11,001 matches
-
în țara noastră” (p. 310). În încheierea pulverizării bazei traco-latine, din care au evoluat limbile indoeuropene din jumătatea de est a Europei, vine seria de cuvinte pe care etimologia tradițională le raportează la contactele românilor cu semințiile turco tătare, contacte aduse târziu după epoca străromână și după presupusa dispersare a dialectelor limbii române. În această privință S. Pușcariu afirmă că „dacă un cuvânt ca cioban se găsește și în alte dialecte decât cel dacoromân, aceasta nu însemnează că e un cuvânt
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
să sublinieze independența relativă a sistemului nervos vegetativ față de centrii motilității voluntare, îl etichetează „involuntar” și emite ipoteza unei inervații antagoniste simpatică-parasimpatică. Pentru a afirma mai pregnant această independență, Langley (1898) introduce termenul „autonom”, care n-a rezistat însă criticilor aduse, întrucât activitatea neuronilor vegetativi periferici depinde de conexiunile lor centrale. De la Langley au rămas însă numeroase date de fiziologie și farmacologie vegetativă. El descrie sistemul nervos „autonom” un segment toracolombar de natură simpatică și altul, cervicosacrat, de origine parasimpatică. Folosind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ales subiectul, făr' să ne facem griji (iertați-ne, precepte) dacă tratează despre regi, chiar dacă pot pricepe că înțeleptul Filip, Rege al Spaniei, al nostru Sire, se supăra pe scenă când un rege-apărea, fie că în asta vedea o jignire adusă artei, fie că nu accepta ca autoritatea regală să figureze printre plebea trivială. Asta înseamnă revenirea la comedia antică, în care-l vedem pe Plaut introducându-i pe zei, după cum arată în al său Amfitrion Jupiter. Numai bunul Dumnezeu știe
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
între două nuanțe, un nimic, distilate prin mintea subtilă a unei femei și exprimate prin acele dulci modulațiuni de voce și prin jocul acela încântător al luminilor ochilor, capătă, pentru mine, cel puțin, un farmec indicibil.52 Și pentru ca exemplificarea adusă acestei îngăduitoare teorii, prin ,,dialogul" cuconițelor, să pară și mai distonant, autorul precizează înainte de a-l reproduce: "Aci, desigur, am să petrec câteva momente delicioase"53. Iată cum, stârnită în mod "deliberat și nonaccidental" (Defays), surprinderea ridicolului acestei lumi mimetice
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
impulsiv și bufon al lui Dyonisos, de care se leagă indestructibil sensul cuvântului grecesc satyres. Aceste componente de bază ale artei poetice satirice pot fi descoperite într-un dialog al lui Lucian din Samosa, Îndoita învinuire sau tribunale, în acuzațiile aduse Retorului Sirian de către personajul simbolic Dialogul tradițional: "Înainte vreme eram serios, interesându-mă de zei, de tainele naturii și de mișcarea universului [..] Cel pe care-l învinuiesc mi-a smuls masca tragică și vrednică de cinste și, în schimb, mi-
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ei ("[Eliade's work] can be thought with or against, but never thought around or away").384 Dintr-un alt punct de vedere, Ambrus Miskolczy atrage și el atenția asupra faptului că deși Dubuisson își argumentează riguros demonstrația, explicitând acuzele aduse lui Eliade de penetrare a ideologiei în discursul științific, la rândul său autorul francez schimbă unitatea de măsură în studiul dedicat lui Dumézil, care de asemenea manifestase simpatii față de extrema dreaptă și față de Germania nazistă, faptul fiind trecut cu vederea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ia ochii de la cel ce zăcea, râsul îi urmărește calm agonia. Dar, ura împotriva dușmanului său viclean, dintr-o spiță, înrudită cu el, care îndrăznise să-i calce teritoriul, încă nu se potolise. Lupta cu acest adversar se sfârșise... jignirea adusă celui mai ambițios dintre răpitori a fost ispășită. Anton s-a ridicat să asculte zvonurile pădurii, în timp ce ziua, tocmai se înfiripa... enise iarna... O neliniște împiedeca jderul să aștepte până ce noaptea avea să năvălească asupra codrului... Simțea un fel de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se angajau Într-un exercițiu al brațului, așa că m-am tras Înapoi, oprindu-mă În fața intrării unui magazin, ca să nu fiu nevoit să mă alătur lor. Am mers mai departe, la o distanță discretă În urma paradei, reflectând asupra ultimelor stricăciuni aduse celui mai faimos bulevard al capitalei: modificări pe care guvernanții le consideraseră absolut necesare pentru a face Unter den Linden mai potrivit pentru paradele militare, cum era și aceea pe care o vedeam. Fără a se mulțumi doar cu Îndepărtarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
