12,966 matches
-
dreptul pozitiv nu-și are îndreptățirea decât acolo unde este indiferent din punctul de vedere al dreptului natural dacă lucrurile se prezintă așa sau invers"58. Prin conștientizarea legilor naturale, oamenii participă la legea eternă a lui Dumnezeu 59. Teoriile antice și medievale ale dreptului natural, precum și variantele sale moderne din perioada timpurie, au fost văzute ca o alternativă la scepticismul moral. Adepții scepticismului pretindeau că nu există convingeri despre felul în care sunt lucrurile, ci doar aparențe, prin acest termen
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de înclinație sau preferință. "Cea mai mare fericire, constă, în acest caz, în a dispune de lucrurile care produc plăcere și a le evita pe acelea care produc durere; însă, de vreme ce "acestea sunt foarte deosebite pentru oameni diferiți", la întrebarea anticilor cu privire la summum bonum nu se poate răspunde într-un mod care să fie în același timp valabil pentru toți și util în călăuzirea acțiunii"102. Faptul că Locke se îndoiește de capacitatea rațiunii de a descoperi și transmite în mod
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
quod licet honestum est (nu tot ceea ce este licit din punct de vedere juridic, este conform și moralei)149. În perioada creștină, sub influența patristicii și scolasticii a avut loc un fenomen invers celui din antichitatea grecească. Dacă la grecii antici dreptul apărea oarecum absorbit de morală, având forme și caractere morale, în perioada creștină morala dobândește o formă juridică. Dreptul este conceput ca regulă universală a acțiunii. Toma d'Aquino credea că "noi asemenea îngerilor și spre deosebire de ființele inferioare, putem
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aspecte legate de chestiunea răspunderii juridice subiective, dezvoltarea acestei noțiuni a fost încetinită de apariția responsabilității obiective. Spre exemplu, Codul lui Hammurabi face deosebire între actele intenționate și cele săvârșite fără vinovăție și introduce ideea de culpabilitate, dar în Grecia Antică, răspunderea avea la bază simpla cauzare a prejudiciului, neavând relevanță faptul că actul a fost voluntar sau nu. Noțiunile de "dol" și "culpă" din dreptul roman erau sărace în conținut, iar concepțiile arhaice privind cauzalitatea materială constituiau principiul care stătea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a prejudiciului, neavând relevanță faptul că actul a fost voluntar sau nu. Noțiunile de "dol" și "culpă" din dreptul roman erau sărace în conținut, iar concepțiile arhaice privind cauzalitatea materială constituiau principiul care stătea la baza antrenării răspunderii în Roma Antică 39. Începând cu secolul al II-lea d. Hr., ideea imputabilității câștigă tot mai mult teren. Potrivit unui rescript atribuit lui Hadrian, voința de a comite fapta era considerată mai importantă decât rezultatul 40. Deși în dreptul feudal, sub influența bisericii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Ei concepeau remușcarea într-un mod foarte apropiat de definiția pe care Spinoza o dă mustrării de cuget, morus conscientiae, adică ca o "tristețe născută din imaginea unui lucru trecut, de realizarea căruia ne-am îndoit"45. Potrivit lui Nietzsche, grecii antici s-au folosit de zeii lor pentru "a se feri de orice veleitate a "conștiinței încărcate", pentru a avea dreptul de a se bucura în pace de libertatea sufletului lor"46. În cazul în care un grec săvârșea o crimă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
un motiv pentru incursiuni de jaf și cotropire asupra comunităților învecinate 63. Această practică sau obicei ca rudele victimei să exercite represalii asupra făptuitorului sau rudelor lor, fie că purta numele de răzbunarea sângelui, vendeta ori faida, atestată în Grecia antică, la triburile germanice și la evrei, a supraviețuit până în secolul trecut la majoritatea populațiilor din bazinul mediteranean, iar cercetătorii confirmă existența acesteia în Africa, Oceania sau Australia chiar și în zilele noastre. Potrivit unor autori, legea talionului și sistemul compozițional
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
existența acesteia în Africa, Oceania sau Australia chiar și în zilele noastre. Potrivit unor autori, legea talionului și sistemul compozițional au constituit un veritabil progres, limitând răzbunarea la răul pricinuit victimei. Talionul este menționat în vechile coduri la majoritatea popoarelor antice: în Codul lui Hammurabi 64, la greci în legile lui Solon, la romani în Legea celor XII Table, la evrei în cărțile lui Moise, dar el s-a păstrat până la constituirea statelor și chiar mult timp după aceea, aplicarea sa
