6,618 matches
-
căzu. Se ridică greu, încercând să nu fie călcat în picioare. Carul în care se afla Salix era acum departe, la intrarea în Ludi. Mulțimea se risipea. Valerius privea spre car; într-o clipă, își aminti anii copilăriei și ai adolescenței alături de Salix, tovarășul său nedespărțit în incursiunile pe câmpiile din Tolosa. Își aminti ziua rușinii sale, când înota în râu împreună cu Salix. Curentul îl luase pe prietenul său, care era îndrăzneț și se aventurase prea departe. Cuprins de teamă, Valerius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Îl văzu pe Skorpius apropiindu-se de Salix încet și oprindu-se la câțiva pași de el. Era mai înalt cu un cap. Salix rămase nemișcat, dar deschise palma și apoi strânse pumnul; emoționat, Valerius recunoscu gestul care, încă din adolescență, anunța izbucnirile de mânie ale lui Salix. Cei doi gladiatori continuau să se privească în tăcere, măsurându-se. Apoi Skorpius se întoarse cu fața spre public, întinzându-se ca o fiară gata să se repeadă asupra prăzii. În clipa aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Denis David Damșa, clasa a VII-a Colegiul Național „C.D. Loga” Timișoara profesor coordonator Alecsa Carmen Iat-o, îmi zâmbește larg, liber și inocent! Bun venit, adolescență! Nu știu dacă am intrat cu dreptul sau cu stângul în acest antreu al formării mele ca om, numit vârstă ingrată sau de aur, vârstă a marilor elanuri sau a cunoașterii de sine. Am trecut pragul, timid, nesigur, plin cu
“Ah, aceşti adolescenţi”. In: ANTOLOGIE:poezie by Denis David Damşa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_673]
-
Nu, un bărbat adevărat nu plânge, suferă cu demnitatea pe care ai sădit-o în mine, tată! Aș avea încă multe de spus, dar cum spațiul nu îmi permite, închei cu un aforism și un citat din Alden Nowlan: „La adolescență, toți avem impresia că suntem geniali. Dar numai imbecilii își păstrează această convingere toată viața.” și „În ziua în care copilul realizează că toți adulții sunt imperfecți, el devine un adolescent; în ziua în care îi iartă, devine adult; în
“Ah, aceşti adolescenţi”. In: ANTOLOGIE:poezie by Denis David Damşa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_673]
-
o experiență bogată. I-am oferit spre vizionare fața mea întreagă, și e vorba de o față care de obicei le lasă late pe toate, o față mare și cenușie, un adevărat șantier arheologic pe care s-au păstrat vestigiile adolescenței, ale hranei proaste și ale banilor niciodată suficienți, fața unui șarpe gras în care s-au săpat adânc toate păcatele. Preț de câteva clipe am avut parte, la rându-mi, de toată fața ei, cu dezvăluirea deplină a ochilor, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și obositoarelor călătorii cu Fiasco-ul sau așezată la masa plină cu resturile unui prânz pantagruelic, Selina m-a binedispus adeseori cu povestirile despre copilăria ei plină de umiliri și nedreptăți pe care a trebuit să le suporte și în timpul adolescenței - de la țâcnitul de duzină care mirosea a mosc și îi oferă caramele, la, propunerile păcătoase ale boschetarilor care puțeau de sudoare, de la cretinul care se târa cu mers nesigur pe vreo alee, până la fotografii narcisiști și tipii priapiști plini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
că jumătate din populația planetei, absolut toți bărbații, pot face din tine tot ce vrea mușchii lor. Și pentru o fată ca Selina, a cărei înfățișare, după multe ore de stat în fața oglinzii, este un amestec în proporții egale de adolescență afectată și afișarea unei provocări de ultimă speță, viața este extrem de dură. Și gusturile ei sunt exclusive, bine asezonate cu promisiunea certă a meseriașei de bordel și a lenjeriei extrafine. Mi s-a întâmplat să o însoțesc pe Selina la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de pe foc și băutură grețoasă: aseară zeii vremii și-au înecat amaru-n vin după care au vomitat de la zece mii de metri. Stăm buimaci în parcuri, printre florile umile. Pfiu (socotim noi), greu se mai târâie viața asta. Mi-am încheiat adolescența prin anii șaizeci, când aveai suficiente șanse, când totul te aștepta Acum tinerii abandonează școala - pentru ce? Pentru nimic, pentru o sulă. Tinerii (li se vede pe față), disprețuiții cu păr de stegozaur, nulitățile cu creastă de papagal - au venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
