5,707 matches
-
cu jumătate de zâmbet. E vacanță bancară, rânji domnișoara Morley, care era foarte rar amețită și în ultima oră trecuse de la a fi suspicioasă la drăgălășenie, la stare de bine, la regret și acum ajunsese, după cum era de așteptat, la agresivitate. Chiar este, aprobă el. —Bună, Jack, spuse Mai, cu un rânjet generos. Eram în trecere și m-am gândit să te salut. Jack părea rușinat. Mai l-a urmat în biroul său și a închis foarte ferm ușa. Când Trix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
îi erau adresate - dar fără mine, gata să răzbun niște treburi mai vechi, nimic nu avea importanță. — Aici e locul meu. Asta-mi doresc. Kay clătină din cap. — Ai renunțat la box acum cinci ani. Nu mai e viața ta. Agresivitatea femeii mă enerva. Am răbufnit: — Iar iubitul tău e un ratat, exact ca mine, și tu ai fost un soi de gagică din lumea interlopă până să te scoată el de acolo! Tu... Kay Lake mă opri cu hohotele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Vrei să ne Întrecem? Ai cu ce?“, Îl Întreb din priviri crispat. În acest timp, cu mâini sigure, fără tremur, Îmi desfac cu lentoare calculată prohabul de la blugii făcuți să pocnească pe coapse și-i arăt sexul. Este jenat de agresivitatea mea. Lasă privirea În jos. Tace. L-am Învins. Nu se șifonează, are umor, e de viță aristocratică. Râde: ha-ha-ha, hî-hî-hî, ha-ha-ha, hî-hî-hî. Hohotele lui false se Întretaie, se amestecă, se anulează. Observ, Între pliul a două hohote prefăcute, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să mă reprezinte decât pe mine. Ea nu credea În dedublare și a dedus că numai motivarea directă (adică sentimentul meu pentru ea) putea să mă facă să-i compun niște epistole atât de frumoase. Mă rog, voi povesti altădată agresivitatea dragostei sale pentru mine. Important este că atunci mi-am dat seama că pot fi autor de scrisori și că pot influența prin aceasta alte ființe. Atunci am Încercat să Înțeleg de unde provine această putere a scrisului de a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se oprește singur, nu râd. Vasile Înțelege că n-am chef de fleacuri, flerul lui oltenesc Îi dictează să tacă; mă privește atent, fără să se supere și așteaptă să-mi treacă. Cu Vasile mă simt bine; el nu are agresivitatea proștilor ce se cred deștepți și te asaltează cu insipida lor conversație până Îți vine s-o iei la fugă fără să te mai uiți În urmă. (vineri) Azi a fost În facultate poetul Romulus V. la o Întâlnire cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și acest vis atât de depărtat realizat. Ce bine-mi pare! Azi am făcut 4 ore de gheață și mă simt mai bine ca oricând.“ etc., p. 114). Pe măsura trecerii timpului, evoluția ei se oglindește În temperarea treptată a agresivității scriiturii, tot mai fluidă, abstractă, „poetizantă“ (gen: „Nu puteam fi ca voi. Ca să pot rezista, m-am fardat mai mult ca voi. ș...ț Eu eram altceva. N-am coborât În voi decât atât cât să vă cunosc“ etc., p.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
rația de cereale și cartofi dulci a lui Basie, și se simțea și el, În compania bărbaților, un bărbat În devenire. Șirurile de prizonieri transpirați, cu pielea plină de ulcerații și de mușcături de țînțari, emanau un miros greu de agresivitate, iar Jim Înțelegea de ce paznicii japonezi se temeau de ei. Limbajul lor obscen Îl depășea, discuțiile lor triviale despre trupurile femeilor și despre părțile lor intime dădeau impresia că acești masculi terminați se provocau singuri, descriind ceea ce nu mai erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
pe amândoi. Tamar interveni: —Gad a avut azi o zi grea. Iar Fima adăugă: —Vremurile astea sunt grele. Încercăm tot timpul să nu ne gândim la ceea ce facem În Teritorii, iar consecința e că atmosfera e plină de furie și agresivitate și că toți se reped unii la gâtul celorlalți. În momentul ăla Wahrhaftig Întrebă care era diferența dintre Monte Carlo și Ramallah și se lansă Într-o altă anecdotă. Însă Își aminti brusc de autoritatea sa, se Înfoie, se Înroși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dus-o la oră în ziua următoare și atunci, pentru prima oară, am dat la iveală o parte din lumea mea ascunsă, pe care o găsisem în volumașul lui Onkel Rodolph. În cartea aia subțire mă simțeam în siguranță față de agresivitatea celor mari, în siguranță față de certurile care lăsau urme ca și vizitele la bunicul, mă simțeam apărat chiar și de mediul acela atât de repede schimbător. Dar abia atingea lumea mea secretă prezentul, că se și repezea asupră-mi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ca la Dumnezeu.” Rîde: „-Dă-o naibii, e neplăcut să fii tratat ca un zeu atunci cînd îți faci siesta, de exemplu.” Nu-i răspunde V. tînăr. A înțeles acum că bolnavul devine, pentru sine însuși, Omul majuscul. Și-i înțelege agresivitatea înfricoșată de lume care cere protecție. Mai fiară cu cît viața îi fuge mai tare din trup. Mai îndrăgostit de ea, pe măsură ce capătă certitudinea că a pierdut-o. V. tînăr sînt încă îngrozit de șoaptele cu care Doctorul îmi explică