la intrarea in camarile prea putin inalte, neindemanateci in preumblarea lucrurilor fine, a sipeturilor si lazilor cu haine femeiesti. Comisul Mihăilă Furtună, scurt si gros la trup, dăduse porunci ss se deretice grajdurile domnesti, în care aveau armăsarii de soi, aduși, pe căi ocolite, de geambași zaporojeni, fiind ingrijiți de robi țigani, deprinși cu acest vrednic mestesug. Pe la mijlocul lunii aprilie, pe când creștinii catolici din ținut ciocneau ouăle cele roși, închinând și căni cu vin galben de Cotnar, un alai se cobora
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Domnul descălecă și păși în întunecimea sălii tronului, luminată, sporadic, de lampioanele aduse cu multă trudă de la Veneția, loc de surghiun al tinereții sale mult prea zbuciumate. Vodă se închină la icoana Sf. Gheorghe, purtătorul de biruință, mulțumind pentru darurile aduse. Apoi, porunci logofătuluiDumitrașcu să vestească aprozii începerea Divanului. Lângă domn, Radu diacul, un tânăr înalt, cu nasul coroiat și ochi pătrunzători, însemna, cu slove meșteșugite, deprinse la mănăstirile de la Muntele Athos, jalbele ticluite ale boierilor și ale norodului. Domnul pofti
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
armatei. Mulți plângeau, gândindu-se la clipele frumoase petrecute pe meleagurile natale, neștiind ce-i așteaptă viitorul, unii, doar, erau bucuroși că vor scăpa de foametea apăsătoare ce înconjurase întreaga așezare. Vasile, Mitică și Costică au ajuns tocmai la Brașov, aduși laolaltă cu alte peste trei sute de suflete. Erau triști, neputând suporta viața ca de cazarmă, impusă de șefii orfelinatului, neștiind ce soartă i-a fost hărăzită surioarei lor, Măriuca. Degeaba au căutat băieții să scoată ceva de la paznicii și pedagogii
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
mișca într-o lume prea familiară ție, Glorificarea Maicii Domnului, știi să citești ca dintr-o carte imaginile de pe pereți de parcă tu însuți le-ai fi pictat, eu voi picta o biserică, mi-ai spus zilele trecute, Imnul de slavă adus Mântuitorului în conca sudică, dar numai însoțiți de gestul arătător al mâinii tale ochii mei ajung până la conca sudică, ne despart doar câțiva pași și veacuri, tu plin de nerăbdare te îndrepți spre altar, ai vrea să intri, dar șovăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
aș vrea să credeți și, întrerupt din când în când de conștiinciozitatea cu care chelnerul își face datoria deasupra mesei înguste, îi povestești despre marele tău succes din Italia, n-ai vrea să aibă impresia că ești unul dintre cei aduși încoace de mirajul Occidentului, de fapt n-ai venit aici să pictezi, o cauți pe Ana și ești plin de orgoliu, când femeia tulburătoare din fața ta te întoarce mereu spre pictură! 16 martie, m-am mutat de trei zile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Deoarece avea aproape doi metri înălțime și cei mai bulbucați ochi pe care îi văzuse vreodată la un om care nu fusese recent strangulat, Ashling era capabilă să poarte și cu el o conversație. Dar el i-a ignorat laudele aduse numărului său de comedie cu un gest plictisit din mână. Aha, deci și tu scrii un roman. Despre ce e vorba? Este vorba despre un om care vede toată putreziciunea care există pe lume, spuse Mark, bulbucând și mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pentru binele copiilor lor. Poate că asta nu era tocmai corect. Câteodată, oftă grav Clodagh, mă întreb pur și simplu care e scopul? Ziua mea e plină de dusul lui Craig la școală, dusul lui Molly la terenul de joacă, adusul lui Molly de la joacă, dusul lui Craig la lecțiile lui de origami... Sunt o sclavă. — Dar creșterea copiilor este cea mai importantă slujbă pe care o poate avea cineva, protestă Ashling. Dar nu mai port nici o conversație adultă. Cu excepția discuțiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
rece, În căldura oprimantă a Încăperii. Cameron scutură din umeri, cu lacrimile Începând să-i curgă, formând un șuvoi strălucitor la rădăcina nasului. Nu... nu știu. Era străină. De undeva din Rusia, cred. Mama ei era o târfă din Edinburgh, adusă special. Doar că murise de supradoză. Așa că puștoaica era, cum ar veni, singură pe lume... Își trase nasul. Geordie o luase Înainte să vină altcineva după ea. — Deci tu și frate-tău aveați de gând să vindeți o fată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cu mașinile de război și de asediu care, încă din vremea lui Julius Caesar, se numeau musculi. Pe insulă se răspândi zvonul că se pregătea o debarcare în forță, pentru că legiunile erau deja instalate pe plajă. Teama care se iscă aduse zile mai liniștite. Nu fu nici un război. Visul - sau utopia - Împăratului nu se