11,393 matches
-
rezistenței antiotomane" din Țările Române, autorii au anunțat de la început șansele lor reduse "niciunul dintre aceștia nu a luptat tot timpul domniei cu oștile sultanului (ar fi fost și imposibil, date fiind resursele limitate ale Țărilor române, dar și ale aliaților lor potențiali)" făcând să pară cu totul firesc faptul că "de multe ori înțelegerile reciproc acceptate au precedat și au urmat conflictului militar"150. Lunga și complicata domnie a lui Ștefan cel Mare s-a dovedit și de această dată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1941 părea astfel o necesară revenire a românilor la un destin istoric exemplar, un nou prilej de reeditare a faptelor glorioase din trecut. Pe măsură ce al Doilea Război Mondial se așeza pe alte coordonate, răvășind România cu alți dușmani și noi aliați, manualul a căutat să-și încurajeze cititorii cu toate certitudinile disponibile. Povestirea a revenit la figura emblematică a regelui Ferdinand, pe care Lupaș l-a așezat, în ultima ediție a manualului său, din 1944, într-o distribuție istorică barocă: "Domnia
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
României în război dar, în loc de încheiere, autorii menționau direct "participarea sa la victorie". Spre final, România se afla, din nou, într-o situație care nu se putea identifica cert cu "războiul", cel puțin nu cu ceea ce începuse în 1914 pentru "aliați", respectiv în 1916, pentru noi. Trupelor germane de pe teritoriul românesc "li se cere să părăsească țara", pentru ca, în locul lor, să "intre" cele românești. Nu se menționau nici un fel de incidente în timpul acestor deplasări. România astfel recuperată se afla pe drumul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care populează lecțiile de istorie. De fapt, nici războiul, nici unirea nu s-au încheiat în 1918, în ciuda fascinației comemorative pe care o exercită evenimentele din acel an. Din paginile manualelor consultate rezultă, aproape fără excepție, că războiul dus de Aliați s-a încheiat la 11 noiembrie 1918. Tratatele din anii 1919-1920 nu sunt prezentate ca fiind o încheiere a conflictelor (așa cum ne-am putea aștepta să fie, cel puțin din perspectiva juridică), ci ca o construcție politică ulterioară războiului, de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unele pagini de manual, pacea de la București, ultimatumul adresat ocupanților și revenirea la situația oficială de război împotriva Puterilor Centrale (cu doar două zile înainte de armistițiul semnat de Germania) să fie plasate chiar și după enunțarea sfârșitului propriu-zis al Primului Război Mondial. "Aliații noștri au câștigat victoria definitivă (s.n. C.M.)", mărturisea, cu sinceritate, un manual din 192476, astfel încât românii s-au putut ocupa, în continuare, de unirea lor. Revenind la exemplara sinteză a lui Kirițescu, identificăm un ethos inițial mult mai ofensiv, pe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au început din nou lupta, au curățit țara de dușmani și au întins hotarele vechi până la marginile locuite de neamul românesc"79. Jocurile diplomatice au solicitat contemporanilor o reașezare discursivă permanentă în aria intereselor generale ale Antantei. Relația României cu aliații a fost constant supradimensionată propagandistic, din rațiuni politice și economice mult mai presante decât cele strict militare. Această componentă retorică de uz extern a intrat, mult simplificată, și în discursul școlar, deși atenua meritele românilor în favoarea aliaților. Necesitatea justei racordări
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Relația României cu aliații a fost constant supradimensionată propagandistic, din rațiuni politice și economice mult mai presante decât cele strict militare. Această componentă retorică de uz extern a intrat, mult simplificată, și în discursul școlar, deși atenua meritele românilor în favoarea aliaților. Necesitatea justei racordări la interesele marilor învingători a marcat, încă din primii ani de pace, aranjarea în pagină a principalelor episoade militare românești: campaniile din 1916 și 1917 au fost puse sub semnul luptei cu Puterile Centrale, iar cele din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au denunțat ocupația militară românească, mai ales din Basarabia 81. Acțiunile antisovietice ale românilor au oferit vecinilor răsăriteni un pretext pentru ruperea relațiilor diplomatice cu regatul nostru, dar au constituit, pe de altă parte, un argument solid în relațiile cu Aliații: erau prezentate ca intervenții în favoarea intereselor pe care Antanta le avea în zonă82. Teza ocupației militare românești a fost reactivată, de altfel, în 1940, când Uniunea Sovietică "recupera" în forță Basarabia și Bucovina de nord, a căror istorie fusese deja
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
