5,509 matches
-
Laur mai departe, - Seminariile sunt orele de teorie aplicată! veni imediat deslușirea. - Deci noi... viitorii ingineri trebuie să mergem și la biserică?! Dar eu știam, că numai în Iași este seminar! continuă el mirat culegerea de informații. Întreaga cameră se anima cu fiecare nelămurire a lui, însă deodată revine în cameră Florin; ascultă uimit dialogul care capta atenția camerei, avu un moment de ezitare, nu pricepea ce se întâmplă însă îi lăsă în pace. Toți erau veseli de neștiința și credulitatea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
mult, ca o apologie a personajului central, Nea Gică, și ca o monografie a lumii lui de carton și poleială, lumea ca frizerie. In prima jumătate a cărții ne mișcăm în gratuit și derizoriu, ca într-un film de desene animate cu episoade în care apar mereu aceleași personaje în situații diferite. O mahala dimoviană, nostalgică, un stadion, o frizerie ca din copilăria noastră, o închisoare, un circ și un blând ospiciu constituie decorul pictat din fundal. O muzică desuetă : Edith
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
zi ca să-mi cercetez cutia de scrisori, în fiecare seară accesez e-mail-ul, aștept telefoane: ce vești bune voi primi toamna asta? După vidul fiecărui sezon mort, prin septembrie începe să se dezmorțească și viața orașului. Deodată vezi cum totul se animă. Centrul devine mai tânăr și mai colorat. Se-ntorc studenții. începi să te-ntîlnești din ce în ce mai des cu cunoscuți, doriți sau nedoriți, care te opresc pe stradă pentru lungi conversații. Pe tarabe apare deodată un flux de noi coperte policrome. Editurile, care
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
imbatabil în care știința occidentală modernă a confirmat descoperirile taoiștilor antici, acesta este acel exemplu. Qi: energia vieții O premisă fundamentală a medicinei tradiționale chineze derivată chiar din filozofia taoistă, este aceea că toate formele de viață din univers sunt animate de o forță vitală esențială numită qi. Tradus literal, qi înseamnă „respirație” și „aer”, dar și „energie” și reprezintă echivalentul exact al termenului prana din yoga indiană. Ca și tao, qi este invizibil, liniștit, amorf - și totuși, pătrunde peste tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
energiei După ce a învățat să transforme esența în energie, adeptul este acum pregătit pentru „energia hrănitoare”, adică acumularea unor provizii suficiente de vitalitate pură din ambele surse - externă și internă - pentru a-și regenera yuan-qi, sau „vitalitatea inițială”. Omul e animat de aceeași energie cosmică ce pătrunde întregul Univers și tot ce este conținut de acesta, și poate să își sporească și să-și reînnoiască propriile rezerve individuale învățând cum să se inspire din marea „baterie” cosmică prin respirație și minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
acest context este valorizată comunicarea, împărtășirea unor experiențe comune și strângerea relațiilor interumane. Nu mică ne-a fost mirarea să descoperim că acești oameni, foarte diferiți între ei, comunicau foarte ușor. Păreau că se cunosc de mult timp. Ceea ce îi anima pe toți era un fel de solidaritate comunitară care-i făcea să se apropie foarte ușor unii de alții. 11.2.2. Spațiul privat Cercetarea de teren ne-a demonstrat însă că locurile cele mai solicitate unde se practică divinația
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ceea ce el denumește un Internet imaginar. El susține că de la formele inițiale de gandire a network-ului din anii 60 până în prezent a fost un parcurs liniștit către un loc al imaginației și inteligenței colective a Internetului. Această viziune utopica a animat luarea unei decizii cu privire la dezvoltarea Internetului spre punctul în care Internetul a devenit o profeție a realizării individuale prin convingerea repetată a multora că Internetul va deveni principalul instrument al unei noi societăți. Formele de dezvoltare ale WWW, din 1960
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
fel de mesagerie instant, deoarece se pot transmite mesaje scurte de doar 140 de caractere, mesaje care pot anunță starea, activitatea, evenimentul, opinia pe care dorește utilizatorul să o comunice. Potrivit lui Alain Lefebvre, "Twitter este un alt mod de a anima și distribui semnalele sale sociale, pur și simplu. Trebuie să înțelegem succesul Twitter, după cum urmează: oamenilor le place să rămână conectați și asta prin toate mijloacele posibile. Twitter este un fel de "SMS-uri de pe Web", care a folosit cât
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
passato da riscoprire, an I, nr. 10 (1997), scrise de Carla Frova și Antonio Ivan Pini. Magiștrii de felul lui Abelard, Împreună cu elevii lor, formează grupuri care devin, de-a lungul vea curilor, tot mai numeroase și mai ușor recognoscibile: animă cu prezența lor cartiere Întregi, unde trăiesc În relații strînse În special cu breslele de meseriași. Respiră atmosfera de libertate care caracterizează primele faze, creative, ale dezvoltării orașelor. Într-o societate În care Încep să se contureze forme, chiar embrionare
