3,147 matches
-
Spaniei, în funcție de condițiile climatice, de relief și a tipurilor de sol se poate împărții în patru mari arii de influență: Este regiunea de vegetație cu cea mai mare extensiune spațială din Spania și este influențată de regiunea climatică omonimă. Valoarea amplitudinii termice și a cantitatea de precipitații ce cade in decursul apariția au determinat două zone principale: Această regiune de vegetație se întâlnește în partea de nord a Spaniei, unde predomină precipitațiile bogate și regulate și o climă ceva mai rece
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
fac trecerea de intre influențele oceanice și cele submediteraneene; -influențe de ariditate:în estul țării, cu veri secetoase ți ierni geroase; -influențe scandinavo-baltice: în Grupa Nordică a Carpaților Orientali și Podișul Sucevei, cu temperaturi scăzute; -influențe pontice:pe litoral, cu amplitudini termice mai mici. Pe teritoriul țării predomină circulația aerului din partea de vest (vânturile de vest). Frecvent, în jumătatea estică a țării și în Câmpia Română, bate din nord-estul continentului crivățul, un vânt geros iarna și uscat vara, determinând existența unor
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
componente avariate Folosind analiza spectrala că o unealtă pentru a identifica defectele rulmenților, se întâmpină provocări datorită problemelor de genul : energy slabă, petelor de semnal,cyclostationaritate etc.Resolutie înaltă este deseori dorite pentru a diferenția frecvență componentelor avariate de celelalte amplitudini înalte adiacente.Asadar,cănd semnalul este generat prin analiza FFT , lungimea mostrei trebuie să fie îndeajuns încât să ofere frecvente adecvate resolutiei în spectru.De asemenea, păstrând timpul de calcul și memoria între limite și evitând tehnici de calculmgresite, pot
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
o înălțime de 110m. În partea de sud, relieful se prezintă sub forma unui platou înalt, "Haut Pas", iar partea nordică, "Bas Pas", este o regiune joasă și nisipoasă. Insulele se află în Golful Saint Malo, cunoscut pentru mareele de amplitudine foarte mare. Insula Guernsey este conectată de insula alăturată Lihou la maree joasă printr-o cale pietonală. În total, insulele din bailiwickul Guernsey au o suprafață de 78 km² și o lungime a coastei de aproximativ 50 km. Cel mai
Guernsey () [Corola-website/Science/305651_a_306980]
-
o chemare de a-și revitaliza moralicește poporul său, urmărită conștient și tenace de către Socrate, care cu ,optimismul său raționalist" a pledat ca nimeni altul pentru întronarea privilegiului regesc al spiritului, al inteligenței”. O problemă de o deosebită acuitate și amplitudine a fost cea a interpretării caracterizării xenofontice a lui Socrate în comparație cu datele prețioase oferite de dialogurile platoniciene. Au fost voci care au mers atât de departe încât au negat că Xenofon l-ar fi cu-noscut pe Socrate și au susțnut
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
climă continentală moderată, supusă adeseori advecției aerului polar maritim, cu o activitate frontală frecventă. Iarna predomină invaziile de aer de natură polar-maritimă sau maritimă-arctică din nord-vest, iar vara cele de aer cald, temperat-maritim, din sud-vest. Datorită influenței cu precădere vestice, amplitudinile termice diurne și anuale sînt mai mici decît cele din partea estică a țării, situate la același latitudine. Prezența culoarelor depresionare și a depresiunilor condiționează apariția unor anomalii, în sensul manifestării inversiunilor termice. Datorită fragmentării accentuate a reliefului, sînt foarte frecvente
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
prelung (12-18 km) și coboară de la altitudinea maxima de 1 785 m la mai puțin de 1100 în vîrfurile Tigănașu, 1075 m și Țiua Golașă, 1 071 m). Între alinamentul major de îmbinare a celor două flancuri și baza muntelui, amplitudinea reliefului este cuprinsă între 685 și 714 m. Local, însă, diferențele de înălțime depășesc 800 m, ceea ce relevă un grad sporit al fragmentării reliefului. Caracteristicile dominante ale climei Munților Vrancei sînt determinate de poziția geografică în cuprinsul arcului carpatic și
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
cu teiul, frasinul, gladișul, iar în pădurile xerofile e frecvent întâlnit stejarul, brumăriu în asociație cu garnița, cerul, cărpinița, mojdreanul. În Podișul Dobrogei de Nord vegetația se caracterizează printr-o mare complexitate, deoarece configurația reliefului și variațiile altidinale deți de amplitudine relativ redusă, au puternice efecte asupra condițiilor topoclimatice și edafice, ceea ce se reflectă pregnant în stuructura covorului vegetal. Zona de stepa se desfășoară pe un areal întins în dealurile Tulcei și mai restrâns la poalele Munților Macin și în marginea