192084. Între ele, notăm în mod special structura expozițională a muzeului miliar național. În 1930, acesta împărțea "ultimul război (1916-1920)"85 în mai multe etape combative, lăsând în schimb "toate fronturile de luptă din marele război, 1914-1918", în seama istoriei aliaților 86. Politicile comemorative din cel de-al doilea deceniu interbelic au atenuat această tendință, optându-se pentru 1919 ca limită finală a războiului pentru unire. Sfârșitul regelui Ferdinand, estomparea treptată a reginei Maria de pe scena politică și ascensiunea ambițiosului prinț
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fost toți eroi și că nu am pierdut un singur moment încrederea în victoria finală"87. În timp, a devenit o certitudine niciodată omisă de manuale: românii au meritat unirea ca o răsplată pentru luptele eroice din sudul Moldovei, doar aliații lor în primul rând Rusia făcându-se vinovați de înfrângerea militară din 1916 și de cea politică, din 1918 (pacea de la București). E drept că, până la urmă, tot Antanta a câștigat războiul, dar fără să fi dorit neapărat și unirea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a încheiat în 1918, dar cel dus de armata română, "pentru apărarea Marii Uniri"92, a continuat. Oferind o cronologie predominant militară, lucrarea urmărea calendarul precis al operațiunilor românești din noiembrie 1918 până în martie 1920, simultan cu cele ale vecinilor, aliaților și inamicilor 93. Această încadrare justifica și plasarea acțiunii românești în cuprinsul unui singur și continuu război "mondial", care își schimba coordonatele temporale și spațiale, cuprinzându-i și pe români, cu toate ale lor. Reinterpretarea românocentristă a războiului mondial s-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au avut în realizarea unirii. În jurnalul său, Gheorghe Gh. Mârzescu ministru al agriculturii în cabinetul I. I. C. Brătianu înregistrase, atunci când supraviețuirea părea o victorie în sine, succesiunea alertă a spaimelor și speranțelor pe care oamenii și le făceau în legătură cu Aliații occidentali sau cu noile autorități din Basarabia, Rusia și Ucraina. În decembrie 1917, pericolul bolșevizării întregii regiuni, inclusiv a României, ajunsese mai amenințător decât războiul cu Puterile Centrale. Pe acest fundal, solicitările venite din Basarabia au atras atenția guvernului român
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sens al acțiunii naționale și al loialității față de Antantă. Aruncând o ultimă privire în paginile de însemnări din anii 1918-1919111, regăsim un personaj familiar manualelor românești, pe generalul Henri Mathias Berthelot 112. El a prezentat, de o manieră intransigentă, perspectiva Aliaților asupra României, pledând pentru angajarea României într-un război total, de susținere nelimitată a cauzei Antantei: "românii vor avea datoria de a continua lupta în Basarabia, în Rusia meridională și, la nevoie, până în teritoriul Donețului"113. Dar încă din vara
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
front. Bătăliile-simbol erau povestite pe larg. Sub titlul "România Mare. Pacea și Reformele", autorul nu ieșea de fapt din povestea confruntărilor militare, pentru a o începe pe aceea a unirii. Era un război pe care inspirat de "strălucita victorie" a aliaților pe frontul de vest regele Ferdinand îl proclamase, "a doua oară", la 9 noiembrie 1918, împotriva "dușmanilor" noștri. De această dată nu mai erau enumerate operațiuni militare, ci doar deplasarea fizică a regelui și a armatei, încheiată cu faptul că
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o dramă și mai complexă decât în cazul regatului român. În 1940, Basarabia (provincie românească, încorporată imperiului rus din 1812 până în 1918) era ocupată de Uniunea Sovietică, în virtutea pactului Ribbentrop-Molotov. După un an, cu sprijinul efectiv al Germaniei și al aliaților săi, România recupera acest teritoriu, înlăturând regimul bolșevic recent instalat. Nu a fost chiar o revenire la normalitate, din cauza războiului în curs și a regimului autoritar antonescian. În 1944, trupele sovietice reocupau Basarabia, restaurând un comunism de război neîndurător. În
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dezvoltării sale ulterioare o perspectivă externă, specifică relațiilor internaționale. Povestea postbelică a comunismului se restrângea la o dispută pentru supremația mondială, foarte vizibilă în termeni teritoriali și militari. Comunismul era un alt nume pentru potențialul ofensiv al Rusiei și al aliaților săi, aceștia fiind și primele sale victime, căci "Rusia a instalat trupe" mai întâi în țările respective. Susținerea acestei cauze nu era văzută ca opțiune ideologică, ci pragmatică, cel mai bine definită prin cuvintele lui Truman: "țările sărace sunt mult
