6,514 matches
-
ocupația lor inițială au funcții de conducere sau exercită profesii implicând muncă intelectuală. Aproximativ 70-75% din persoanele cu SM sunt neangajate, totuși o proporție semnificativă a acestor pacienți ar putea fi angajate având baza educațională puternică, durată normală a vieții, alterare cognitivă minimă sau deloc, invaliditate ușoară până la minimă, în general prognostic bun al bolii. Aici cred că legislația țării este cea care trebuie să-și spună și ea cuvântul. Creerea unor facilități întreprinderilor care angajează acești bolnavi ar fi o
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
elevii lui Müller care s-a despărțit de teoria vitalismului și s-a îndreptat spre explicațiile fizico-chimice ale problemelor biologiei. Câțiva ani mai târziu, Carl von Rokitansky aplică această teorie la oncogeneză: cancerele ar avea ca punct de pornire „o alterare chimică“ a plasmei sanguine, în fond o „diskrasie“ umorală. Observând relația dintre inflamațiile cronice și transformarea neoplazică ulterioară, el și-a imaginat că mici coaguli fibrinoși intratisulari (în viziunea sa și a lui Th. Schwann minuscule insule de citoblastem generator
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Th. Schwann minuscule insule de citoblastem generator de celule anormale) ar fi la originea elementelor celulare multinucleate pe care le observa în țesutul tumoral. Histopatolog avizat, Rokitansky ar fi trebuit poate să-și dea seama că celula neoplazică reprezintă o alterare a celei normale și nu o naștere prin generație spontană a unor „celule bolnave“ apărute în masa unui ipotetic citoblastem nediferențiat, datorită unor „fibrine alterate“. O teorie cvasiasemănătoare a fost lansată în tratatul lui J. Cruveilhier: Anatomie pathologique du corps
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
urmare a activării receptorului de către agonist. Este vorba, deci, de un șir de acțiuni enzimatice și energetice, care în final determină un răspuns celular. Răspunsul celular poate consta din: l activarea genelor (Lalli și colab., 1994); l modificarea metabolismului, uneori alterarea sa, așa cum se petrece în cazul cancerizării (O. Rosen, 1987); l continuarea proliferării și în final moartea celulei (D. Guo și colab., 1995); l stimularea, sau, dimpotrivă, suprimarea locomoției celulare (Bornfeldt și colab., 1995). Semnalizarea celulară este așadar parte a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
respectiv replicarea semiconservativă a ADN, mitoza și citokineza. A treia concluzie, derivată din cele expuse mai înainte, este că transformarea și în final cancerizarea oricărei celule din organism, indiferent de factorii care au produs-o (chimici, fizici, virali), este rezultatul alterării funcțiilor reglatorii ale multiplicării acesteia. Nu este greu de înțeles, așadar, cât de importante sunt acele cercetări care cla ri fică, pe de o parte, modul concret în care se desfășoară, în dinamică, procesele reglării. În limbaj cibernetic, reglarea înmulțirii
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cum este herpesvirusul sau virusul SV40, acestea induc aberații ale ciclului celular în fazele G1, S și G2, mult mai rar în G0. Mecanismele prin care virusurile oncogene deturnează mersul normal al ciclului celular, ar putea fi clasificate astfel: A. Alterarea prin mutageneză inserțională a genelor care codifică ciclinele. cu alte cuvinte, aceste virusuri introduc un fragment de nucleotid viral în „detrimentul“ genic al ciclinei. Este cazul herpes virusurilor care folosind polimeraza ADN virală (deci o polimerază străină celulei), pot introduce
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în prezent atât de evidentă, încât numeroși oameni de știință din domeniu afirmă că boala neoplazică are la origine o dereglare a mecanismelor de semnalizare și o pierdere a exigenței controlului enzimatic de care ciclul celular normal trebuie să beneficieze. Alterarea replicării ADN cu repercusiuni în carcinogeneză, studiată inițial în cazul implicării ca factori carcinogeni a unor chimicale și radiații, aduce, pe zi ce trece, tot mai multe dovezi ale participării și a unor virusuri cu potență oncogenă în etiopatogenia bolii
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
acest sens. Abia după 1970, o serie de cercetători au demonstrat că aceste structuri terminale ale cromozomilor joacă un rol important în protecția lor, în sensul că în lipsa telomerelor, capetele cromozomilor se pot lipi între ele ducând în final la alterarea structurii, prin fenomenul de ruptură-fuziune-punte (fig. 3-25). A. Rupturile cromozomiale, fuziunea și formarea de punți se produce atunci când telomerele (figurate în roșu) au devenit prea scurte pentru a proteja capetele ADN cromozomial. Aici e figurat un cromozom în faza G2
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
