4,171 matches
-
treizeci și cinci de ani care si..., citesc informațiile nutriționale de pe cutiile de cereale pe care le cumpără în comparație cu cei care se uită doar la imaginea de pe partea din față a cutiei?), atunci n-ar fi trebuit să inventăm știința shoppingului. Dar antropologia nu s-a ocupat de aceste detalii, astfel că într-o cameră de lângă biroul meu se află aproximativ cincizeci de camere de filmat, majoritatea video clasice, dar și câteva camere și aparate de fotografiat digitale, precum și vreo două camere cu
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
suporturi, lentile și alte accesorii pentru aparatele de filmat, inclusiv kilometri de bandă folosită. Și multe cutii din material tare, pentru că toate acestea sunt plimbate peste tot. Mult de tot chiar. Avem suficiente echipamente acolo ca să dotăm o catedră de antropologie socială sau de psihologie experimentală de la o universitate mare, presupunând că respectiva universitate are o binemeritată reputație în generarea de tone de materiale de cercetare autentică adunate de pe tot globul. În ciuda tuturor acestor echipamente de înaltă tehnologie, instrumentul nostru de
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
text literar / 340 7.16. Coerență și literatură / 345 Concluzii / 347 Lecturi recomandate / 347 Exerciții / 349 Cheia exercițiilor / 355 Exercice d'application / 379 Index / 357 Studiu introductiv Disciplină deschisă filosofiei (prin interesul arătat față de problemele subiectivității, intersubiectivității și alte-rității), sociologiei, antropologiei și istoriei culturii (preocupată fiind de context), retoricii și stilisticii (deoarece urmărește și efectele discursului), pragmatica "abordează limbajul ca fenomen discursiv, comunicativ și social" (Fr. Jacques). Considerată a fi "ultima născută" dintre cele trei discipline semiotice, după sintaxă (ce studiază
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a se organiza după bunul lor plac, distingîndu-se astfel de vecinii lor. Această univesalitate nu este mai puțin modernă decît cea a liberalilor sau a iacobinilor însă pornește de la presupuneri în mod radical inconciliabile, care le prefigurează pe acelea ale antropologiei absolut actuale. Pentru Herder ca și pentru antropologi, care-și vor crea disciplina trei sferturi de secol mai tîrziu, cultura fiecărei națiuni nu este altceva decît un ansamblu al codurilor de limbaj, al simbolurilor, al tipurilor de raporturi sociale, al
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
intra-familială, așa cum era ea atunci înțeleasă și permisă de către dogma oficială (erosul între persoane necăsătorite fiind specific numai decăzutei societăți burghezo-moșierești și constituind un păcat de neiertat din perspectiva decalogului comunist), scrie Angelo Mitchievici, în excelentul volum colectiv de antropologie socio-culturală, desemnat de Dan C. Mihăilescu drept "cartea anului 2004", intitulat Explorări în comunismul românesc; iată cum se află descris aici modelul general al acestei relații erotice între subiecți politizați până la alienare: Se regăsește astfel un mod de a vedea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
folosind toate mijloacele pe care știința i le pune la dispoziție. 2. Cercetarea sociologică trebuie să aibă un caracter complex, sub conducerea sociologului sau alături de el urmând să lucreze toate specialitățile care pot fi utile: economie politică, demografia, istoria, medicina, antropologia, antropogeografia, geografia economică și așa mai departe"33. Paul Stahl știa că în contextul anului în care partidul sărbătorea 40 ani de la înființare, argumentul recunoașterii internaționale nu este suficient, fiindcă dogmatismul anilor '50 încă nu s-a atenuat. Prin urmare
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de sociologie de teren, pe baza principiilor marxist-leniniste, folosind ceea ce a fost științific din cercetările înaintașilor. Această reorganizare trebuie să dea posibilitatea sociologiei, ca, în colaborare cu disciplinele ce îi pot fi folositoare, dar independent de ele, (economia politică, filozofia, antropologia, demografia etc.), să-și desfășoare propriile cercetări, fie chiar într-o formă de organizare modestă pentru început. Cele două propuneri pot fi utile pentru motive însemnate, dintre care menționăm: țara noastră va fi prezentată pe plan internațional într-o disciplină
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
23 Mihai Ralea (1896-1964), sociolog, psiholog, estetician, eseist și om politic, profesor universitar la Iași și București. Director al revistei Viața românească (din 1933). A susținut concepția unei democrații "sociale" ca sinteză a libertăților individuale și solidarității sociale. Studii de antropologie filosofică, psihologie, eseuri și articole de critică literară. Membru în conducerea Partidului Național Țărănesc, apoi apropiat de comuniști. De mai multe ori ministru între 1938-1946, ambasador în SUA. Academician. 24 Zoltán Rostás, Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Editura Paideia, București, 2000, p. 170. 25 Athanase Joja (1904-1972), filosof și logician, profesor universitar la București. Fondator și primul președinte al Asociației "România" și vicepreședinte al Comitetului Executiv al UNESCO. A abordat în cercetare, domenii ale logicii, eticii, esteticii, antropologiei filosofice și filosofiei culturii. Președinte (1959-1963) și vicepreședinte (1966-1972) al Academiei Române. 26 C.I. Gulian (Constantin Henri Ionescu-Gulian, 1914-2011), filosof, membru titular al Academiei din 1955. 27 Vasile Malinschi (1912-1992), economist român, membru titular (1955) al Academiei. Ministrul Comerțului Exterior (1953-1954