propuneri de cursuri opționale și activități ce abordează problematica actuală. În acest sens am inițiat și derulat de-a lungul mai multor ani opționalul Chimie ecologică, concursuri științifice interdisciplinare: „De la atom la ... ADN”, „Apa - miracolul vieții”, „Un m3 de cultură”, „Adolescența - singurul timp în care înveți ceva”. Capacitatea cadrelor didactice de a lucra în echipă și preocuparea constantă pentru a stimula interesul elevilor a fost probată în derularea unor proiecte cu ecou, nu doar la nivel național ci și internațional. În
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
cu spațiul ăsta, dar vom putea face niște poze minunate. Îmi zâmbi conspirativ. Văd că socializezi, așa că nu te mai rețin. Ea e una dintre fete, nu? Bravo ție! Am auzit că s-au mai cumințit față de zilele rebele ale adolescenței. —Adolescență rebelă? am repetat. —A, obișnuiau să se dezbrace de tot și să danseze în cluburi de noapte în timp ce-și deviau septul, tipic pentru fetele de bani gata, draga mea. Oricum, tăticul lor pare a fi teribil de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
spațiul ăsta, dar vom putea face niște poze minunate. Îmi zâmbi conspirativ. Văd că socializezi, așa că nu te mai rețin. Ea e una dintre fete, nu? Bravo ție! Am auzit că s-au mai cumințit față de zilele rebele ale adolescenței. —Adolescență rebelă? am repetat. —A, obișnuiau să se dezbrace de tot și să danseze în cluburi de noapte în timp ce-și deviau septul, tipic pentru fetele de bani gata, draga mea. Oricum, tăticul lor pare a fi teribil de mulțumit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
așa ceva, nici măcar pentru Dominic. Scandalul i-ar fi dăunat extraordinar în carieră. —Nici pentru Dominic? am întrebat ca un ecou. A ridicat din umeri, acea mică și înțelegătoare mișcare a sa. — Oh, ar fi preferat să fie mai respectat în adolescență. Totuși, asta nu i-a făcut rău deloc. Să sperăm că totul se va aranja acum așa cum vrem. Dominic pentru Suki, și Belinda - păi, mulțumesc lui Dumnezeu că cel puțin Charles nu ne mai stă în cale. Nu îl plăceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
vegheați de o haită de câini. Mi-era scârbă de acea porțiune de drum, dar îi înțelegeam pe șantieriști. Le înțelegeam instinctul lor, plăcerea de a-și face nevoile în natură sau, în fine, un simulacru de natură. Citisem, în adolescență, câteva gânduri ale lui Carlo Levi, în Cristos s-a oprit la Eboli, pe acest subiect și am înțeles, atunci, de ce-mi plăcea și mie să-mi fac nevoile în lanul de porumb din grădină decât în privata din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
care m-a avertizat foarte clar că m-ar desconsidera dacă aș uza de anumite categorii ale superlativului)... E o sarcină dificilă, fiindcă nu poți rămâne rece după lectura unei asemenea cărți. Mi-a amintit cea mai puternică dintre revelațiile adolescenței mele, Sub vulcan, al lui Malcolm Lowry: din momentul în care am încheiat lectura acelei cărți nu am mai fost același om. Sau am devenit om. Îl cunoșteam pe Ioan Lăcustă din facultate, când îl considerasem una dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ceea ce se Întîmplă cu mult mai devreme decît Își amintea Jacinta că se Întîmplase În cazul altor copii, ele două Își Împărtășiră secretele, visele și viețile. Trecerea vremii nu făcu decît să Întărească această legătură. CÎnd Penélope ajunse la vîrsta adolescenței, erau deja tovarășe de nedespărțit. Jacinta o văzuse pe Penélope Înflorind Într-o femeie a cărei frumusețe și strălucire erau evidente nu numai În ochii ei plini de dragoste. Penélope era lumină. CÎnd băiatul acela enigmatic pe nume Julián sosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
după Întîlnirea din cafeneaua Novedades, din martie 1932, Jorge Aldaya a Început să se simtă mai bine și i-a spus lui Fumero tot ce avea pe suflet. I-a cerut scuze pentru cît de rău Îl tratase În zilele adolescenței și, cu lacrimi În ochi, i-a povestit toată istoria lui, fără să lase nimic deoparte. Fumero l-a ascultat În tăcere, Încuviințînd, absorbind. Între timp, și-a pus Întrebarea dacă trebuia să-l omoare pe Aldaya În clipa aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
vorbește mai mult despre el. Nu pune Întrebări, ci se destăinuie. (Prima surpriză fu aceea că inspectorul școlar care Îl primea În audiență era una și aceeași persoană cu fostul director al Casei de copii școlari În care-și petrecuse adolescența. Chiar el Îl strigase pe nume și-l chemase În birou stârnind astfel vagi licăriri de invidie În ochii celor câțiva alți profesori care așteptau. — Mă așteptam să vii! - fuseseră primele cuvinte ale tovarășului inspector Stamatescu și ele provocară al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
