3,174 matches
-
naturală de tip geologic) situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Runcu. Aria naturală cu o suprafață de 20 hectere se află la ieșirea din Cheile Sohodolului, în nordul satului Runcu, în versantul drept al văii Sohodolului, un afluent de stânga al râului Tismana. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă izvorul râului Jaleș (Sohodol), un izvor
Izbucul Jaleșului () [Corola-website/Science/326636_a_327965]
-
oameni. Ca răspuns, casa regală/imperială era detronată, iar o nouă casă urma să domnească, aceea căreia i s-a acordat Mandatul Cerului. Inițial Zhou a mutat capitala la vest de zona apropiată Xi'anului modern, pe râul Wei, un afluent al Fluviului Galben, dar au prezidat o serie de extinderi în valea râului Yangtze. Aceasta ar fi fost prima dintre multele migrații ale populație de la nord la sud în istoria Chinei. Capitale: Statul Yan - Beijing; Statul Qin - Xi'an În
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
unei bazilici romanice mult mai vechi. Biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective: Valchid, mai demult "Văltit" (în dialectul săsesc "Waldhâdjn, Vâldhädjn", în , în ) este o localitate în județul Sibiu, Transilvania, România. Situată pe cursul unui mic afluent al Târnavei Mari, așezarea din Valchid își datorează prima mențiune documentară unui conflict din anul 1345 în care țăranii din Valchid au fost interogați în procesul jefuirii greavilor sași din Curciu și din alte sate aparținând localităților vecine, Noul Săsesc
Biserica fortificată din Valchid () [Corola-website/Science/326838_a_328167]
-
Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Aria naturală reprezintă două culmi calcaroase (alcătuite din calcare tithonice și flișuri din conglomerate, gresii și marne) cu pereți abrupți tăiați de apele pârâului Valea Brădeștilor, un afluent de dreapta al Văii Cheii. Flora rezervației are în componență arbori și arbusti cu specii de de fag ("Fagus sylvatica") în amestec cu gorun ("Quercus petrea") și scoruș ("Sorbus dacica"). Vegetația ierboasă este alcătuită din elemente floristice de pajiște și
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
rezervație naturală de tip geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Albă. Aria naturală se află în extremitatea nordică a județului Albă (în Munții Trăscăului), pe partea estică a Masivului Bedeleu, în bazinul superior al "pârâului Siloș" (un mic afluent al văii Aiudului), pe teritoriul administrativ al comunei Rimetea (în vestul satului Colțești) Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
Valea Sărată, sau Pârâul Sărat Mare (în ) este un afluent de stânga al râului Arieș. Pe cursul său mijlociu și inferior este numit Pârâul Sfântu Ion (în ). Valea se varsă în Arieș la nord de cartierul Poiana din Turda. Izvorăște în preajma lacului nr.2 (lacul Durgău) din zona lacurilor de la
Râul Valea Sărată, Arieș () [Corola-website/Science/325599_a_326928]
-
Poiana din Turda. Izvorăște în preajma lacului nr.2 (lacul Durgău) din zona lacurilor de la Durgău colectează apele sărate ale părâiașelor de pe cei doi versanți ai masivului de sare, îndreptându-se inițial în direcție nord-est, apoi (după ce confluează cu un mic afluent de stânga ce curgea odinioară pe lângă fostul sat Kölyköd) își schimbă brusc direcția, curgând pe traseul său mijlociu și inferior spre sud-est, până la vărsarea în Arieș. După Balázs Orbán pe platoul din partea dreaptă a văii a existat (până la distrugere prin
Râul Valea Sărată, Arieș () [Corola-website/Science/325599_a_326928]
-
interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului județul Albă. Aria naturală se află în partea estică a Munților Trăscăului pe cursul mijlociu al Văii Cetea (un afluent al râului Galda), pe teritoriul administrativ al comunei Galda de Jos, sătul Cetea. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]
-
principiul sifonului (cu o adâncime de 85 m.), unde ies la suprafață apele pierdute în peșterile Coiba Mică și Coiba Mare, formând un adevărat rău, care după un parcurs de cca. 100 m. intra în apele pârâului Gardă Seaca, un afluent al Arieșului Mare. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Izbucul Tauz - fotografii și informații turistice Izbucul Tauz și alte obiective turistice din apropiere Speosub Izbucul Tauz Reportaj
Izbucul Tăuzului () [Corola-website/Science/325635_a_326964]
