fixarea) agentului patogen la poarta de intrare, etapă care este dependentă de doza infectantă (numărul de germeni), aderența tisulară specifică care este realizată de pili de aderență (E. coli, N. gonorrheae), carbohidrați (de exemplu în cazul S. epidermidis care aderă la materialul sintetic al protezelor). Următoarea etapă este multiplicarea microorganismelor care se realizează în funcție de anumiți factori locali (substratul nutritiv, umiditate, pH, prezența O2). În mod obișnuit flora bacteriană caracteristică diferitelor viscere (Stafilococi, Streptococi, Pseudomonas pentru tegumente, Bacteroides, bacili Gram negativi
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
celulară se datorează polimorfonuclearelor și monocitelor, iar cea umorală sistemului complement, kininelor, prostaglandinelor, leukotrienelor. Infecția bacteriană, datorită chemotactismului substanțelor eliberate din focarul inflamator, determină trecerea în circulație a unor precursori medulari însoțită de creșterea numărului de polimorfonucleare circulante care vor adera la endotelii și prin diapedeză vor ajunge la locul infecției. Microorganismele sunt distruse prin fagocitoză și procese oxidative (radicali liberi de oxigen) sau neoxidative (proteine cationice, hidrolaze, pH acid etc.) de liză la nivelul fagozomilor. Alte celule fagocitare sunt macrofagele
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
în formarea coalițiilor în Europa Centrală și de Est. În acest sens, voi realiza o analiză com parativă asupra coalițiilor formate în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria, cele zece state postcomuniste care au aderat la Uniunea Europeană. Cadrul teoretic Într-un articol din 1994, Kaare Strøm, Michael Laver și Ian Budge identifică instituțiile care afectează formarea coalițiilor. Autorii definesc instituțiile ca orice restricție asupra unui set fezabil de coaliții care se află dincolo de controlul pe
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
am analizat factori ce conduc la formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală și de Est. Analiza cuprinde așadar 110 cabinete formate în statele menționate mai sus. Statele 146 Competiția politiCă în alegerile parlamentare luate în considerare sunt cele care au aderat la Uniunea Europeană și astfel, cel puțin formal, au încheiat procesul de demo cratizare. Din cele 110 cabinete luate în considerare, 58.2% (64 de cazuri) sunt guverne majoritare și 41.8% (46 de cazuri) sunt guverne minoritare. În figura 5
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
voința și ar da curs, fără cenzură rațională și fără triaj axiologic pulsațiilor vitale pornite din abisurile subconștientului, s-ar supune,în fond, unor constrângeri tiranice ale unui determinism psihologic implacabil. Ar deveni un simplu automat, cu singura deosebire că, aderând tacit la principiul CARPE DIEM, își creează iluzia de a fi liber tocmai atunci când este redus la un simplu obiect întrun angrenaj a cărui funcționare îi scapă cu desăvârșire, iar egocentrismul și narcismul ar masca pierderea totală a conștiinței de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de angajament instituțional personal. 44. Principiul imparțialității concluziile la care se ajunge sunt o apreciere justă a realității și stării sistemului / procesului fără a ține partea nimănui. 45. Principiul neutralității în cazul apariției unor conflicte nu se implică și nu aderă la nici una dintre părțile adverse aflate în conflict. 46. Principiul evitării conflictului de interese se disociază clar de orice relație personală și instituțională care poate fi considerată ca incompatibilitate în relațiile auditor - auditat. 47. Principul armoniei sistemul organizațional este analizat
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
de desfășurare. La stabilirea domeniului se au în vedere activitățile proprii și raportarea lor la: cerințele unor standarde; cerințe contractuale; alinierea la reglementări legislative sau nivelul de conformare cu acestea; respectarea unor coduri / standarde de conduită la care organizația a aderat; alte cerințe ale managementului. Obiectul elementelor auditabile poate reprezenta un al criteriu de clasificare al auditurilor. Elementele auditabile sunt componente structurale ale organizației care se regăsesc sub formă de: produs; proces; entitate organizatorică; sistem. Scopul auditului este determinat de interesele
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]