5,887 matches
-
ergative nu răspund la anumite teste aplicabile verbelor ergative (posibilitatea de a apărea în construcții absolute, construcția cu il impersonal și cliticizarea prin en în franceză) este explicat de Cinque prin intervenția unor factori care țin de proprietățile speciale ale adjectivelor. Pentru limba română, alternanța de tipul celei din italiană este posibilă pentru foarte puține adjective, care nu sunt legate morfologic de un verb ergativ: Ioana e sigură că va veni Că va veni e sigur Ioana e cunoscută că mănâncă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
absolute, construcția cu il impersonal și cliticizarea prin en în franceză) este explicat de Cinque prin intervenția unor factori care țin de proprietățile speciale ale adjectivelor. Pentru limba română, alternanța de tipul celei din italiană este posibilă pentru foarte puține adjective, care nu sunt legate morfologic de un verb ergativ: Ioana e sigură că va veni Că va veni e sigur Ioana e cunoscută că mănâncă mult Că mănâncă mult e cunoscut. Bennis (2004: 88) introduce conceptul micul a în proiecția
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
veni Că va veni e sigur Ioana e cunoscută că mănâncă mult Că mănâncă mult e cunoscut. Bennis (2004: 88) introduce conceptul micul a în proiecția adjectivală (paralel cu micul v din proiecția verbală) pentru a explica diferențele structurale dintre adjectivele din limba neerlandeză. Așa cum v poate apărea în trei ipostaze (vezi supra, 4.1.2.), a este legat de următoarele structuri: (a) AP fără aP; (b) aP fără argument extern; (c) aP cu argument extern. Dacă Cinque a arătat că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
neerlandeză. Așa cum v poate apărea în trei ipostaze (vezi supra, 4.1.2.), a este legat de următoarele structuri: (a) AP fără aP; (b) aP fără argument extern; (c) aP cu argument extern. Dacă Cinque a arătat că distincția între adjectivele ergative și cele inergative se poate susține pentru italiană și pentru germană, Bennis (2004) adaugă și neerlandeza: Deze mensen zijn mij bekend − ergativ ' Acești oameni îmi sunt cunoscuți' Deze mensen zijn mij trouw − inergativ ' Acești oameni îmi sunt loiali'. Bennis
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
adaugă și neerlandeza: Deze mensen zijn mij bekend − ergativ ' Acești oameni îmi sunt cunoscuți' Deze mensen zijn mij trouw − inergativ ' Acești oameni îmi sunt loiali'. Bennis (2004: 89) subliniază faptul că inacuzativ este un concept nerelevant în această situație, pentru că adjectivele nu atribuie Caz structural. Bennis (2004: 89−93) introduce criterii suplimentare de distingere a celor două clase: (a) adjectivele care acceptă un obiect indirect pot fi împărțite în adjective care permit inversiunea subiect-obiect (ergative) și adjective care nu permit inversiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inergativ ' Acești oameni îmi sunt loiali'. Bennis (2004: 89) subliniază faptul că inacuzativ este un concept nerelevant în această situație, pentru că adjectivele nu atribuie Caz structural. Bennis (2004: 89−93) introduce criterii suplimentare de distingere a celor două clase: (a) adjectivele care acceptă un obiect indirect pot fi împărțite în adjective care permit inversiunea subiect-obiect (ergative) și adjective care nu permit inversiunea (inergative); (b) testul cu as 'precum', care funcționează în italiană și în germană, e valabil și în neerlandeză: Zoals
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
faptul că inacuzativ este un concept nerelevant în această situație, pentru că adjectivele nu atribuie Caz structural. Bennis (2004: 89−93) introduce criterii suplimentare de distingere a celor două clase: (a) adjectivele care acceptă un obiect indirect pot fi împărțite în adjective care permit inversiunea subiect-obiect (ergative) și adjective care nu permit inversiunea (inergative); (b) testul cu as 'precum', care funcționează în italiană și în germană, e valabil și în neerlandeză: Zoals [e] bekend is, houdt Jan niet van slakken − adjectiv ergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în această situație, pentru că adjectivele nu atribuie Caz structural. Bennis (2004: 89−93) introduce criterii suplimentare de distingere a celor două clase: (a) adjectivele care acceptă un obiect indirect pot fi împărțite în adjective care permit inversiunea subiect-obiect (ergative) și adjective care nu permit inversiunea (inergative); (b) testul cu as 'precum', care funcționează în italiană și în germană, e valabil și în neerlandeză: Zoals [e] bekend is, houdt Jan niet van slakken − adjectiv ergativ ' Precum [e] este bine-cunoscut, lui Ion nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în adjective care permit inversiunea subiect-obiect (ergative) și adjective care nu permit inversiunea (inergative); (b) testul cu as 'precum', care funcționează în italiană și în germană, e valabil și în neerlandeză: Zoals [e] bekend is, houdt Jan niet van slakken − adjectiv ergativ ' Precum [e] este bine-cunoscut, lui Ion nu-i plac melcii' *Zoals [e] grappig is, houdt Jan van slakken − adjectiv inergativ ' Precum [e] este amuzant, lui Ion nu-i plac melcii'. (c) selecția complementizatorilor. Bennis (2004: 92) susține că distincția