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
scade la -20˚C, -25˚C, iar vară poate atinge temperaturi de +40˚C. Din cauza curenților de aer care provin de la râul Cerna, în unele perioade ale anului, temperaturile sunt mai scăzute decât în regiunile alăturate. Temperaturile extreme evidențiază o amplitudine termică absolută de 71,3˚C. În cursul anului numărul mediu al zilelor cu îngheț ajunge la valoarea de 160-165 pe culmile montane, si la 125-136 în ariile depresionare și în culoarele de vai mai adânci. Durata medie a zilelor
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
în următorii 5 ani evoluția calotei glaciare nordice pentru a ne pronunța asupra tendinței temperaturii globale: de creștere sau de scădere. Clima Pământului a suferit dintotdeauna modificări ciclice, cu perioade de răcire și încălzire. Modificările au diferite durate, precum și diferite amplitudini. Se menționează următoarele tipuri de cicluri: Ciclul solar, este o variație a activității solare cu o durată medie de 11,2 ani, însă se cunosc cicluri solare cu durate între 8 și 15 ani. Se presupune că un ciclu solar
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
ianuarie - 2,2 kkal/cm2). Aceasta este legată și de durata de strălucire a soarelui, care este în jur de 2000 are anual, repartizate între 200 - 400 zile. Temperatura aerului se caracterizează printr-o medie anuală de 9⁰ și o amplitudine anuală a mediilor lunare de 24 - 25⁰ C. Mediile lunii ianuarie sunt de -3⁰ C - -5⁰ C , iar ale lunii iulie sunt de 20⁰ C - 22⁰ C. Diferențele dintre subunitățile înalte și cele joase ale reliefului ating de obicei -2⁰
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
ca argument poziția într-un spațiu uni- sau multidimensional, caz în care transformata Fourier relevă spectrul uni- sau multidimensional al frecvențelor spațiale care alcătuiesc funcția de intrare. Există mai multe formule pentru calculul transformatei Fourier, care diferă între ele prin amplitudinea rezultatului, scalarea sau semnul frecvenței. Una din formulele cele mai utilizate este: formula 1 În anumite condiții din transformata Fourier se poate recupera complet funcția inițială aplicînd transformata Fourier inversă: formula 2 Din punct de vedere conceptual argumentul "ξ" reprezintă o "frecvență
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
furnizarea unei formulări pentru seria Fourier mult mai apropiată de definiția din acest articol. Trecerea de la sinus și cosinus la exponențiala complexă face necesară utilizarea coeficienților Fourier complexi. În mod uzual, interpretarea acestor numere complexe este aceea că, se dau amplitudinea undei precum și faza sau unghiul inițial al undei. Această trecere introduce și necesitatea "frecvenței negative". Dacă "θ" este măsurat în secunde atunci undele "e" și "e" trebuie să parcurgă amândouă un cerc complet pe secundă, dar reprezintă frecvențe diferite în
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
indica relația cu transformata Laplace, scrisă câteodată și sub forma "F"(2"πf"). Interpretarea funcției complexe formula 11 poate fi de ajutor exprimând-o în coordonate polare: în termenii a două funcții reale "A"("ξ") și φ("ξ") în care: este amplitudinea, iar este faza. Atunci transformara inversă poate fi scrisă: care este o recombinare a tuturor frecvențelor componenete ale funcției "ƒ"("x"). Fiecare componentă este o sinusoidă complexă de forma "e" a cărei amplitudine este "A"("ξ"), având unghiul inițial de
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
ξ") și φ("ξ") în care: este amplitudinea, iar este faza. Atunci transformara inversă poate fi scrisă: care este o recombinare a tuturor frecvențelor componenete ale funcției "ƒ"("x"). Fiecare componentă este o sinusoidă complexă de forma "e" a cărei amplitudine este "A"("ξ"), având unghiul inițial de fază (la x = 0) "φ "("ξ"). Transformata Fourier poate fi gândită și ca o reprezentare în spațiul funcțiilor. Această reprezentare, notată aici prin formula 104 și formula 105, este folosită pentru a nota transformata Fourier
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
sau grile de sârmă. Frecvența proprie a unui difuzor este cea mai joasă frecvență pe care acesta poate să o reproducă. Ea este cu atât mai mică cu cât suprafața membranei este mai mare si cu cât este mai mare amplitudinea (ondulația) ei (a membranei).
