56,531 matches
-
Andreea Deciu Fac o pauză în lecturile americane pentru a citi încîntătoarele însemnări de călătorie ale lui Hans Christian Andersen, apărute în tălmăcirea și îngrijirea atentă ale lui Grete Tartler la Editura Univers. Bazarul unui poet e un titlu inspirat pentru această culegere de reflecții, mini povestioare, izbucniri
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
mulți ori important este faptul că, mai devreme sau mai tîrziu, într-un fel sau altul, se destramă (cu excepțiile de rigoare care, zice-se, întăresc regula)? În fapt întrebarea nu își are rostul de vreme ce avem în față un film american, iar realizatorii de dincolo de ocean, maeștri (uneori) în a spune o poveste cu cap și coadă, nu își pierd timpul cu asemenea detalii. Tocmai de aceea în Povestea noastră subiectul ales este tratat cu pragmatism, fără încercări de a despica
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
Stănescu, Marin Sorescu, Gabriela Melinescu, Denisa Comănescu, Nicolae Prelipceanu, Constantin Abăluță, Miron Kiropol, George Astalos, Virgil Mihaiu, Gabriel Stănescu (redactorul-șef al acestei reviste și autorul unui editorial cam avîntat în romantismul său desuet și în revolta ridicolă împotriva invenției "americane" a copy-right-ului. Cel puțin în România nu cred că e cazul să ne revoltăm, nici chiar retoric, împotriva a ceva ce vrea din goluri a se naște.) Textele, traduse cu precădere în engleză, sînt alternate cu eseuri despre poezie, destul de
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
Parfitt, ca principali reprezentanți). Direcții de gîndire mai "optimiste" decît cea lansată de Hume apelează frecvent la elementul temporal al identității de sine, îndemnîndu-ne să căutăm, pentru a înțelege identitatea personală, un criteriu de stabilire a ei în timp. Teoreticieni americani precum John Perry, Harold Noonan, David Lewis, Peter Unger, sau Sydney Shoemaker pornesc de la un concept primitiv de persoană, un fel de manifestare instantanee a sinelui, pe care îl denumesc "persoană-stagiu", încercînd apoi să descopere care sînt reperele contiguității și
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
al revistei este Paradisul iubitorilor de carte, semnat de Ion Crețu. Cum Cronicarul se numără printre cei vizați de acest titlu, adică iubitorii de carte, a vrut să afle neîntîrziat care ar fi Paradisul său. E vorba de o librărie americană prestigioasă, de fapt un lanț de librării, Borders. Cum un bilet pînă în Paradis e cam scump, să ne mulțumim cu imaginea din articolul lui Ion Crețu. Prima librărie Borders s-a născut în 1971 în centrul orașului Ann Arbor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
ei s-a mai extins, iar în Paradis s-a făcut simțită (ca în Insula fericiților a lui Strindberg) presiunea economiei de piață. Un spațiu edenic analog este lanțul de librării Barnes & Noble. Ceea ce are astăzi specific piața de carte americană este faptul că editorii se transformă tot mai mult din mediatori în "elementul dinamic al comerțului cu cartea". Cu alte cuvinte, majoritatea cărților care se publică azi în Statele Unite sînt cărți comandate, după ce editorul a luat cu mare exactitate "pulsul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
alte cuvinte, majoritatea cărților care se publică azi în Statele Unite sînt cărți comandate, după ce editorul a luat cu mare exactitate "pulsul lectorului majoritar". Dacă se publică tot mai mult sub presiunea străzii, ca să spunem așa, nu înseamnă că în librăriile americane nu găsești absolut orice titlu, de la romanțurile care se aruncă la coș după lectură, pînă la autorii pentru gusturile cele mai rafinate. * Dar să trecem la organizarea Paradisului cititorilor: librăriile Borders sînt deschise de luni pînă sîmbătă între orele 9
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
cafea, (1,50 $ cana)", bănuim că tot în profitul librăriei. Bineînțeles că nu lipsesc computerele pentru găsirea oricărei informații de gen, precum și o publicație specializată, o revistă a librăriei. Aflăm din articolul domnului Ion Crețu că vînzările din librăriile naționale americane au crescut de la 7,8 miliarde de dolari, în 1991, la 10 miliarde în 1994, de unde o concluzie firească: "Clișeul potrivit căruia americanul este ignorant, nu citește, este preocupat numai de televiziune etc. pare cel puțin o diversiune ieftină. Faptul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
erotism" a limbii germane ar proveni din faptul că verbul se află întotdeauna la sfîrșitul frazei ...fiind deja obosit!); last but not least, pentru că lexicul generațiilor de astăzi este din ce în ce mai sărac. O dovadă concludentă: potrivit unui sondaj efectuat de compania americană Bell, vocabularul a miliarde de apeluri telefonice se situează în interiorul a 216 cuvinte. Volumul Les passions impunies începe în mod caracteristic prin descrierea amănunțită a unui tablou de Chardin, intitulat " Filozoful ocupat cu lectura sa". Chardin, spune Steiner, este unul