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
transformase într-adevăr; și că responsabilitatea lor, ca cercetători ai relațiilor internaționale, era să sprijine acest mers al progresului pentru a depăși ignoranța, prejudecățile, reaua-voință și interesele criminale care îi erau potrivnice". Bull evidențiază măsura în care viziunea normativă a animat disciplina în perioada ei inițială de dezvoltare, atunci când mulți considerau că Primul Război Mondial fusese "războiul care va pune capăt tuturor războaielor". Doar o cercetare riguroasă a fenomenului războiului poate explica modul în care ar putea statele să creeze o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
critici internaționali. Vehemența provocărilor epistemologice, metodologice și normative ridicate de teoreticienii critici împotriva raționalismului nu a scăzut, însă afirmarea constructivismului s-a concentrat pe probleme ontologice și empirice, împingând dezbaterea metateoretică din anii '80 către marginile scenei. Miezul dezbaterii ce animă acest domeniu se învârte în jurul naturii acțiunii sociale, importanței relative a forțelor normative versus materiale, echilibrului dintre continuitate și transformare în politica mondială și unei palete de alte întrebări teoretic-empirice. Aceasta nu înseamnă, totuși, că raționalismul și constructivismul constituie poziții
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mai bună înțelegere a ochiului, a plăcerilor și a onoarei lui. Se va fi înțeles că nu există, pe de o parte, imaginea, material unic, inert și stabil, și, de cealaltă, privirea, ca o rază de soare mobilă care ar anima pagina unei cărți larg deschise. A privi nu înseamnă a recepționa, ci a ordona vizibilul, a organiza trăirea. Imaginea își trage sensul din privire, precum scrisul din lectură, iar acest sens nu este speculativ, ci practic. Și, așa cum, în "Ordinea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
arte plastice) PUBLICITATE (audiovizual) CONTINENT DE ORIGINE ȘI ORAȘ-PUNTE ASIA BIZANȚ (între Antichitate și creștinătate) EUROPA FLORENȚA (între creștinătate și modernitate) AMERICA NEW YORK (între modern și postmodern) MOD DE ACUMULARE PUBLICĂ: tezaur PARTICULARĂ: colecție PRIVATĂ/PUBLICĂ: reproducere AURĂ CARISMATICĂ (anima) PATETICĂ (animus) LUDICĂ (animație) TENDINȚĂ PATOLOGICĂ PARANOIA OBSESIE SCHIZOFRENIE DIRECȚIA PRIVIRII PRIN IMAGINE Viziunea tranzitează MAI MULT DECÂT IMAGINEA Vederea contemplă DOAR IMAGINEA Vizionarea controlează RELAȚII RECIPROCE INTOLERANȚĂ (religioasă) RIVALITATE (personală) CONCURENȚĂ (economică) În era 1, idolul nu este o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și, eventual, manipulată) de un subiect, dar fără a avea corespondent într-o realitate fizică. Bine echipat cu senzori și captatori de poziție ("mănuși de date" și "cască de vizualizare"), corpul meu se poate mișca într-un spațiu perfect imaterial, animat printr-o simulare numerică, și poate să-l facă să se miște la rându-i. Paradoxul este că Imaginea și Realitatea devin atunci indiscernabile: un asemenea spațiu este inexplorabil și impalpabil, în același timp non-iluzoriu și ireal. Experiențele de "teleprezență
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
iar în limbaj academic a fost indicat prin formula unio mystica. Aș utiliza acum o imagine comică, dar foarte sugestivă, pentru a ilustra a-topia și a-cronia centrului, respectiv a „vârfului“ ierarhiei. Este vorba despre o secvență din bine cunoscutele desene animate cu Tom și Jerry: Tom moare și urcă pe o scară rulantă la cer; acolo ne este înfățișată o altă lume, similară, însă funcționând după alte principii (spirituale, etice, fizice etc.). Dacă lumile ar fi așezate, spațial și/sau temporal
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
la formarea și utilizarea capacității de inserție profesională, pe piața muncii. Universitatea azi Într-o carte mai veche, J.-H. Newman 484, spunea că universitatea este o instituție ce are ca responsabilitate transmiterea unei culturi de dimensiuni universale, o instituție animată de schimbul de idei, deschisă dezbaterilor constructive, pline de emulație, îmbogățită de strălucirea profesorilor ei. Misiunea universității nu este de a forma specialiști, profesioniști conform logicii utilitariste, ci gentlemeni, spunea el. W. von Humboldt, fondatorul Universității din Berlin (1810) apăra
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fi considerat Richard Rorty, în opera căruia promisiunea de mai sus devine vizibilă prin faptul că opțiunea pragmatistă este aceea de a transfera problema adevărului din zona obiectivității în aceea a utilității pentru o comunitate dată. Dacă idealul obiectivității a animat dezbaterile filosofice de-a lungul secolelor, conturând o tradiție care merge de la gânditorii greci până la cei iluminiști, alternativa propusă de concepția pragmatistă este tocmai renunțarea la acest ideal. Potrivit lui Rorty, tradiția obiectivistă sau "realistă" a urmărit găsirea unui fundament, a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