-
Național Semenic - Cheile Carașului, parc natural aflat pe suprafața teritorială a sitului de importanță comunitară "Cheile Nerei - Beușnița". Aria naturală prezină un relief carstic cu micașisturi și calcare; grohotișuri, peșteri, avene, doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, izvoare, văi (râul Cerna cu afluenții: "Valea Lupului, Valea Rusului, Valea Sorchi, Valea Sterneac"), abrupturi cu pereți calcaroși, poiene, pajiști și păduri; cu floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
Delia este un afluent de stânga al râului Prut, situat pe teritoriul Republicii Moldova. Valea râului este puțin șerpuitoare, cu o lățime de 2-3 km. Versanții au 60-90 m înălțime, predominant concavi, abrupți, puternic dezmembrați. Albia este bilaterală, cu lățimea de 100-180 m, deschisă, cu
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
sale A (în principal) și B conectează secundar DN17B cu DN15 Drumul leagă Vatra Dornei de Broșteni pe traseul care împarte Munții Bistriței în 2 masive, Pietrosul Bistriței și Budacul. Merge inițial pe valea Negrei Șarului și suie ulterior pe afluentul acesteia Călimănel, trece apoi prin Pasul Păltiniș la 1355 m și ulterior coboară pe valea Râului Neagră spre Broșteni . Se desfășoară pe suprafața Județului Suceava . Parcurge comunele Șaru Dornei Panaci și Broșteni , respectiv localitățile Vatra Dornei DN17 -Plaiul Șarului- Șaru
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
localnici pentru spălatul rufelor, având proprietăți bazice, asemănătoare cu cele ale săpunului (de aici îi vine numele). În anul 2015 fântâna a dispărut, în urma amenajării drumului învecinat. <br> - Izvorul “La Fântânele”, la vest de sat, obârșia Văii Vapa (Pârâul Văpii), afluent de stânga al Văii Hășdate, în care se varsă nu departe de cabana din Cheile Turzii. În zona izvorului există 3 fântâni. În apropierea satului, în zona carierei de calcar, arheologii care au cercetat traseul autostrăzii "Transilvania" au găsit o
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
două niveluri, unul superior, alcătuit din săli multiple ("Sala Ondine, Sala de Dans, Sala Club, Sala Buzunar, Sala Minunilor, Sala Suspendată, Sala Giganților, Sala Pagodelor, Sala cu Ferestre") cu concrețiuni ("stalactite, stalagmite, ghirlande, baldachine"), legate prin galerii ("Galeria Marmitelor, Galeria Afluentului, Galeria Activului") și altul inferior, cu un râu subteran. În acestă peșteră, Profesor Dr. Bogdan Onac, directorul compartimentului Cluj al Institutului de Speologie Emil Racoviță a studiat și descris megacristalele scalenoedrice de calcit (cele mai mari din lume formate în
Peștera Mare de pe Valea Firei () [Corola-website/Science/325246_a_326575]
-
Grădiștea este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vâlcea, Oltenia, România. COMUNA GRĂDIȘTEA I. CADRUL NATURAL / GEOGRAFIC Comuna Grădiștea este situată pe râul Olteț, afluent de dreapta al râului Olt, în partea de sud-vest a județului Vâlcea. Are ca vecini comunele: Roșiile la est, Livezi la sud, jud. Gorj (comunele Dănciulești, Logrești, Stejari) la vest și Sinești la nord. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - Comuna
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
călduroase. (Ibidem ). Comuna este străbătută de la nord la sud de râul Olteț, pe o distanță de 4 km, împărțind comuna în două. Valea Oltețului permite cultivarea porumbului și a grâului cu rezultate foarte bune și practicarea grădinăritului. Oltețul are trei afluenți mai importanți pe teritoriul comunei și anume: Dobricea, Obislăvelul și Valea Grădiștei, afluenți ce-și adună apele din topirea zăpezilor și din ploi. De altfel, cele trei pârâuri dau și numele la trei din satele comunei. (Ibidem ). Nivelul apei subterane
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
o distanță de 4 km, împărțind comuna în două. Valea Oltețului permite cultivarea porumbului și a grâului cu rezultate foarte bune și practicarea grădinăritului. Oltețul are trei afluenți mai importanți pe teritoriul comunei și anume: Dobricea, Obislăvelul și Valea Grădiștei, afluenți ce-și adună apele din topirea zăpezilor și din ploi. De altfel, cele trei pârâuri dau și numele la trei din satele comunei. (Ibidem ). Nivelul apei subterane coincide în medie cu nivelul apei râului Olteț. Din cauza condițiilor hidrogeologice din zonă