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
anterior, în 1699, de Guillaume Amontons). ¶ Moare Erasmus Darwin. ¶ Se nasc Alexandre Dumas (Dumas père) și Victor Hugo. *1802-1803 Șir Walter Scott publică Minstrelsy of the Scottish Border (3 vol.), o culegere de balade istorice, romantice și imitații după balade antice. Între 1805-1817 Scott își publică propriile poeme. ◊1803 [vîrstă: 45 ani] În iulie Blake se decide în privința plecării din Felpham. La 12 august are loc un incident între Blake și soldatul John Sc(h)ofield din armată regală (Royal Dragoons
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
practica ascensionala, și amintește în acest context și de climax, scara inițiatica a cultului lui Mithra, de scară ceremonială a tracilor, de scară de mesteacăn a șamanului siberian, si de scară ce îngăduie "să dai ochii cu zeii" din Egiptul antic (despre care se vorbește în Cartea morților). Toate aceste simboluri rituale sînt mijloace de a atinge cerul 106. Schemă ascensionala are deci funcție soteriologica, fiindcă a atinge cerul înseamnă a deveni nemuritor, ceea ce Blake încearcă să realizeze pretutindeni în opera
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
determinată prin ființa omului), nu la un element al acesteia. Cred că putem recunoaște prezența unor elemente ale acestui model în demersul platonician pe tema cunoașterii ca reamintire, care conduce către o "lume a Ideilor" ce reprezintă, cum susține filosoful antic în Phaidon (în contextul mitului despre sufletul ca un atelaj cu vizitiu și doi cai), ființa însăși. Chiar Pico della Mirandola, într-o altă perioadă a istoriei filosofiei, lucrează astfel, atunci când construiește dovezi pentru ideea despre "condiția" umană: omul nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
internă (care este expresia unei evoluții "de interior", după un plan intrinsec, cel ce suportă scopul fiind și autorul planului și cel ce susține, neîntrerupt, îndreptarea către scop). Deși conceptele acestor două ipostaze ale finalității sunt prezente încă în filosofia antică, după cum vom vedea, abia H. Bergson, în Evoluția creatoare 85, consacră numele lor. Aristotel a intuit și a pus în concept, pe lângă finalitatea externă, limpede în următorul enunț: "natura există în vederea unui scop"86, și o finalitate internă, la fel de vizibilă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceea, diferitelor forme de personalitate le vor corespunde tipuri diferite ale eului. Conștiința umană este, inițial, activitate a "organelor receptive ale sensibilității". În constituția personalității acestea sunt relativ stabile. Se schimbă însă "fondul intern spiritual". Așa încât, "între omul de cultură antică europeană și omul de cultură modernă, între sălbatici și civilizați, deosebirea stă, nu în sensibilitate, ci în spiritualitate"177. Conștiința evoluează, dar numai în legătură cu atitudinile anticipatoare ale muncii. În personalitate, conștiința și eul sunt împreună, într-o unică structură: "identificându
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unitate (umană) de existență mai strâns legată de energiile lumii și, totodată, mai liberă să le folosească. Tranzitivitatea tipului are o semnificație mai redusă pentru sistematica formelor personalității, dar una mai largă în istoria acestor forme. Personalitățile tip caracterizează societetea antică, cea medievală, chiar cea modernă, deși aceasta din urmă produce și profesionistul ca variantă a personalității energetice. Asemenea personalității mistice, tipul este păstrat și el în istorie. Cele două sensuri ale termenului tip: cultura ca personalitate a poporului și personalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sursa nu numai a psihologiei, ci și a metafizicii"284. Extensia foarte largă a definiției personalismului cu care lucrează C. Rădulescu-Motru poate cuprinde filosofii diferite din toate epocile istorice. De altminteri, aceasta este intenția autorului. El susține că și filosofii antici au lucrat cu un anume înțeles al persoanei, deși abia la stoici și îndeosebi la "scolasticii evului mediu" poate fi întâlnită o înțelegere a personalității apropiată de modelul ei modern. Leibniz este filosoful care a influențat viitorul personalismului prin monadologia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fusese crescut în postura de “frate de cruce” la curtea unchiului lui Atilla. Totuși el moare că un erou în bătălia pentru Romă. Spre deosebire de lucrările din epoca, piesa Attila, König der Hunnen conține un numar de coruri după modelul Greciei antice. Toate aceste motive au fost de natură să-l atragă pe Verdi să compună o operă pe acest subiect. Chiar și Beethoven la vremea lui considerase piesa lui Werner un subiect potrivit pentru o operă. În primăvara anului 1844, imediat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
