11,096 matches
-
ne răcorim puțin și să ne tragem răsuflarea. După ce primul șoc produs de invitație a trecut, doamna de onoare, locotenentul și doamna Silsburn au purces la o consultare, numai din ochi, dar nu a existat nici un semn vizibil care să anticipeze verdictul. Doamna de onoare a fost prima care a pornit la acțiune. După ce s-a uitat în zadar la ceilalți doi cerându-le din ochi o părere, s-a întors spre mine și m-a întrebat: — Spui că ai telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Dacă e mai convenabil pentru tine. — Atunci, ce ai făcut cu aceste manuscrise? — Le-am Încuiat În două dulăpioare În gara Grand Central. — În Grand Central. Dumnezeule. Ai cheile sau le-ai pierdut? — Le am, tată. — Unde sunt? Shula Îi anticipase reacția. Scoase două scrisori timbrate și sigilate. Una era adresată lui, cealaltă doctorului Govinda Lal la Butler Hall. — Aveai de gând să trimiți astea prin poștă? Dulăpiorul se Închiriază numai pentru douăzeci și patru de ore. Scrisorile ar putea să ajungă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
că sunteți tensionat. Puteți să considerați Încheiată această Întâmplare neplăcută. Manuscrisul se află În siguranță. — Domnule, sper acest lucru. — Haideți să bem un păhărel de coniac. Am trecut prin zile de grea Încercare. — Atroce. Oarecum genul de teroare pe care anticipam c-o voi trăi În America. La prima vizită. Am avut o intuiție. — Toată experiența dumneavoastră În America a fost așa? — Nu toată. Dar aproape. Cu mult zgomot În bucătărie, Margotte deschidea cutii de conserve, scotea castroane, trântea lada de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
că de data asta a apărut ceva nou. M-am gândit s-o întreb dacă o surprinsese ceva în această primă apropiere. A râs. Da, mirosul întregii întâmplări fusese cel care o luase pe nepregătite, a zis ea. Nu-i anticipase mirosul sau, dacă o făcuse, se gândise la ceva tipic adolescentin, gumă de mestecat, Cola, picioare. În momentul acela, m-am trezit că de fapt inhalez un miros de săpun, de rufe abia scoase din mașina de spălat. Mirosea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
cea care deranjează, ci mai ales ipocrizia. Doamne Dumnezeule, ipocrizia cea fără sfârșit! Mi-am dat seama, când a început totul, că o să fie ceva agitație. Nu mă așteptam ca Sheba să primească vreun semn de înțelegere. Dar n-am anticipat în nici un fel isteria lascivă a reacțiilor. Furia excitată. Acești ziariști scriu despre Sheba ca și cum ar fi niște copii de șapte ani care descoperă pentru prima dată sexualitatea părinților lor. „Condamnabil“ e unul din cuvintele mari. „Nesănătos“, un altul. Atracția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
din partea traducătoarei din Sud-Estul Europei,autoarea a avut parte de educația corectă, urmată de mediul corect. La asta, dacă adăugăm povestea corectă, rezultă succesul internațional în fața căruia ne aflăm. Printr-o coincidență amuzantă, suntem exact în situația pe care o anticipa bărbatul scriitoarei când îi spunea acesteia, pentru a o liniști cu privire la ecourile negative la una dintre cărțile ei, ecouri apărute în presa britanică: „Gândește-te că nu e Anglia, ci o țară străină, a foreign market, România, de pildă!“. Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
nici o cameră. Mergem unde vrem noi. Și am mers, dar asta e altă poveste. Partea a III-a: 1989 Mihaela: Rușinea Congresul al XIV-lea al partidului a trecut deja (vorba vine, sunt zece ani de atunci). Cine putea să anticipeze cu totul ceea ce a urmat? Și mă întreb, câtă empatie putem să avem noi pentru cei pentru care ceea ce a urmat e infinit mai puțin sau pentru unii mai rău. Sentimentul meu este acela că lumea, în majoritatea ei, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cântau împreună cu Dan, o bluegrass music, extrem de rafinată și de cultivată, trecută prin școli înalte. Sigur, Danny e marele profesionist, dar și ceilalți doi au fost superbi. A fost genul de zi pe care nu o poți nici programa, nici anticipa. O zi care se face cu oameni, inclusiv cu copii mici, în care fiecare sfințește un pic. Dar o astfel de zi trebuie întotdeauna să aibă un axis mundi. Aici e Maria. 28 octombrie Diverse neajunsuri. Unul este că bestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mai bine s-o faci tu, a zis Rachel. M-am uitat chiorâș la ea. —Scuze, a zis stânjenită. Dar așa este. Când comand eu niciodată nu aduc salata. Dacă e pe-așa... Așa că am sunat la Andretti și, după cum anticipasem, au uitat salata. —V-am zis, am spus, cu o notă stinsă de triumf. V-am avertizat. Dar nici una din ele nu a răspuns provocării și, de îndată ce am terminat de mâncat, Jacqui a scos la iveală ditamai teancul de plicuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