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dar transpusă conform noului stil calendaristic, care atunci nu era încă oficial adoptat în România. 17 Ziarul "Opinia" din Iași nota, în numărul său de luni, 12 noiembrie 1918 (stil vechi), la pagina 2, sub titlul Zi de sărbătoare a aliaților, că "propunerea comitetului administrativ al Camerei Deputaților francezi ca ziua de 11 noiembrie, ziua semnării armistițiului, să fie făcută sărbătoare anuală, a găsit o mare favoare în Anglia, iar propunerea d-lui Clemenceau, ca serbarea să fie internațională și nu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Lucrarea lui documenta și detalia percepțiile martorului direct. În memoriile publicate mult mai târziu de fiul său regăsim, în linii mari, aceeași viziune, nealterată de versiunile ulterioare ale relatării evenimentelor: "pentru România, războiul nu se sfârșise în 1918", ca pentru Aliații învingători. Țelul declarat al unirii a însemnat o "euforie a începutului" în acest război, care "nu putea dura însă la infinit" și avea nevoie de alte realități care să o susțină. Ele au fost deopotrivă militare și politice, căci după
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
era trecută, pur și simplu, direct în anul următor, 1918, care nu aparținea în mod clar nici războiului, nici unirii. Relatarea insista asupra vinovăției Rusiei bolșevizate, care silise România "să înceteze ostilitățile cu Puterile Centrale". Confruntările cu trupe ale foștilor aliați răsăriteni, la sfârșitul anului 1917 și începutul anului 1918, erau prezentate drept "dificultăți" în interiorul Moldovei, rezolvate prin măsuri "îndreptățite din partea unui stat suveran", însă neagreate de guvernul sovietic. Povestirea revenea asupra păcii de la București, care indignase atât de mult "țările
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atât de mult "țările Antantei", încât le-a determinat să "lupte până la capăt pentru câștigarea războiului" (!). Dacă tratatul nu s-a aplicat, totuși, a fost "datorită victoriilor obținute de forțele aliate țării noastre". Remobilizarea armatei române s-a făcut după ce Aliații au ajuns, în sfârșit, la Dunăre. Despre finalizarea luptelor ("pentru a elibera pământul sfânt al țării de invadatorii străini") nu se mai dau amănunte, nici în această lecție și nici în următoarea, care începe, de altfel, cu invocarea rituală a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Prestigiul nostru scade tot mai mult în Rusia" (începuse retragerea trupelor aliate din Odessa). Peste trei zile scria că până și d'Esperey era furios că nu "e autorizat să acționeze împotriva Ungariei" bolșevizate. Avântul românilor contrasta serios cu indecizia aliaților: "5 mai [...] Legația a rămas cu gura căscată la auzul hotărârii românilor de a trece Tisa și de a merge la Budapesta" (Ibidem, p. 357, 359). 122 Ilustrativ pentru teama cu care este încă abordat subiectul, Marin C. Stănescu își
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Definiția nu greșea decât prin trimiterea exclusivă la regimul comunist, care folosise excesiv cuvântul și practicile asociate lui. Cel puțin în România, ea nu fusese totuși o inovație absolută, fiind anticipată atât de regimurile autoritare anterioare, cât și de politica Aliaților în teritoriile proaspăt eliberate de sub dominația Axei, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. 27 Participând la o dezbatere-bilanț despre cei 20 de ani trecuți de la căderea regimului comunist, alături de alți invitați (inspectoarea de istorie a județului Iași, un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
life under German-style communism, pp. 319-388. 96 Ausgabe Thüringen..., p. 106. 97 Ibidem, p. 67. 98 E.P. Désiré, F. Lebrun, V. Zanghellini, Espaces et Civilisations. 3e. Histoire, Géographie, Economie, Education Civique, Belin, Paris, 1980, p. 88. 99 "Prin înțelegerile dintre Aliați, România a fost abandonată de anglo-americani sferei de influență sovietice: la Conferința de la Moscova (noiembrie 1944), Stalin și Churchill au realizat o împărțire a Balcanilor cunoscută sub numele de acordul procentajelor. Sovieticii urmau să aibă un procent de influență de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o haină de blană? De fapt aceasta nu ne privește. Cu un cont CIC veți avea toate posibilitățile Dacă aveți nevoie, trei salarii vă sînt vărsate în cont. Discret și foarte rapid. Mai mult decît o bancă vă așteaptă un aliat cu carnetul de cecuri. Modelul enigmei se suprapune de fapt sintagmatic și semantic modelului precedent. Enunțarea enigmei Prezentarea agentului salvator Rezolvarea enigmei Generalizarea beneficiului Cunoașteți mulți oameni care surîd cînd le cereți bani? La Crédit Lyonnais veți întîlni mulți. Mai
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
părinți, educație, serviciu militar, relația cu foștii împărați Traia, Marc Antoniu, Titus, Domițian, primele misiuni și grele încercări militare. Descrierile firii lui Hadrian sunt memorabile, mai ales ale surorii sale blajine Paulina, soacra sa, împărăteasa Plotina care i-a devenit aliat și amantă, și soției sale Sabrina cu care s-a căsătorit după ce a urcat pe tron, la vârsta de 41 de ani în 117. Apoi urmează ani lungi de călătorii prin întregul imperiu și viziunea lui asupra Hărții pământului. Nimic
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]