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Chilia Benei, Dieneț, Fulgeriș, Fundu Văii, Motoc, Pâncești (reședința), Petrești și Soci. Comuna se află în partea central-estică a județului Bacău, pe malul stângă al Siretului, în zona unde acesta primește apele afluentului Fulgeriș, imediat în aval de lacul de acumulare Răcăciuni. Este străbătută de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Parincea, Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F) și spre sud de Găiceana, Huruiești, apoi mai departe în
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
Comună Bărbulețu este situat într-o depresiune a subcarpaților de curbura cu Dealul Bărbulețu (860 m), dealurile lui Coman (845,2 m) și dealul lui Iacob (708,8 m). Puternic fragmentată de rețeaua hidrografica a apei Rău Alb și a afluentului sau Bărbulețu (6 km) pe o lungime de 25 Km. Pentru moșia Barbulețu prima mențiune documentara este cuprinsă în hrisovul din anul 1574 prin care voievodul Alexandru Mircea întărește lui Neagoe și feciorilor săi moșia cumpărată le la Danciu al
Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324775_a_326104]
-
Frumușaua) și flișuri (conglomerate, gresii și marne) negre (atribuite jurasicului superior) în culmile Vârfului Farcău și în bazinele superioare ale văilor Vaserului și Ruscovei. Apele de suprafață ale parcului natural aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuri, astfel: Râul Vișeu (afluent de stânga al Tisei) cel care mărginește la sud parcul natural, cel care adună apele celor mai multe pâraie de dreapta care străbat aria naturală (Vaser, Ruscova, Frumușeaua, Vișeuț, Valea Vinului, Valea Morii, Bistra); Râul Vaser cu afluenții: Coman, Valea Babei, Puru
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
râuri, astfel: Râul Vișeu (afluent de stânga al Tisei) cel care mărginește la sud parcul natural, cel care adună apele celor mai multe pâraie de dreapta care străbat aria naturală (Vaser, Ruscova, Frumușeaua, Vișeuț, Valea Vinului, Valea Morii, Bistra); Râul Vaser cu afluenții: Coman, Valea Babei, Puru, Lostun, Făină, Botiz, Valea Peștilor, Cataramă, Micislău, Novicior, Novat; Râul Ruscova cu afluenții: Budescu, Lutoasa, Bardiu, Covașnița, Drahmirov, Roșușul, Paulic, Pentaia, Repedea, Ialnic și Valea Frumușeaua. În suprafață parcului, pe șeaua dintre vârfurile Farcău și Mihăilecu
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
care adună apele celor mai multe pâraie de dreapta care străbat aria naturală (Vaser, Ruscova, Frumușeaua, Vișeuț, Valea Vinului, Valea Morii, Bistra); Râul Vaser cu afluenții: Coman, Valea Babei, Puru, Lostun, Făină, Botiz, Valea Peștilor, Cataramă, Micislău, Novicior, Novat; Râul Ruscova cu afluenții: Budescu, Lutoasa, Bardiu, Covașnița, Drahmirov, Roșușul, Paulic, Pentaia, Repedea, Ialnic și Valea Frumușeaua. În suprafață parcului, pe șeaua dintre vârfurile Farcău și Mihăilecu se află Lacul Vinderelu, lac glaciar alimentat de izvorul pârâului omonim și de apele provenite din precipitații
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 0,50 hectare. Aria naturală aflată în versantul "Văii Pietrii" (afluent de stânga al râului Botizu) reprezintă o peșteră fosilă cu o importanță speologică deosebită, datorită descoperirilor făcute aici de-a lungul timpului, astfel: oase de urs ce aparțin unei specii dispărute ("Ursus spelaeus"), oase de ierbivore și urme de locuire
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
o altitudine de 2.156 m, și are o suprafață de 0,50 hectare. Aria naturală reprezintă un lac de origine glaciară, alimentat de trei izvoare. La ieșirea din lac se formează albia râului Valea Rea, unul din cei doi afluenți al "râului Doamnei".
Lacul Valea Rea () [Corola-website/Science/326024_a_327353]
-
m pe Dealul Cocosului. Lunca Prutului are altitudini de 10-20 m în partea nordică (la nord de Oancea) și sub 10 m spre vărsarea în Dunăre. Valorile altitudinii cresc spre nord și spre vest. Este alcătuită din râul Prut și afluenții lui (Horincea, Oancea, Seaca, Stoeneasca, Brănești) și Chineja (se varsă în Lacul Brateș). Este temperat - continentală cu puternice influențe excesive. Zone de conservare specială: Arii naturale protejate cu regim de rezervație naturală: Arealul parcului se suprapune peste Situl de Importanță
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]