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a istoriei spirituale a omenirii este o descoperire recentă, încă insuficient asimilată. Vom aprecia importanța sa pentru viitorul disciplinei noastre în ultimul capitol final, discutând crizele provocate de reprezentanții reducționismului - de la Marx și Nietzsche până la Freud - și contribuțiile aduse de antropologie, istoria religiilor, fenomenologie și noua hermeneutică; vom putea să cântărim unica, dar importanta creație religioasă a lumii occidentale moderne. E vorba de etapa ultimă a desacralizării. Procesul prezintă un interes considerabil pentru savantul, specialist în istoria religiilor; el ilustrează, într-
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și din sângele său Ea a făcut omenirea (VI, 30)31. Poemul povestește apoi ridicarea unui sanctuar (i. E. a palatului zeului) în onoarea lui Marduk. Deși utilizează teme mitice tradiționale, Enuma eli$ prezintă o cosmogonie mai degrabă întunecată și o antropologie pesimistă. Pentru a scoate în evidență valoarea tânărului luptător Marduk, zeii epocii primordiale, în primul rând Tiamat, sunt încărcați de valori "demonice". Tiamat nu înfățișează doar totalitatea haotică primitivă care precede orice cosmogonie; ea sfârșește prin a se revela ca
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
În ultimă instanță, legenda lui Ghilgameș devine exemplară: ea proclamă precaritatea condiției umane, imposibilitatea - chiar pentru un erou - de a cuceri nemurirea. Omul a fost creat muritor, și el a fost creat exclusiv pentru a-i sluji pe zei. Această antropologie pesimistă fusese deja formulată în Enuma elis. O regăsim în alte texte religioase importante. Dialogul între stăpân și sclav" pare produsul nihilismului agravat de o nevroză: stăpânul nu știe nici el ce vrea. E obsedat de zădărnicia oricărui efort uman
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
comunist și colaborator al Securității. Notele publicate în Săptămâna, imediat după plecarea în Elveția a lui Caraion, ca file din jurnal și-au atins scopul și l-au izolat pe poet. Sunt poate interesante din perspectivă psihologică sau din perspectiva antropologiei culturale, dar nu schimbă coordonatele operei sale. E de remarcat că Emil Manu încearcă să-i creeze un portret obiectiv, fără acuze, realizând o pledoarie pentru clemență față de un om care a suferit. Mai mult decât atât răspunde, indirect, acuzelor
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Gabriel Garcia Marques) nu pot decât să sugereze că el a fost numai un jurnalist literar narativ în trecere. Acestă inventivitate este echilibrată de faptul că în acea epocă jurnalismul său literar se suprapune temporal cu studiile de folclor și antropologie. De exemplu, "Levee Life45", publicat în 1876, este una din puținele relatări pe care "le avem despre viața negrilor de la periferia unui oraș în perioada de după Războiul Civil. Ele formează o neprețuită consemnare de obiceiuri, datini, forme de organizare familială
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pentru romanul Ochii lor îl urmăreau pe Dumnezeu (Their Eyes Were Watching God), publicat în 1937 și pentru un roman feminist timpuriu. Dar ea a lucrat și în cadrul Proiectului Scriitorilor Federali, culegând folclor despre negrii din Sud (era specializată în antropologie) și a scris relatări pentru Ghidul Floridei ce pot fi încadrate în jurnalismul literar. De fapt, autoarea a inclus chiar un pasaj despre muncitorii imigranți, scris inițial pentru Proiectul Scriitorilor Federali, în Ochii lor îl urmăreau pe Dumnezeu (Bordelon, 122
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
F., Paris, 1972 OZOUF, Mona, Leș mots des femmes. Essais sur la singularité française, Fayard, Paris, 1999 PAGEAUX, Daniel-Henri, Literatura generală și comparată, Polirom, București, 2000 PAGES, Alain, Emile Zola. Bilan critique, Nathan, Paris, 1993 PANEA, Nicolae, Zeii de asfalt, antropologie a urbanului, Cartea Românească, București, 2001 PAPAHAGI, Marian, Eros și utopie, Dacia, Cluj-Napoca, 1999 PARK, Robert Erza, Race and Culture, The Free Press, Glecoe, 1950 PATAPIEVIVI, Horia-Roman, Omul recent, Humanitas, București, 2004 PAVEL Lăură, Ficțiune și teatralitate, Limes, Cluj-Napoca, 2003
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
socială înseamnă capacitatea de a satisface relațiile cu alții" (Prelici, 2001, pp. 8-9). În domeniul asistenței sociale își găsesc aplicare o serie de teorii care provin în principal din științele sociale, și anume: din sociologie, din psihologie, din economie, din antropologie, din politici sociale etc. și care se constituie în fundamente disciplinare ale profesiei. Cu timpul, pe măsura dezvoltării ei, Asistența Socială și-a creat o serie de teorii proprii, devenind limpede că a acționa adecvat situației fără a dispune de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