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
har și pregătirea necesară... Septuagenarul cu smile neostenit preferă posturile de conducere, socotindu-se multilateral pregătit și dotat, după modelul "geniului de la Kremlin", deoarece, de la Ilici citire, în pofida marilor sume de bani manipulate de către Lenin (surse germane?), Stalin, Troțki (surse americane?) Djerzinski și alții, cei în cauză au replicat constant, dacă-i întrebai cu ce anume se ocupă: - Sîntem "revoluționari de profesie"! Într-adevăr, grație acestora nu ne-a fost dat să vedem nici măcar un hectar de seră irigat după "viziunea
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
au mai arătat interesați de superproducții plasate în Roma antică; zona părea pîndită de pericolul facilului, al kitsch-ului, al dezinteresului public. Eroare! Pe unde a fost lansat, Gladiatorul s-a bucurat de primiri triumfale. Marea idee a inițiatorilor - firește, americani - ai acestui colosal (la propriu) proiect a fost să încredințeze regia unui cineast britanic de clasă, Ridley Scott. Format de televiziune (BBC) și de filmul publicitar (detaliu pe care vi-l veți reaminti, poate, văzînd cum e montat Gladiatorul), Scott
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
17 ani. Altminteri, acest spectacol înflăcărat despre "putere și onoare" pare făcut în primul rînd pentru publicul foarte tînăr, pentru vîrsta la care se citește Spartacus. Russell Crowe, interpretul gladiatorului, ilustrul actor australian (născut în Noua Zeelandă), și-a început cariera americană abia în 1995, cu un western oarecare (chiar dacă produs și jucat de Sharon Stone), Mai iute ca moartea. Treptat, lumea va fi cucerită de talentul lui Crowe de a îmbina forța cu blîndețea și de a fi, la fiecare rol
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
de reciclare a hîrtiei de ziar și reviste, ci scriere autentică, destinată păstrării, în antologii cu respect așezate pe rafturile bibliotecilor. Întîmplarea, generoasă ca în atîtea alte dăți, face să citesc acest volum la scurt timp după ce revizionarea unui film american "clasic", din anii '50, mi-a amintit de potențialul romanesc al ziaristului, portretizat în imaginarul american ca veritabil erou modern, făptură deopotrivă naivă și cinică. Naivă în măsura în care e gata să-și sacrifice și viața pentru un reportaj senzațional sau pentru
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
respect așezate pe rafturile bibliotecilor. Întîmplarea, generoasă ca în atîtea alte dăți, face să citesc acest volum la scurt timp după ce revizionarea unui film american "clasic", din anii '50, mi-a amintit de potențialul romanesc al ziaristului, portretizat în imaginarul american ca veritabil erou modern, făptură deopotrivă naivă și cinică. Naivă în măsura în care e gata să-și sacrifice și viața pentru un reportaj senzațional sau pentru a da în vileag un secret tulburător, cinică pentru aceleași motive, pervertite însă prin prăbușirea celor
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
Andreea Deciu La prima descindere în mediul academic american m-a surprins, între altele, frecvența și dezinvoltura cu care era folosit cuvîntul writer (scriitor). Protejat încă de misterul romantic al talentului, dacă nu al geniului, mai degrabă decernat decît atribuit, în românește termenul "scriitor" e folosit parcimonios, chiar dacă nimeni
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
pretenții din ce în ce mai mari de autonomie. Judecînd după revistele de specialitate, planuri editoriale, conferințe și programe de studii (care se traduc prin poziții academice și candidați doctorali), acest nou domeniu disciplinar, cel al compoziției, reprezintă un fenomen interesant în lumea universitară americană, cel puțin în sfera umanioarelor. Hulit și idolatrizat aproape în egală măsură, declarat de unii drept farsă și impostură intelectuală, de alții drept ultimă salvare a unei turn de fildeș academic prea naiv izolat de viața reală, domeniul compoziției poate
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
poate fi privit, în ultimă instanță, ca simbol al vremurilor tulburi prin care trecem. Fragments of Rationality. Postmodernity and the Subject of Composition este o carte interesantă în măsura în care autorul ei, tînărul universitar Lester Faigley, ridică o problemă importantă pentru societatea americană, dar valabilă, sub aspect teoretic, pentru oricine e preocupat de dinamica tendințelor contemporane de gîndire și a felului în care influențează ele nu doar tomuri sortite rafturilor și prafului într-o bibliotecă, ci și viața reală, de zi cu zi