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
funcționează în italiană și în germană, e valabil și în neerlandeză: Zoals [e] bekend is, houdt Jan niet van slakken − adjectiv ergativ ' Precum [e] este bine-cunoscut, lui Ion nu-i plac melcii' *Zoals [e] grappig is, houdt Jan van slakken − adjectiv inergativ ' Precum [e] este amuzant, lui Ion nu-i plac melcii'. (c) selecția complementizatorilor. Bennis (2004: 92) susține că distincția inergativ/inacuzativ este motivată și în domeniul adjectival. În termeni minimaliști, ergativitatea verbală se exprimă structural prin absența scindării proiecției
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2004: 92) susține că distincția inergativ/inacuzativ este motivată și în domeniul adjectival. În termeni minimaliști, ergativitatea verbală se exprimă structural prin absența scindării proiecției VP, iar prezența unui argument extern impune apariția scindării proiecției VP în situația verbelor inergative. Adjectivele ergative sunt proiecții AP: obiectul indirect este generat în Spec,A, iar obiectul/subiectul adjectivului este generat în poziția de complement al A, pe când adjectivele inergative apar cu un argument extern, obiectul indirect fiind generat în Spec,A. Adjectivele inergative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
minimaliști, ergativitatea verbală se exprimă structural prin absența scindării proiecției VP, iar prezența unui argument extern impune apariția scindării proiecției VP în situația verbelor inergative. Adjectivele ergative sunt proiecții AP: obiectul indirect este generat în Spec,A, iar obiectul/subiectul adjectivului este generat în poziția de complement al A, pe când adjectivele inergative apar cu un argument extern, obiectul indirect fiind generat în Spec,A. Adjectivele inergative au o scindare a proiecției AP, un nivel a deasupra proiecției AP. Interpretarea DP din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
VP, iar prezența unui argument extern impune apariția scindării proiecției VP în situația verbelor inergative. Adjectivele ergative sunt proiecții AP: obiectul indirect este generat în Spec,A, iar obiectul/subiectul adjectivului este generat în poziția de complement al A, pe când adjectivele inergative apar cu un argument extern, obiectul indirect fiind generat în Spec,A. Adjectivele inergative au o scindare a proiecției AP, un nivel a deasupra proiecției AP. Interpretarea DP din Spec,aP este similară cu interpretarea "posesivă" a subiectului verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inergative. Adjectivele ergative sunt proiecții AP: obiectul indirect este generat în Spec,A, iar obiectul/subiectul adjectivului este generat în poziția de complement al A, pe când adjectivele inergative apar cu un argument extern, obiectul indirect fiind generat în Spec,A. Adjectivele inergative au o scindare a proiecției AP, un nivel a deasupra proiecției AP. Interpretarea DP din Spec,aP este similară cu interpretarea "posesivă" a subiectului verbelor de stare, interpretare imposibilă pentru adjectivele inergative. Scindarea proiecției AP diferă de cea a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
extern, obiectul indirect fiind generat în Spec,A. Adjectivele inergative au o scindare a proiecției AP, un nivel a deasupra proiecției AP. Interpretarea DP din Spec,aP este similară cu interpretarea "posesivă" a subiectului verbelor de stare, interpretare imposibilă pentru adjectivele inergative. Scindarea proiecției AP diferă de cea a VP sub două aspecte: a nu poate atribui Caz, deci adăugarea unui nivel aP nu creează o nouă poziție de specificator în care se poate atribui Caz; un argument intern trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
deci adăugarea unui nivel aP nu creează o nouă poziție de specificator în care se poate atribui Caz; un argument intern trebuie să urce în alt specificator pentru a primi Caz. Interpretarea aspectuală a centrelor a este constantă în cazul adjectivelor: toate proiecțiile adjectivale sunt statice, în timp ce proiecțiile verbale sunt uneori statice, alteori dinamice. Problema adjectivelor ergative este discutată și de Tayalati (2008), tangențial, în analiza pe care o face pentru poziția cliticelor de dativ în construcțiile cauzative cu faire 'a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poate atribui Caz; un argument intern trebuie să urce în alt specificator pentru a primi Caz. Interpretarea aspectuală a centrelor a este constantă în cazul adjectivelor: toate proiecțiile adjectivale sunt statice, în timp ce proiecțiile verbale sunt uneori statice, alteori dinamice. Problema adjectivelor ergative este discutată și de Tayalati (2008), tangențial, în analiza pe care o face pentru poziția cliticelor de dativ în construcțiile cauzative cu faire 'a face' și rendre 'a face, a se duce' din franceză. Autorul adoptă ipoteza scindării proiecției
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