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
răspunde bătrânul cu glas domol. Cu un zgomot infernal, o motocicletă cu ataș trece huruind pe lângă ei. Oprește mai în față, lateral, fără să blocheze drumul. Coboară un locotenent român de jandarmi. Statură masivă, față pătrată cu trăsături care exprimă agresivitate. De-a curmezișul pieptului, un automat MP4080. Degetul arătător, comod așezat pe garda trăgaciului, arată clar că jandarmul e gata să folosească arma în orice moment. Ridică mâna stângă: Stai! Eliberați drumul! Am doi răniți care trebuie să ajungă urgent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
a schimbat foarte mult, interesul Occidentului pentru Iugoslavia scăzând brusc, treptat, pregătindu-se condițiile pentru dezmembrarea acesteia. - Premisele conflictului iugoslav au fost multiple: de la incapacitatea adaptării la noile transformări înspre democrație și economia de piață, până la poziția naționaliștilor sârbi, de agresivitate contra croaților și bosniacilor musulmani, adăugând, desigur și factori externi: interesul unor state sau incapacitatea de implicare a S.U.A. și C.E.E. de a gestiona criza. - Forțele militare implicate în conflictul exiugoslav au fost multiple: armata permanentă, forțele teritoriale de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ușor diferită. Una e să trimiți la moarte oameni complet nepregătiți pentru confruntarea armată, luați cu forța din viața civilă, alta e să mizezi pe inși care au nu doar antrenamentul necesar, ci o veritabilă vocație a violenței și a agresivității. Și, de ce nu, a exterminării unor semeni. Din acest punct de vedere, caporalul român ucis în Afganistan știa perfect pe ce tablă de șah se mișcă. Atunci când îi spunea unui prieten: "Asta e viața, poate nu mor", el era conștient
Sunteți o persoană credulă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8348_a_9673]
-
face un pas înaintea înțelepților despre care Jeune Hermite spune că stau într-un colț, observă totul și tac. Analizând cauzele pentru care muzica românească contemporană nu e promovată și apreciată la justa ei valoare pe plan internațional, compozitorul acuză agresivitatea mediocrității în raport cu valorile autentice, măsurile discriminatorii pe care le aplică - de multe ori, și nu întotdeauna justificat - comunitatea profesională mondială în procesul de valorizare și ierarhizare a performanțelor, dar și dezinteresul instituțiilor autohtone specializate<footnote Idem, op. cit., pp. 98-100. footnote
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
hipotalamusului și partea endocrină a hipofizei. Astfel, stimularea chimică sau electrică a hipotalamusului declanșează diferite trebuințe și comportamente vegetative. Hipotalamusul se află în relație strânsă cu alți centri într-un sistem general, denumit sistemul limbic, a cărui legătură cu determinismul agresivității a fost studiată în special de Pierre Karli (1971). Păunescu (1976) spune că pentru crearea unor situații motivante în învățare trebuie pornit de la relația osmotică afectivitate-intelect. Astfel, orice stimulare a creierului care tinde să producă o modificare la nivel
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
b) Libidoul freudian. Cea mai răspândită formă a teoriei motivației pe baza instinctului este doctrina lui Freud: „structura libidoului nu se schimbă niciodată. Libidoul este încărcat de energii instinctive“. Cele două forme majore de manifestare ale libidoului sunt sexualitatea și agresivitatea. Psihicul uman poate manevra prin sublimare marile tensiuni create de contrarietățile libidoului, dar ceea ce este important este că la baza acțiunii umane stă instinctul. Rezumând postulatele de bază ale teoriilor instinctuale ale motivației, Allport (1972) constată că toți oamenii au
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
întreprinse că fiecare ființă umană, în fiecare formă de cultură sau socială „vrea“ sau „dorește“. El a oferit și o listă de instincte stabile: foamea, setea, repausul, somnul, eliminarea, respirația, activitatea, apetitul senzorial. Cu o frecvență mai mică se constată: agresivitatea, fuga, instinctul de achiziție și alte scheme comune. e) Pulsiunile. Teoria aparține școlii behavioriste și este strâns legată de teoria stimul-răspuns. Pulsiunile sunt imboldurile permanente către activitate. Ele pot fi primare (înnăscute) și secundare (învățate). La baza învățării ar sta