știam că aveau să se întâmple lucruri înainte să aibă propriu-zis loc, știi? Mama obișnuia să se supere așa de tare pe mine. Dar s-a întâmplat ceva care a făcut-o pe mama ta să-și schimbe părerea, a anticipat vocea nevăzută. Ce anume? Neris și-a închis ochii pentru a-și aminti. Era o dimineață obișnuită. Tocmai ieșisem de la duș și mă ștergeam cu prosopul când... e destul de greu de descris, dar totul a devenit oarecum tulbure și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mă întrebam dacă ar fi posibil ca întâlnirea să aibă loc puțin mai devreme? Sau chiar dacă ați putea să-mi spuneți în ce zi va avea loc, probabil că mi-ar fi ceva mai ușor să fac față situației. Mulțumesc anticipat pentru ajutor, Anna Walsh Impulsiv, am adăugat rapid un P.S. P.S. Îmi cer scuze că vă bat la cap, știu că Neris este foarte ocupată, dar trec printr-o adevărată agonie. După o zi am primit răspuns: Către: Magiciansgirl1@yahoo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
avea scăpare. Deodată nu mai auzi nici un zgomot, ca și cum urechile i-ar fi fost înfundate, ca și cum lupta aceea pe viață și pe moarte nu s-ar fi dat cu trupul, ci cu sufletul, dirijată doar de privirea lui. Reușea să anticipeze toate mișcările adversarilor, le ghicea intențiile. Trecutul și viitorul dispărură; la fel și gândurile. El însuși se simți anulat de o misterioasă ființă primordială care părea că vrea să-l tragă în jos, ca să se contopească cu el și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
face să fiarbă de invidie. În Mucianus vei avea un dușman, pentru că ai fire de comandant. Dacă ai o personalitate care îl pune în umbră, va face orice ca să te elimine. Încearcă să ți-l faci prieten și să-i anticipezi acțiunile. Îți mulțumesc că m-ai prevenit. Am auzit însă că între Mucianus și Vespasianus au fost neînțelegeri grave... — Vespasianus e avar, Mucianus risipește cu plăcere toți banii care-i încap pe mână... S-au luat la ceartă pentru administrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
zona care le fusese rezervată. — Tehnica rețiarului? — Rețiarul nu aruncă pur și simplu plasa sau tridentul. El dansează în jurul secutor-ului, pentru a-l dezorienta și a-l face să se prăbușească epuizat. Trebuie să-i înveți mișcările, ca să le poți anticipa. Și cum poți să le înveți mai bine decât cunoscându-le în mod direct? Preț de o clipă, imaginea înspăimântătoare a lui Skorpius stărui în mintea lui Valerius. Acesta închise ochii, îngrozit. — Să-i cunosc mișcările? Deci nu-i de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
faci rău cuiva, să rănești... Lovește cu hotărâre. Ești gladiator, Valerius. Valerius tresări. Într-o clipă, revăzu coliba în care îl îngrijise pe Titus și auzi cuvintele acestuia: „Tu, gladiator“... Revolta pe care o deșteptaseră în el cuvintele acelea nu anticipa oare situația în care se afla acum? Oftă. — Dar punctul tău slab care e? îl întrebă pe Marcus. Celălalt ridică din umeri, râzând. — Eu n-am nici un punct slab. Îi zâmbi lui Florius, punându-i o mână pe umăr. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
el sariurile și dupatta cu care se înfășurase. Desfăcu și ultima fâșie lucioasă de material, dar simțea că nu a ajuns încă la punctul culminant al reprezentației sale, acel apogeu spre care se îndrepta, pe care toată ființa sa îl anticipa. Nu se putea dezamăgi pe sine așa că începu să-și desfacă nasturii cămășii. Își azvârli îmbrăcămintea în aer, ca un erou care aruncă o cârpă folosită pentru a curăța arma cu care ucisese dușmanul. Pe măsură ce țipetele creșteau în volum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
orașul. Ajungea cu o bufnitură pe verande și în tinde, se izbea de uși și trecea prin ferestre. În scurt timp, vânzătorul de ziare pedală pe lângă casa inspectoratului sanitar șef, care stătea așezat pe un scaun de nuiele pe verandă, anticipând bucuros sosirea ziarului, iar cana de ceai pe care tocmai și-o turnase scotea aburi delicați și aromați în fața sa. Ei bine, omul acesta care distribuia ziarele se mândrea într-o oarecare măsură cu ținta sa perfectă și, văzându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