într-unul de instabilitate genomică: ciclurile de rupturi-fuziuni-punți (BFB) induc riscul transformării oncogene. Redăm după San-ho Kim și colab., (2002) o viziune schematică asupra consecințelor disfuncției telomerelor, atât al secvențelor de nucleotide din care ele sunt alcătuite, cât și al alterării unor proteine însoțitoare (a se vedea C. Structura moleculară a telomerelor, p. 189). Acest cercetător și colaboratorul său, P. S. Moorhead, au cultivat diferite celule diploide in vitro și au remarcat că marea majoritate a acestor inițieri degenerează după aproximativ 30-40
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
primare de hamster.43 Fiind vorba de un ciclu de cercetări care au identificat nu numai acele componente ale genomului herpes viral care determină transformarea canceroasă a celulelor infectate ci și procesele enzimatice care îl declanșează și au ca urmare alterarea morfo funcțională a ADN-ului celular, nu putem să nu remarcăm contribuțiile științifice de excepție în acest domeniu ale profesoarei dr. Laure Aurelian de la Medical School a Universității Maryland (SUA). După 1988, rolul carcinogen al virusurilor Papilloma (HPV) a devenit
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
la rându-i o puternică activare a expresiei genei E6, urmată de o producție crescută de telomerază. Telomeraza în cantitate mare scoate din uz „frâna celulară“ p.53. Din aceste experiențe a reieșit că un mutant al p.53 (deci alterarea componenților frânei) duce la același rezultat: producție în exces de telomerază și imortalizarea celulară. O altă proteină oncogenă a aceluiași virus al Papillomatozei umane (HPV-p.E7) are o acțiune similară cu p.E6. Domeniile localizării semnalelor nucleare (după M. Tao
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a celor deja infectate cu virusul Papillomatos „de mare risc oncogen“ (HPV-HR, produce prin ea însăși evenimente mutagene și rearanjamente ale genelor care sunt implicate în multiplicarea celulară. B. Proprietățile neoplazice ale mtrII și mtrIII pot contribui de asemenea la alterarea mecanismelor de multiplicare. Aici a fost semnalată o „enigmă“. Deși s-a stabilit că virusul herpetic de tip 2 nu induce el însuși cancerul de col uterin, s-a remarcat totuși că acest virus este frecvent izolat de respectivele carcinoame
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
natură chimică sunt variate. În general, ele sunt generate de însuși metabolismul normal celular precum superoxizii O¯. Ionii H+ intracelulari ca și agitația termică pot altera în organismul uman cca. 10.000 de baze azotate pe zi. O acțiune de alterare a structurii ADN o au poluanții atmosferici, precum benzopirenele. Ele provoacă de obicei depurinări, dezaminări și oxidări ale bazelor azotate, apariția de legături covalente între cele două catene ale ADN ș.a. Toate aceste alterări care se produc mai ales în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
azotate pe zi. O acțiune de alterare a structurii ADN o au poluanții atmosferici, precum benzopirenele. Ele provoacă de obicei depurinări, dezaminări și oxidări ale bazelor azotate, apariția de legături covalente între cele două catene ale ADN ș.a. Toate aceste alterări care se produc mai ales în perioada intermitotică, se traduc prin mutații, deleții, inserții etc. Mecanismele moleculare de reparare ADN și boala canceroasă Reținând ideea după care desfășurarea normală a vieții în filogenie și ontogenie depinde de copierea fără greșeli
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
nu posedăm decât puține date referitoare la modul specific de sesizare și alarmare a prezenței leziunilor și imperfecțiunile ADN produse de virusurile oncogene. În schimb, după 1995 s-au cumulat suficiente date referitoare la senzorii care dau alarma în cazul alterării moleculei de ADN agresată de factori fizici și chimici. Așa se face că numeroși autori extrapolează mecanismele moleculare constatate în cazul alterărilor cu poluanți fizico-chimici la problematica reparării leziunilor ADN produse de virusurile carcinogene. 3. ADN și ARN, țintele predilecte
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
oncogene. În schimb, după 1995 s-au cumulat suficiente date referitoare la senzorii care dau alarma în cazul alterării moleculei de ADN agresată de factori fizici și chimici. Așa se face că numeroși autori extrapolează mecanismele moleculare constatate în cazul alterărilor cu poluanți fizico-chimici la problematica reparării leziunilor ADN produse de virusurile carcinogene. 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) În mare, principalele piese care intervin în procesul de sesizare-alarmare sunt genele ATM și ATR. Din
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
să recunoască ADN-ul lezat. Astfel, OGG1 recunoaște 8-oxoguanina; MAG1 (3-metil-adenin ADN glicosilază) identificată la drojdia de bere (S. Cerevisiae) este implicată în protecția ADN contra agenților alkilanți etc. Există numeroase tipuri de ADN glicozilaze capabile să recunoască specific diferitele alterări ce apar în molecula de ADN. Caracteristica lor comună este aceea că depistând și îndepărtând bazele deteriorate specific sau inadecvate (exemplul de mai înainte cu prezența uracilului în molecula de ADN) formează situsuri abazice care nu au proprietăți codificatoare. Ele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