operei Opera I masnadieri constituie cea de a doua opera compusă de Verdi după o piesă de Friedrich Schiller, prima fiind după cum se știe Giovanna d‘Arco. Primele surse literare folosite în operele italiene au fost cele provenind din istoria antică a Greciei sau din Mitologie. Au mai fost utilizate și creații 174 italiene clasice precum cele ale lui Ariosto sau Tasso. Abia în secolul 19 compozitorii și libretiștii au început să adapteze pentru subiectele operelor lucrări din literatura contemporană sau
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
soarta capricioasa se joacă cu destinul personajelor, așa cum se va întâmpla mai târziu în opera La forza del destino , ci o soartă care a fost deja destinată prin acțiunile altora. Există fără doar și poate o asemănare cu dramele Greciei antice. Și astfel Îl Trovatore poate fi considerată mai degrabă ca provenind din până lui Homer, decât din cea a lui Shakespeare. În piesa spaniolă El Trovador de Antonio Garcia Gutierrez, inamicul lui Manrico este identificat că Don Nuño. În adaptarea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
străină de multă vreme. Prima stăpânire a fost germană - familia Svevia din dinastia Hohenstaufen, a împăraților Sfanțului Imperiu Român. Frederick ÎI , încoronat la 1220, a trecut sub sceptrul sau cele două Sicilii. Frederick viza să extindă imperiul sau la nivelul Anticii Rome și să-și aibă capitala la Romă. Imperiul sau era foarte întins și cuprindea Germania, Olanda, Austria, Elveția și porțiuni din Franța. Intențiile sale au intrat în conflict cu Biserică Română care deținea vaste teritorii din Italia. Speriat că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din operele seria ale secolului 18. Cât de diferit de Radames este, de exemplu, Don Carlos a cărui principala preocupare este schimbarea ordinii existente. Adevărul este că la fel ca toti mării dramaturgi, exceptând poate pe mării creatori ai Greciei Antice, Verdi a încercat permanent să asigure o varietate a subiectelor dramelor sale. După tumultul din Don Carlos Verdi era conștient că trebuie să umanizeze reacțiile personajelor și situațiile în care acestea se regăsesc pentru a le face mai plauzibile în fața
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
se deschide cu un grup de trompetiști care cântă un marș al carui efect tulburător este în mare măsură întărit de tonalitatea caracteristică a unor instrumente lungi și drepte pe care aceștia le utilizează. Că forma ele amintesc de instrumentele antice, iar strălucirea tonurilor lor sunt datorate calibrului tuburilor drepte și parțial faptului că aproape toate tonurile utilizate sunt deschise - acestea sunt armonici naturale ale tonurilor fundamentale ale tuburilor. Există o inadvertenta între faptul că instrumentele folosite sunt dotate cu vâlve
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
relația dintre el și natură, prin evaluarea rolului său în menținerea sau deteriorarea echilibrelor naturale. Prezentăm în continuare câteva repere istorice privind modalitățile de abordare a educației ecologice. Abordări ale relației dintre educație și natură se întâlnesc în operele filozofilor antici: Heraclit (530-470 î.e.n.); Socrate (466-399 î.e.n.); Democrit (460-370 î.e.n.); acesta din urmă a pledat pentru o educație în armonie cu natura (Teleman A., 2010) Amintim unii pedagogi de seamă care au elaborat sisteme de educație bazate pe cunoașterea naturii. Astfel
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Național Iași, regia Ovidiu lazăr, scenografia Rodica Porumbel ; în distribuție : Petru Ciubotaru, Emil Coșeriu, Constantin Popa Scenarii și adaptări • "Livada cu ... oameni" scenariu după cele cinci mari piese ale lui A.P. Cehov 1997 • "Sub zodia lui Sisif" scenariu după Tragedia antică 1999spectacol cu care s-a efectuat un turneu în Italia. • "Audiență la Caragiale" 2003 • "Îmi voi retrage melancolia" scenariu după volumul de versuri "Donatorul de umbră" de C.Popa • "Stepă...Votcă...și alte suspine" scenarii după piesele lui A.P. Cehov
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]