violente de protest din partea fundamentaliștilor islamici. Grimus î1975), romanul de debut al lui Salman Rushdie, a avut parte de un tratament absolut surprinzător, judecând din perspectiva receptării ulterioare a operei scriitorului anglo-indian. Criticat din pricina aspectului său de „fantezie futuristă“, Grimus anticipează, deși într-o manieră încă neclară, temele și marca stilistică specifice lui Rushdie. Impulsul narativ este dat de revalorificarea miturilor și legendelor unor comunități „fără istorie“ îîn cazul de față populațiile indigene din nordul Americii), iar la nivel formal textul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
rămas fără cuvinte, iar atunci, cu o mișcare bruscă a mâinii drepte, ea își scoase vălul cu ferestruică. Acesta căzu, fluturând, pe podea și se alătură tovarășei ei, mantia. Indianul știuse că trebuia să fie frumoasă, dar nu reușise să anticipeze cât de cuceritoare avea să fie acea frumusețe. Vultur-în-Zbor trebuia să se lupte cu el însuși ca să se poată uita în acei ochi fără să-și plece imediat privirea. Era frumusețea soarelui pe zăpadă, prea strălucitoare ca s-o privești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
îndrumat un timp îndelungat - pe tine și pe alții - pe drumul cel bun. Asta vreau să spun când zic că te-am făcut. Am construit Dimensiunea Perfectă, unde totul se desfășoară conform planuluiă Vei spune: nu e așa. Nu am anticipat trădarea lui Nicholas Deggle. La care eu îți răspund: una din marile calități ale unui Concept bine definit este flexibilitatea. Poți transforma dezavantajele în avantaje. Astfel, alungarea lui Nicholas Deggle a devenit o simplă metodă de a te atrage spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Stronge și mi-am zis că nu e chiar momentul ideal. —Nu trebuie neapărat să mă conduci acasă, i-am spus lui Sebastian când eram în siguranță pe hol. Era doar ca să scap de David. — N-ai făcut decât să anticipezi. M-aș fi oferit oricum. — Bine, dacă ești sigur... Am traversat sala înspre surorile gemene și mulții lor însoțitori, care se tot foiau în fața ușilor rotative, vocea înaltă și ascuțită a Belindei distingându-se de flecăreala generală. M-am oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
a spus. Domnul de Groot era o persoană foarte inteligentă. Iar polițiștii care au venit să percheziționeze apartamentul nu m-au impresionat foarte mult. Erau aroganți la extrem. A tușit ușor. Ajungeam la momentul critic acum. Din păcate, am zis, anticipând ceea ce avea să mă întrebe, nu am cheia de la apartament. Charles a vrut să-mi dea una, dar nu a avut timp, înainte... Am înghițit și am continuat curajoasă: — Mă întreb dacă ați fi atât de amabil... știu că profit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
-și facă griji. Nu te îngrijora, Suki. După mine, poate să întrebe ce vrea. Păi, ce este? S-a uitat fix la mine, iar ochii îi erau luminoși, provocându-mă. Era ca și cum știa ce am de spus și se amuza anticipând asta. —Sora ta a încercat din greu să-i convingă pe toți că Charles era cel care te-a corupt la lucruri necurate, nu? i-am spus, nemăsurându-mi vorbele. Charles era cel care lua droguri, cel care îți dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
drumul către Luminare. Există ceva în afara voinței, un drum care necesită la fel de multă abnegație precum o viață „normală“ o cere. Vă amintiți chinurile Consulului din Sub vulcan? Scrisorile sale, de dragoste, din cârciumă, niciodată trimise? Personajul lui Ioan Lăcustă își anticipează actele ratate sau, de ce nu?, și le provoacă (diferența nu este prea mare)... „Am fost pus, fără să-mi dau seama, ani mulți în starea de a alege. Am avut șansa de a putea alege, în experiențele multor ani, între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
că feciorul portarului de la San Gabriel nu avea să se simtă În largul său În mediul acela infatuat și pompos al feciorilor de bani gata, proveniți din familii Înstărite. Francisco Javier primi invitația, Însă, intuind același lucru pe care Îl anticipa Miquel Moliner, hotărî să decline oferta. CÎnd doña Yvonne, maică-sa, află că fiu-său intenționa să refuze o invitație la fastuoasa reședință a familiei Aldaya, fu pe punctul să-l jupoaie de viu. Ce altceva era asta, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]