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
activismul elevilor să fie mai ridicat. Ca motive relaționale manifestate în condițiile școlii autorul citat menționează: trebuința de învățare bazată pe competiție, dorința de afirmare în raport cu alții, necesitatea de colaborare, dorința de popularitate, nevoia de protecție și chiar tendința spre agresivitate la unii elevi. d) Motivele social-morale. Motivele din această categorie cuprind mai întâi atitudinea generală față de bine. Activitatea de învățare este considerată ca o datorie socială și morală. Motivele social-morale cuprind apoi dorința elevului de a fi apreciat și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
ci pentru mine. "Tu, omul ideal?" îmi spuse. Da, strigai, sânt bărbatul ideal, bine înzestrat, fără cusur, cu singurul defect că nu pot fi isteric, într-o lume atinsă de isteria supunerii și a fanatismului corupt. Toți sînteți corupți în agresivitatea voastră masochistă, care v-a făcut să uitați valorile absolute, credința într-un ideal, devotamentul și prietenia, iubirea și curajul, gândirea liberă, creația." "Aha! făcu Matilda, și tu le-ai păstrat!..." Da, le-am păstrat..." "Și de-aia mi-ai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și nu va îndrăzni să ne sfideze aducîndu-l în fruntea noastră pe Amăicălițului, dar mi-am dat seama că nu era necesar, știa și el că trogloditul nu era potrivit într-un astfel de post care cerea alte calități decât agresivitatea și violența. Era doar atins că nu fusese, și el invitat acolo!? Făcea sceptice și amare presupuneri ca să i le spulber eu, să-i alung îndoiala secretă. Nu i-o alungai însă, îl cunoșteam și știam că nu va abandona
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
oho! după ei fiecare crede că dacă ar fi el șeful statului, câte n-ar face și n-ar drege! Daaa! Întâi i-ar pune cu botul pe labe pe toți care l-au înjurat. N-ar scăpa unul!..." În agresivitatea lui ghicii că vroia să se apere de lucruri pe care le știa numai el, ironii nedigerate, sarcasme usturătoare care i se adresaseră... Vroia să mi le transmită și mie". De la cine? Cum de la cine? De la oameni ca și el
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a ars pe rug. Am cântărit faptele fără să-mi permit vreo ambiguitate." A urmat o tăcere. Amăicălițului nu arăta chiar așa cum mi-l descrisese Micu, poate doar fizic, dar s-a purtat cu mine sincer și corect, fără vreo agresivitate, deși fusese criticat din pricina mea. "Și nu pot colabora mai departe?" l-am întrebat. "Nu!" Foarte clar! Și fără urma vreunui regret. "Mă scuzați că vă mai întreb ceva: nu cumva n-aveam dreptul să public, din pricina condamnării mele?" "Nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Noi săvârșiserăm, cu complicitatea ei naivă (ce era altceva fuga grupului decât gândirea generoasă că îndrăgostiții trebuiesc lăsați singuri?), un act de curățire, eliminasem un dipsoman desagreabil pentru o colectivitate care nu putea trăi cu gândul că viciul, maladia incurabilă, agresivitatea o pot amenința fără consecința naturală: moartea într-o încăierare a celui marcat, sau într-o căsătorie în care soția fuge și e omorâtă, și dipsomanul e închis, sau e omorât dipsomanul, și soția, cu complicele ei ispășesc... XIII ...N-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mare măsură față de experimentator, deși într-o formă social acceptabilă, mai ales sub forma unor întrebări acuzatoare adresate într-un ton neamical. O problemă importantă în experimentele de acest fel este ca experimentatorul să știe să-și stăpânească propria-i agresivitate. Adelman și Rosenbaum, plecând de la ipoteza gradientului scopului a lui Hull, au căutat să verifice stingerea conduitei instrumentale ca funcție a frustrării la distanțe diferite de scop. Subiecții (studenți) au fost supuși la o probă de învățare a unui labirint
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
au diferit însă foarte mult în ceea ce privește lungimea timpului cât au persistat în condițiile frustrării organizate de experimentator. Cei care au persistat mai mult au fost cei care au fost mai aproape de scop. N. Pastore studiază relația dintre frustrare și agresiune (Agresivitatea definește o tendință de a comite acte agresive, cu o eventuală referire la un substrat pulsional sau fiziologic; o atitudine, o intenție predupusă pot fi considerate agresive. Pentru studiul agresivității ar fi indicat a se consulta și lucrările etologilor, ale
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]