capacitățile disponibile. 4. Asistența socială are un caracter profesional. Spre deosebire de sprijinul interpersonal și caritabil tradițional, asistența socială modernă reprezintă o profesie înalt calificată care absoarbe cunoștințe specializate din toate științele social-umane: sociologie, psihologie socială, psihologie, psihoterapie, medicină, economie, științe juridice, antropologie etc. Ea presupune în același timp deprinderi, abilități practice (îndemânare de a comunica și a lucra cu persoane și grupuri în dificultate) și, nu în ultimul rând, un set de valori, principii, norme, reguli morale care compun codul deontologic al
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a asistenței sociale și exactitatea juridică 8 " Asistența socială este o profesie pronunțat aplicativă. Ea folosește mijloace complexe de socioterapie și psihoterapie. Asistența socială presupune, în același timp, cunoștințe teoretice din domeniul științelor socio-umane (psihologie, psihologie socială, psihopatologie, pedagogie, sociologie, antropologie, medicină internă și socială, economie, drept etc.), pe de o parte, iar, pe de altă parte, deprinderi, abilități practice (îndemnuri de a comunica și de a lucra cu persoane și cu grupuri aflate în dificultate). Nu în ultimul rând, asistența
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
milioane de dolari, care, ca în alți ani, au alergat spre cele mai performante spitale sau centre de cercetare pornite în lupta împotriva cancerului de sân. V-am mai dat lămuriri despre Alexandra Jivan, fosta noastră studentă, acum doctorandă în antropologie culturală la Montreal. Și-am încercat să vă lămuresc de ce gestul ei mi s-a părut extraordinar. Tot ce urmează e spicuit (cu acord!) din scrisorile pe care i le-a trimis Smarandei Vultur. Iată cum scrie Alexandra că a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
lui Ferdinand de Saussure și de la perspectiva logico-filosofică a lui Charles S. Peirce. De-a lungul timpului, alături de lingvistică, logică și filosofie, o serie de discipline și-au adus contribuția la dezvoltarea semioticii ca știință și disciplină de studiu: etnologia, antropologia, psihanaliza, psihologia, filosofia culturii etc. Dar fără analiza structurală a semnului, propusă de Saussure, care exprimă relația dintre un semnificat/,,concept" și un semnificant/,,o imagine acustică"82), și analiza triadică a semnului, descrisă de Peirce (prin structura ternară a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
investigarea unor noi tipuri de estetici cu consecințe accentuat post-estetice. Dacă studiile vizuale reprezintă un câmp transdisciplinar și inter-metodologic de cercetare, care permite abordarea practicii artistice din perspectiva celor mai variate domenii ale acțiunii, de la filosofie și știință (sociologie, psihologie, antropologie, etnologie) la economie și politică, post-estetica este un tip de discurs care apelează la descifrarea poetică, retorică, semiotică (în principal, pragmatică) și ideologică a unor semnificații sociale, politice, economice și, în general, culturale, care se manifestă în dependență de modul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
teorie și practica artistică. În aceste condiții se poate vorbi despre posibilitatea articulării unei poetici post-estetice care ar urma să fie susținută prin administrarea culturală a unei politici constructive de expertiză și intervenție teoretică. 1.5. Studiile culturale Combinând sociologia, antropologia culturală, teoria socială, teoria literară, teoria media, studiile de film și video, istoria artei, critica de artă și alte discipline apărute ca urmare a conștientizării transformărilor culturale din societate, studiile culturale se concentrează asupra unor fenomene culturale particulare manifestate în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
October (Visual Culture Questionnaire), în care se precizează faptul că, în anii '70, studiile culturii vizuale nu au mai fost puse în relație cu tradiția disciplinelor umaniste, cum ar fi istoria artei, istoria arhitecturii ori teoria filmului, ci cu modelul antropologiei. În aceeași logică a translării, cei doi editori menționează și sesizarea lui Hal Foster cu privire la trecerea de la artă la vizual și de la istorie la cultură. Viziunea multidisciplinară asupra culturii vizuale este confirmată de seriile de termeni și metafore vizuale provenite
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
imaginea vizuală ca un punct focal al producerii semnificației într-un context cultural 95. Odată cu apariția lor, la sfârșitul anilor '80, activând într-un câmp interdisciplinar de investigație, bazat pe reflecții teoretice asupra transformărilor produse în abordarea problematicilor istoriei artei, antropologiei, studiilor filmului, lingvisticii și literaturii comparate, datorită impactului pe care l-au avut teoria poststructuralistă și studiile culturale, studiile vizuale ar fi reușit să realizeze o conexiune discursivă între contextul turnurii culturale și relevanța proceselor sociale, politice și economice manifestate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]