neoplazice virale, îndeosebi cele produse de virusuri epiteliotrope (Papilloma, Herpes ș.a.) sunt rezultatul conlucrării patogene între un teren susceptibil și acțiuni agresive conjugate: factori fizico-chimici și infecțioși. În general, bolile asociate diferitelor sisteme de reparare ale ADN se datorează unor alterări ale genelor care codifică proteinele ce intervin operativ (direct) în procesul reparării. Cele mai cunoscute asemenea maladii sunt sindromul Li-Fraumeni și Ataxiatelangectazia. Sindromul Li-Fraumeni este o maladie rară, caracterizată clinic prin apariția precoce de tumori de suprarenală, sân, sistem osos
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
apariția precoce de tumori de suprarenală, sân, sistem osos, sistem nervos (glioame) precum și leucemii. Această afecțiune a fost descrisă în 1969 de către medicii americani Frederick Pei Li și Joseph F. Fraumeni Jr..77 Mai târziu, a fost depistată și cauza: alterarea prin mutație-deleție a genei TP 53. Cum se știe, gena TP 53 este o genă tumoral-supresoare, care controlează calitatea ADN și contribuie la blocarea ciclului celular, în cazul unor defecțiuni ale acestuia. Inactivarea genei TP 53 este urmată de o
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
moartea rapidă a celulelor implicate, prezintă o serie de deosebiri morfologice nete față de apoptoză. Astfel: celulele care mor prin necroză (moarte celulară accidentală, dezordonată și deci neprogramată genetic), cum se întâmplă de pildă în arsuri, compresiuni ș.a., suferă inițial o alterare a membranei plasmatice, care devine permeabilă pentru apă și electroliți. Se instalează o balonizare care este urmată de liza membranei, descompunerea mitocondriilor și a celorlalte organite citoplasmatice, iar în final, de explozia celulei cu împrăștierea conținutului celular în afara fostei membrane
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
structurii ADN să se depisteze acele celule care se află în proces apoptotic, dar nu manifestă încă vizibil fenomenele caracteristice. În același timp, are loc un transfer al fosfatidilserinei de pe fața internă a membranei plasmatice, la cea externă. Apare o alterare de potențial transmembranar mitocondrial, o mărire a concentrației calciului în citosol, citoscheletonul cola bează, întreaga celulă se micșorează prin ratatinare. Macrofagele sosite la fața locului vor îngloba celule întregi ratatinate și nu resturi împrăștiate, ca în cazul morții celulare prin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ajung la caspaze - care sunt de fapt efectorii (citește „călăii“) celulei condamnată la moarte. În acet caz este vorba în special de distrugerea structurii ADN-ului nuclear. În afară de aceasta, tot prin receptorii de tip DR trece și mesajul „nefast“ de alterare al membranei mitocondriilor (pierderea potențialului transmembranar), proces care duce la ieșirea citocromului C din interiorul mitocondriei și răspândirea sa în citosol. În ce privește rolul jucat de ligandul TRAIL în diferitele stări patologice, Cynthia Webster precizează că acest inductor al morții celulare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
c-H-ras și β-globină sunt translocate în 14q-. În acele regiuni se află gene esențiale care codifică porțiuni din molecula de imunoglobulină: gena pentru catena grea (H), pentru catenele ușoare Lk și Lλ. Evident că translocația genei C-Myc are drept consecință alterarea reglajului genic normal al acesteia (apud Lucian Gavrilă și Aurel Ardelean, 200925). Ne oprim aici cu exemplele de translocații activatoare ale unor protooncogene. Alte exemple, care în prezent depășesc zeci de cazuri, nu pot intra în economia și intențiile de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în favoarea intrării celulei în faza S (de sinteză a noului ADN) dacă structurarea moleculei de ADN este necorespunzătoare. Proteina 110RB este deci un represor transcripțional. Așa cum am mai arătat, modificările de orice fel în structura genei RB sunt urmate de alterarea funcțională a proteinei pe care această genă o codifică (p.110RB). În final, anihilarea respectivei frâne a multiplicării celulare duce la un proces de multiplicare necontrolată, anarhică, deci la cancer. S-a dovedit încă din 1989 că virusurile oncogene concură
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
târziu, în 1990, și aparține lui S. Baker și colaboratorilor săi, care au dovedit în culturi celulare canceroase inițiate dintr-un carcinom colorectal, adaosul în mediul de cultură al proteinei p53 de la tipul „sălbatic“ în care gena TP53 nu suferise alterări (wild type), ca rezultat, oprirea creșterii celulelor neoplazice.33 Era încă o dovadă a faptului că p53 este „o frână“ a multiplicării celulare și nu produsul unei oncogene active. Totuși, dincolo de atribuțiile de „frână“ a multiplicării celulare, gena TP53 poate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]