franceză. Autorul adoptă ipoteza scindării proiecției VP în două straturi ierarhizate: VP (care găzduiește argumentele interne) și vP (proiectat în prezența argumentului extern). După acest model, descompunerea domeniului adjectival în două proiecții, AP și aP, dă seamă de diferența dintre adjectivele ergative, care nu au argument extern, deci nici proiecția aP, și adjectivele inergative, care au argument extern, deci și proiecția aP. Conform ipotezei formulate de Tayalati (2008: 302), cliticizarea pronumelor în dativ este posibilă în cazul adjectivelor ergative cu regim
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care găzduiește argumentele interne) și vP (proiectat în prezența argumentului extern). După acest model, descompunerea domeniului adjectival în două proiecții, AP și aP, dă seamă de diferența dintre adjectivele ergative, care nu au argument extern, deci nici proiecția aP, și adjectivele inergative, care au argument extern, deci și proiecția aP. Conform ipotezei formulate de Tayalati (2008: 302), cliticizarea pronumelor în dativ este posibilă în cazul adjectivelor ergative cu regim de dativ (a), dar nu și pentru cele inergative (b): (a) Marie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de diferența dintre adjectivele ergative, care nu au argument extern, deci nici proiecția aP, și adjectivele inergative, care au argument extern, deci și proiecția aP. Conform ipotezei formulate de Tayalati (2008: 302), cliticizarea pronumelor în dativ este posibilă în cazul adjectivelor ergative cu regim de dativ (a), dar nu și pentru cele inergative (b): (a) Marie lui est sympathique 'Maria îi e simpatică' Cette innocence lui rend sympathique Marie ' Această inocență i-o face simpatică pe Maria' Tout nouveau mensonge lui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lui rend fidèle/infidèle sa femme ' Asta îi face fidelă/infidelă soția' Jean lui est loyal 'Jean îi e loial' * On, cela lui rend loyal Jean ' Asta i-l face fidel pe Jean'. În concepția lui Tayalati (2008: 313) asupra adjectivelor construite cu dativul, adjectivele ergative (facile 'ușor', agréable 'agreabil', préjudiciable 'prejudiciabil', désagréable 'dezagreabil') nu au argumente interne și atribuie complementului prepozițional cazul dativ din considerente structurale; adjectivele inergative, mai puțin numeroase, au argument intern și atribuie complementului prepozițional dativul din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sa femme ' Asta îi face fidelă/infidelă soția' Jean lui est loyal 'Jean îi e loial' * On, cela lui rend loyal Jean ' Asta i-l face fidel pe Jean'. În concepția lui Tayalati (2008: 313) asupra adjectivelor construite cu dativul, adjectivele ergative (facile 'ușor', agréable 'agreabil', préjudiciable 'prejudiciabil', désagréable 'dezagreabil') nu au argumente interne și atribuie complementului prepozițional cazul dativ din considerente structurale; adjectivele inergative, mai puțin numeroase, au argument intern și atribuie complementului prepozițional dativul din motive nonstructurale (adjective cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
i-l face fidel pe Jean'. În concepția lui Tayalati (2008: 313) asupra adjectivelor construite cu dativul, adjectivele ergative (facile 'ușor', agréable 'agreabil', préjudiciable 'prejudiciabil', désagréable 'dezagreabil') nu au argumente interne și atribuie complementului prepozițional cazul dativ din considerente structurale; adjectivele inergative, mai puțin numeroase, au argument intern și atribuie complementului prepozițional dativul din motive nonstructurale (adjective cu dativ "excepțional"). Autorii care s-au ocupat de adjectivele ergative au pus distincția adjectiv ergativ vs adjectiv inergativ pe seama unor teste sintactice (de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dativul, adjectivele ergative (facile 'ușor', agréable 'agreabil', préjudiciable 'prejudiciabil', désagréable 'dezagreabil') nu au argumente interne și atribuie complementului prepozițional cazul dativ din considerente structurale; adjectivele inergative, mai puțin numeroase, au argument intern și atribuie complementului prepozițional dativul din motive nonstructurale (adjective cu dativ "excepțional"). Autorii care s-au ocupat de adjectivele ergative au pus distincția adjectiv ergativ vs adjectiv inergativ pe seama unor teste sintactice (de regulă, cele folosite și în domeniul verbal). Dat fiind faptul că româna nu are teste sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dezagreabil') nu au argumente interne și atribuie complementului prepozițional cazul dativ din considerente structurale; adjectivele inergative, mai puțin numeroase, au argument intern și atribuie complementului prepozițional dativul din motive nonstructurale (adjective cu dativ "excepțional"). Autorii care s-au ocupat de adjectivele ergative au pus distincția adjectiv ergativ vs adjectiv inergativ pe seama unor teste sintactice (de regulă, cele folosite și în domeniul verbal). Dat fiind faptul că româna nu are teste sintactice relevante pentru a distinge verbele inergative de cele ergative/inacuzative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]