o carte sau o revistă și o ceașcă de cafea. Mi s-a frânt inima când prima doamnă cu neg a plecat. Starlight fusese epicentrul vieții noastre sociale de liceu, locul unde-mi petrecusem cea mai bună parte a anilor adolescenței, pierzând timpul cu prietenii mei care, ca și mine, nu erau suficient de frumoși și de branșați ca să fie considerați populari, dar care puteau să-și afirme cu suficientă Încredere superioritatea față de fraieri și ratați (majoritatea genul oribil de antisocial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Bineînțeles, într-o recenzie, mai târziu, am fost criticată ca fiind autoare moșieriță, râse ea, dar nu m-au impre sionat câtuși de puțin remarcile răutăcioase, ceea ce conta era pasiunea mea pentru literatură. — Ce autori îți plăceau mai mult în adolescență? — Pe atunci nu eram prea familiarizată cu scriitorii români, deoarece, după cum ți-am povestit, am făcut un liceu francez. Îmi plăceau Brătescu-Voinești, Păstorel Teo do reanu, Minulescu. Eram însă pasionată de poeții ro man tici francezi, de acolo cred că
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
demult. Privirile noastre 111 se scormoneau în căutarea nostalgică a familiei dispărute, a țării noastre de altădată. — Deși am părăsit totul când eram atât de tânără, mărturisi Ioana după un moment de tăcere, am luat în suflet România copilăriei și adolescenței mele. Așa se face că de câte ori Sergiu și cu mine ne-am creat o locuință, fie în Franța, la Puiseaux, fie în Italia, la Lipari, am în cercat să aducem pe pământ străin arhitectura și inte rioarele caselor românești, ne-
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Nu știu dacă e momentul, răspunse Alexandru, dar nici nu putem amâna prea mult. E un gând care mă roade și pe care trebuie să vi-l Împărtășesc. Căpitanul nu spuse nimic, mulțumindu-se să asculte. - Iată... toată copilăria și adolescența, petrecute la Veneția, mi-am căutat drumul. Nu l-am găsit. Vreau să spun că nu l-am găsit decât târziu, și asta doar atunci când dorul de Ștefănel m-a aruncat Într-un fel de disperare. Tânărul se opri, căutându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
flota sultanului. Dar imediat au intervenit vasele de război ale Cuceritorilor, care au ridicat pavilionul de pace și protecție. Așa am ieșit din strâmtoarea Dardanele. E oare cu putință... să fie... Doamne, cum l-am așteptat, toată copilăria și toată adolescența mea, cum m-am pregătit să-l caut până la capătul lumii... să fie, oare, chiar el? Portretul... chipul... părul de culoare castanie, ca al meu și al tatălui meu... n-a făcut nici un gest, doar a ieșit pe poartă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
traiului, care erau așa de plăcute tatălui ei. In acea ordonanțare perfectă a vieții lui Hallipa amorul-pasiu-sare unei fete crescute lângă o mamă, acea frumoasă Lenora, al Elenei, de la prima vârstă a judecății copilărești, trecând prin matura și melancolica ei adolescență, plină de prevedere, și până acum, la abnegația fetei de 22 de ani, Hallipa căpătase un fel de respect și o mare încredere; făcuse din Elena un camarad sobru și prețios. O consulta adesea în afacerile moșiei și satisfăcea în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
subțiri. . . - Și după realismul, însemnat cu măiestrie pe acel incomplet parcurs, al unor amănunte tot atât de deslușite cât de pur e aspectul general al efigiei, râse Nory. - Desenul incomplet nu are totuși nici un echivoc - urmă Miri - nici chiar pe acela al adolescenței. Pe epreuvele în care i se văd ochii, sunt plini de ceața gândurilor întregi, și gura cu desen candid poartă surâsul diafan al simțirei depline. Se împrăștie însă, din oricare înfățișare a ei, o neliniște nelămurită ... O Evă, au zis
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
le așteptam cu nerăbdare. Eram tineri, cu familiile în formație completă, ne făceam cadouri, organizam petreceri cu prietenii de familie, ne distram și ne simțeam bine. Cu nostalgie îmi amintesc și felul în care petreceam sărbătorile în copilărie și în adolescență, ca licean. Așteptam nerăbdător Crăciunul, Anul Nou și Paștele mai cu seamă pentru vacanțele cu care veneau. Participam la obiceiurile prilejuite de aceste sărbători, așa cum era tradiția în satul natal, mergeam cu colinda și cu uratul la rude, colege, prieteni
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]