Difuzor () [Corola-website/Science/303472_a_304801]
-
cu caracter deluros la unul plat de câmpie În cadrul b.h. Zăbrăuți temperatura medie anula variază între un minim de 6-5 °C și un maxim de 10-11 °C, reflectându-se astfel impactul reliefului în distribuția temperaturilor (fig. 3). De astfel amplitudinea termică anuală variază între 28 °C în zona înaltă și 33 °C la câmpie, reieșind prin valorile observate gradul accentuat de continentalism al climatului bazinelor și prezența extremelor termice. Lunile cu valori termice extreme sunt iulie și februarie, luni favorabile
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
și zona de câmpie ( mai caldă ) deci clima va fi de dealuri înalte ( peste 500 m ). Acestui tip de climat îi corespunde o valoare a temperaturii medii anuale de 9 - 10ș (media anuală la Câmpina este de 9,6ș ), cu amplitudini termice anuale medii de 22 - 24ș (în ianuarie media temperaturii este de -2 - 3ș C, iar în iulie de 20...21 °C). Cantitatea medie anuală de precipitații este de 687,0mm.Direcția dominantă a vânturilor este SE și NV,viteza
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
Prin intensitate sonoră (în sens fiziologic) se înțelege senzația pe care o produce asupra organului nostru auditiv amplitudinea ("elongația" maximă pe care o efectuează mișcarea vibratorie față de poziția "de echilibru") unei vibrații sonore, altfel spus, volumul vibrației. Cu cât amplitudinea vibrațiilor este mai mare, cu atât crește și intensitatea sunetului rezultat, și invers. Aceasta se măsoară prin unitățile
Intensitate sonoră () [Corola-website/Science/313692_a_315021]
-
Prin intensitate sonoră (în sens fiziologic) se înțelege senzația pe care o produce asupra organului nostru auditiv amplitudinea ("elongația" maximă pe care o efectuează mișcarea vibratorie față de poziția "de echilibru") unei vibrații sonore, altfel spus, volumul vibrației. Cu cât amplitudinea vibrațiilor este mai mare, cu atât crește și intensitatea sunetului rezultat, și invers. Aceasta se măsoară prin unitățile denumite în fizică "foni" sau "decibeli" (1fon = 1 decibel). Amplitudinea unei vibrații depinde de următorii factori: Pragul inferior, dedesubtul căruia sunetele nu
Intensitate sonoră () [Corola-website/Science/313692_a_315021]
-
poziția "de echilibru") unei vibrații sonore, altfel spus, volumul vibrației. Cu cât amplitudinea vibrațiilor este mai mare, cu atât crește și intensitatea sunetului rezultat, și invers. Aceasta se măsoară prin unitățile denumite în fizică "foni" sau "decibeli" (1fon = 1 decibel). Amplitudinea unei vibrații depinde de următorii factori: Pragul inferior, dedesubtul căruia sunetele nu mai sunt sesizate de urechea umană este însemnat prin "0 decibeli". Limita superioară este de aproximativ "140 de decibeli", dincolo de care sunetele nu mai pot fi auzite corect
Intensitate sonoră () [Corola-website/Science/313692_a_315021]
-
atomic așa cum a presupus inițial. În această descriere teoretică, Planck nu a impus nici o restricție asupra frecvențelor sau asupra lungimii de undă. Totuși, el a impus restricții asupra energiei transmise. "În fizica clasică... energia unui anumit oscilator depinde doar de amplitudinea sa iar asupra amplitudinii nu se impune nici o restricție ." Dar, conform teoriei lui Planck, energia emisă de un oscilator este strict proporțională cu frecvența sa. Cu cât frecvența e mai ridicată, cu atât energia este mai mare. Pentru a ajunge
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
inițial. În această descriere teoretică, Planck nu a impus nici o restricție asupra frecvențelor sau asupra lungimii de undă. Totuși, el a impus restricții asupra energiei transmise. "În fizica clasică... energia unui anumit oscilator depinde doar de amplitudinea sa iar asupra amplitudinii nu se impune nici o restricție ." Dar, conform teoriei lui Planck, energia emisă de un oscilator este strict proporțională cu frecvența sa. Cu cât frecvența e mai ridicată, cu atât energia este mai mare. Pentru a ajunge la această concluzie teoretică
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
unde statice. O undă statică poate fi creată dacă o coardă este fixată la ambele capete și făcută să vibreze (așa cum se întâmplă într-un instrument muzical cu coarde). Această comparație arată că undele statice sunt acele unde care au amplitudinea egală cu zero la cele două capete fixe. Undele create de un instrument cu coarde par să oscileze în același loc, un punct de pe coardă fiind când în vârf când în partea inferioară într-o mișcare repetată de dus-întors. O
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
teoria lui să fie însoțită de dovezi experimentale încă din start: metodele de măsurare erau deja bine stabilite pentru informații precum (1) frecvențele (și implict energiile) emise sau absorbite la tranziția unui electron între orbitele staționare ale lui Bohr, (2) "amplitudinea de tranziție" sau probabilitatea tranziției dintr-o orbită în alta, etc. Din formulele clasice care caracterizează aceste fenomene Heisenberg a creat formule analoage care țin cont de condițiile cuantice. Formulele care au rezultat din această decizie fundamentală au dus la
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]