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
știință esențializat. Autorul pornește de la un singur aspect, pe bună dreptate socotit drept fundamental, al metodologiei din domeniul compoziției: problema identității auctoriale. Altfel spus, cea a scriitorului, a acelei făpturi ubicue, spre disperarea mea la primul contact cu mediul academic american, the writer. Viziunea dascălilor de compoziție este de a "elibera" o voce interioară a fiecărui student în parte, care apoi să producă mai mult sau mai puțin sub dicteul unei inspirații misterioase, o scriitură fluentă și articulată, expresie, în plus
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
Eugenia Vodă Lansat de-a lungul și de-a latul planetei, cu mare tam-tam publicitar, așa cum îi șade bine oricărei superproducții americane, Patriotul intră cu grăbire și pe ecranele noastre. 2 ore și 40 de minute, despre Războiul de Independență. Războiul de Independență e un fel de-a spune: de fapt, evenimentul istoric e un suport, un cadru, un context și un
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
au făcut și Salvați soldatul Ryan; din cîteva firimituri rămase de la acea masă (plus rețeta universală, aducătoare de bani) s-a născut ideea Patriotului. Scenariul a funcționat ca un mixer; sînt amestecate, vitejește, de toate. Avem și discurs patriotic - drapelul american fîlfîind glorios pe cîmpul de luptă, deschizînd calea Lumii noi; avem și melodramă (...un văduv...șapte copii...soldățeii de plumb ai unui copil ucis de un monstruos ofițer al Coroanei, topiți și transformați, de tatăl patriot, în gloanțe pentru inimile
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
și sabie (englezii sînt puși într-o lumină atît de proastă, încît un critic britanic a putut scrie, după premieră: Dacă naziștii ar fi cîștigat războiul și ministerul lor de propagandă ar fi decis să facă un film despre revoluția americană, Patriotul ar fi fost exact ceea ce voiau. Este filmul cel mai fascist, în sens propriu, al ultimelor decenii!") ; nașterea unei națiuni e plătită cu lacrimi și sînge; armata populară are de partea ei "rîul, ramul" și vine cu tehnici de
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
face parte e oarecum specială, aș numi-o a memorialisticii-reportaj, căci Failing the Future înregistrează experiența autoarei ca decan al departamentului de științe umaniste de la universitatea din Arizona în perioada 1990-1995. Kolodny își notează scrupulos reflecțiile pe tema învățămîntului superior american, făcute din perspectiva cuiva care privește lucrurile, prin forța circumstanțelor, din interior. În această privință volumul ei este un detaliat reportaj, chiar un raport și o prognoză. Dar Kolodny are (mult) mai multe de spus decît o serie de constatări
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
mari sau mai mici dezamăgiri, ori de retorica sacrificiului de sine, Kolodny se străduiește să-și prezinte propria activitate de decan ca fiind o reușită nu totală, dar remarcabilă. Fiecare capitol stipulează existența unei probleme grave existente în structura universității americane la modul general: racolarea de noi cadre didactice și angajarea lor pe termen lung sau nelimitat conform unor criterii îndelung criticate (așa-numitul sistem tenure) sau conceperea unui curriculum care să fie adresat unei populații de studenți din ce în ce mai diversă (datorită
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
se insinuează inevitabil în articulațiile sale axiologice. Cum decizi, fără riscul de a te înșela sau de a fi sub imperiul unor prejudecăți, că o activitate de cercetare e mai valoroasă sau mai promițătoare decît alta? Scandalurile provocate în universități americane de procedeul tenure nu sînt puține. Reprezentanții unor curente mai recente, cum ar fi feminismul sau studiile culturale, se consideră deseori nedreptățiți în favoarea celor provenind din domenii mai tradiționale, precum istoria literaturii sau a filozofiei, care la rîndul lor se
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
O noapte de revelație, într-adevăr, ca o eurofonie. Adică acest preot, cu figură de icoană, cu părul alb, cu barba albă colilie și un zîmbet neșters pe față, de o inteligență strălucită, la curent cu fiecare problemă politică europeană, americană, acest om a trecut prin închisori, prin Pitești, și vorbea cu o iertare, cu o dragoste, nici nu se sinchisea de ce trecuse, de ce suferise. Pentru el totul era întru Christos, totul era admirabil, totul era nădejde, totul era credință și
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]