spulberă. Era însă un răgaz scurt; după mai mulți ani, când Roma plănui extinderea imperiului, războiul avea să izbucnească. Între timp, în Roma controlată de Domitius Corbulo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Întins perfect (e puțin cam scurt, cu acea Îngroșare vizibilă și puțin deformată spre coapsă), formând un sistem de paralele cu mâna dreaptă Întinsă (are degetele rășchirate Într-o crispare evidentă dată de efortul de a realiza geometria mișcării) și adusă aproape exact la nivelul vârfului piciorului; prin Înclinarea bustului spre dreapta, Înclinare cerută de vârtejul În care e Înscris Întregul corp, de altfel, destul de scurt, cu un mijloc aproape insesizabil, Între umerii strânși În corsetul gri al costumului și Înfoierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o omori pe doică și nici pe altcineva. Tatăl său Își descleștă mînile, iar Jim Își dădu seama cît de epuizat era. Adesea, lui Jim i se părea că tatăl său se străduia să rămînă prea calm, sub povara amenințărilor aduse firmei sale de către sindicatele comuniste, a activității sale la Asociația Rezidenților Britanici și a grijii pentru Jim și mama acestuia. CÎnd asculta știrile despre război, părea cuprins de delir. O afecțiune pătimașă apăruse Între părinții lui, pe care nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
seara zilei de 4 martie a.c. Ultimele informații privind situația din Capitală și din celelalte localități puternic afectate, Întregesc imaginea pierderilor deosebit de grele provocate de cutremur În vieți omenești, numărul mare al persoanelor accidentate, al clădirilor distruse sau avariate, prejudiciilor aduse economiei naționale prin distrugerea și avarierea unui număr de unități industriale, a unor instalații și utilaje, rețele de alimentare cu energie electrică, căldură și apă, a unor complexe agro-zootehnice și sere, prin pierderi de animale... Ținând seama de proporțiile deosebite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
scris, nu a gândit, Góngora, și acolo se și zugrăvește. Era un erudit, un profesor universitar de poezie clericul acela cordovez..., blestemată meserie! Și la toate astea m-a adus problema durerilor de artiști a lui Mazzini combinată cu omagiul adus lui Góngora de către tinerii culterani din Spania. Mazzini însă, cel cu Dumnezeu și Poporul!, era un patriot, era un cetățean, era un om al cetății; așa sunt oare și acei tineri culterani? Și acum observ marea noastră eroare de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
punct, Fima decise să renunțe la contemplarea pasivă de la fereastră. Să Înceapă să pregătească apartamentul pentru renovarea de săptămâna viitoare. Trebuiau date jos tablourile de pe pereți. De asemenea harta țării, pe care trasase cândva cu creionul niște granițe rezonabile. Trebuia adusă toată mobila În mijlocul camerei și Învelită În folii de plastic. Cărțile trebuiau puse În lada pentru așternuturi de sub pat. Toate vasele trebuiau băgate Înăuntru, În dulapurile de bucătărie. De ce n-ar profita de ocazie să arunce afară munții de ziare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
la mână nici când ne aflam deja lângă plafonul de beton proaspăt turnat și privea benzile transportoare care purtau nisip și pietriș sus, și-a ridicat ochii spre macara, a urmărit turnarea betonului în cofraje și felul în care muncitorii aduși din Italia își cufundau vibratoarele în masa vâscoasă, încât până și propriii lor mușchi pectorali începeau să vibreze. Tata îmi strângea mâna atât de tare, încât a început să mă doară, mi-o strângea dintr-o pornire interioară, m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cu tot. Sângele țâșni, roșu și abundent, din gura fetei în ligheanul de tinichea, ca din beregata unui porc înjunghiat. Era fercheș bărbierul. Cam mărunțel la trup, dar mereu proaspăt bărbierit și dat cu pudră multă. Avea o mustață galbenă, adusă covrig, cu vârfurile unse cu cosmetic și lipite de pomeți, până lângă aripile nărilor. Buza de sus descoperită, părea umflată de o permanentă durere de dinți. Niște ochi mobili, mari și albaștri, sprâncene vagi și părul acajù isprăvit cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
sus descoperită, părea umflată de o permanentă durere de dinți. Niște ochi mobili, mari și albaștri, sprâncene vagi și părul acajù isprăvit cu un moț pe sprânceana dreaptă, desăvârșea fizionomia lui Marcu Fișic, dacă adăugăm bretonul de la ceafă, spinarea puțin adusă, mărul lui Adam jucăuș și mâinile albe și subțiri care s-au priceput, totuși, de câteva ori să înece în sânge pe cei ce au îndrăznit să se apropie pre mult de soră-sa, Laura. Împlinisem optsprezece ani și Laura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]