utopică 239. Utopia se confundă, ca atare, cu procesul devenirii unei societăți în care ideea joacă rol de forță regulatoare asupra prezentului, bazându-se pe calculul rațional. Orientându-se împotriva ideologiei care urmărește să mențină ordinea socială existentă, ideea liberal-umanitară animă stratul mijlociu al societății, care reorientează astfel baza experienței umane dinspre planul extatic (propriu chiliasmului) înspre planul educațional, împlinit prin etică și cultură intelectuală. Acesta din urmă garantează libertatea voinței, nedeterminarea individului și lipsa condiționării. Când utopia liberal-umanitară se transformă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
încă din momentul în care a făcut acest anunț, Bell a lăsat deschisă posibilitatea apariției unor "noi ideologii" în alte spații sociale decât cel propriu lumii occidentale 452. Preocupat, la acea vreme, să argumenteze în favoarea "istovirii" ideilor politice care au animat, pentru cel puțin un secol și jumătate, dezbaterile intelectuale și formele în care a fost proiectată realitatea socială, teoreticianul politic american se arată foarte îngrijorat de soarta utopiei, care nu ar trebui să aibă parte, în concepția sa, de un
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
interesului pentru transformări radicale ale societății, Bell pierde prea ușor din vedere posibilitatea ca ideologia să reprezinte o formă profundă de asigurare a legăturilor sociale. Teza sa trebuie plasată, desigur chiar la solicitarea autorului -, în contextul unor dezbateri ce au animat lumea intelectuală occidentală ca urmare a catastrofelor sociale și politice din prima jumătate a secolului al XX-lea. Această contextualizare a "sfârșitului ideologiei" nu poate evita însă descrierea poziționării pe care-o subîntinde ca fiind una concentrată mai cu seamă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
străină, preocupată mai mult de lux și fiscalitate decât de dezvoltarea țării; chiar și în acest context nefavorabil au putut fi identificate rădăcini ale marilor idei care au contribuit la modernizarea statului. -S-au evidentiat o serie de domni fanarioți, care, animați de spiritul iluminist, au contribuit la reformarea societății: Constantin Mavrocordat; Alexandru Ipsilanti; Constantin Ipsilanti; Grigore al III-lea Ghica; Alexandru Moruzi; Scarlat Callimachi. -Aplicarea reformelor a fost însă stânjenită de : fluctuațiile dominației otomane; intervenția turcilor; ostilitatea boierimii. Reformismul Domnesc în timpul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
1949 1956): grupurile erau organizate după legile conspirației, aveau 10-40 de persoane; erau formate din foști ofițeri de armată, fruntași ai PNL, PNȚ, intelectuali, țărani; au fost sprijinite de locuitorii din zonele respective, care le ofereau alimente, îmbrăcăminte, adăpost; erau animate de ideea că „vin americanii’ pentru ai elibera de sub dominația sovietică; cele mai importante grupuri de rezistență armată au fost: Haiducii Muscelului; Sumanele Negre; Haiducii lui Avram Iancu. o rezistența românilor din exil, care au desfășurat o campanie împotriva regimului
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
De spirit. creat. 10. Quaestiones disputatae de potentia, Ed. P. M. Pession (Marietti), TauriniaRoma, 1965 De pot. 11. Quaestiones disputatae de veritate, cură et studio fratrium praedicatorum, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, volumina 1a5, 1970a1976 De ver. 12. Quaestiones disputatae de anima, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, Romaa Paris, 1996 Q. de anim. 13. Quaestiones quodlibetales, Quodlibet I, ÎI, III, VI, IV, V, XII, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, Romaa Paris, 1996 Quod. Quaest. 14. Scriptum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
De pot. 11. Quaestiones disputatae de veritate, cură et studio fratrium praedicatorum, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, volumina 1a5, 1970a1976 De ver. 12. Quaestiones disputatae de anima, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, Romaa Paris, 1996 Q. de anim. 13. Quaestiones quodlibetales, Quodlibet I, ÎI, III, VI, IV, V, XII, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, Romaa Paris, 1996 Quod. Quaest. 14. Scriptum super libros Sententiarum magiștri Petri Lombardi episcopi Parisiensis, ed. P. Mandonnet, ț. 1, Paris
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
IV Super Sent. 18. Scriptum super libros Sententiarum magiștri Petri Lombardi episcopi Parisiensis, d. 23-50, Operă omnia (ed. Parma), Parma, 1858 IV Super Sent. 19. Sentenția libri Ethicorum, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, 1969 Sent. Ethic. 20. Sentenția libri De anima, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, RomaaParis, 1984 Sent. De anim. 21. Sentenția libri De sensu et sensato cuius secundus tractatus est De memoria et reminiscencia, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, RomaaParis, 1984 De sensu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]