24,698 matches
-
nu cunoaște cauzele abaterilor disciplinare repetate, nu are experiența diversității problemelor adolescentului sau a reacțiilor, uneori neașteptate, ale grupului școlar ș.a.m.d. Desigur, pedagogia și metodica l-au învățat ce metode și procedee pot fi utilizate, dar acestea trebuie aplicate având în vedere specificul clasei, al unui anume elev și, mai ales, situația, problema concretă. Astfel, psihologia școlară capătă statutul de disciplină resursă, potențial rezervor de sugestii și repere în gestiunea și managementul procesului formării școlarilor. Este la fel de utilă și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
partea esențială a psihologiei pedagogice care studiază și educația copilului înainte de școală, dar și la vârsta adulților, întrucât statul se preocupă de o influențare sistematică a tuturor cetățenilor (educația adulților). Urmărind optimizarea instruirii și educației, psihologia școlară este o ramură aplicată, practică, a psihologiei, pe lângă multe altele, cum ar fi: psihologia muncii, psihologia medicală, psihologia judiciară, psihologia sportului etc. Toate urmăresc ca, pe baza unor cercetări de psihologie, să se amelioreze o activitate sau alta. Rezultatele pozitive obținute au avut drept urmare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mult mai exacte, specificându-se de fiecare dată limitele de eroare. Metodele clinice prezintă un grad de obiectivitate și precizie mai mic, deoarece sunt lipsite de criterii precise de interpretare, ele depinzând de subiectivitatea celui care face analiza. În psihologia aplicată se manifestă tot mai mult tendința de apropiere a celor două metode, îmbinarea ambelor categorii și evitarea unilateralității, care nu poate fi decât dăunătoare. Interpretarea cantitativă și calitativă a rezultatelor obținute prin metode psihometrice oferă atât posibilitatea ierarhizării subiecților în funcție de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihometric\ la evaluarea potențialului de înv\țare" Aceste două sisteme de evaluare, metoda psihometrică (statistică) și metoda evaluării potențialului de învățare (dinamică), au fost percepute antagonist. Explicația rezidă în apariția unei noi paradigme care se opune unei practici tradiționale îndelung aplicate. Bosco Dias (1991) consideră că cele două metode răspund unor probleme diferite și de aceea ele trebuie să existe și să se completeze reciproc. Această luare de poziție deschide noi orizonturi în domeniul evaluării psiho-educative a individului și lărgește semnificativ
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fundamentale și sugestii de acțiunetc "4. Perspectiva umanist\. Principii fundamentale [i sugestii de acțiune" Educația umanistă pornește de la premisa că educatorii trebuie să le permită copiilor, elevilor, să ia cât mai multe decizii privind propria lor instruire. Acest principiu trebuie aplicat și interpretat într-un mod cât se poate de adecvat. Chiar dacă natura sistemului de învățământ nu vă permite în mod obiectiv să acordați copiilor multă libertate de alegere a obiectivelor propriei formări, atitudinea dumneavoastră și faptul că îi lăsați să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în timp ce psihometriștii se axează pe corelația dintre variabilele personalitate, mediu și creativitate și pe procesele și produsele creative expuse în secțiunea următoare. Abordarea istoriometrică este cel mai bine redată în prolificele lucrări ale lui Simonton, care a îmbunătățit considerabil metodologia aplicată decenii de-a rândul în cercetarea excelenței (de exemplu, Cattell, 1963; Dennis, 1956; Lehman, 1953; Roe, 1952). Ca și abordarea psihometrică, istoriometria implică măsurarea creativității, însă, spre deosebire de metodele psihometrice, care presupun evaluarea aspectelor creativității prezente sau din trecutul apropiat, datele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în parte de cercetările teoriilor implicite de creativitate și de definițiile expuse mai sus. Odată cu creșterea coeficientului de fidelitate și cu aplicarea tehnicii la o arie largă de produse creative (Amabile, 1996; Baer, 1994b; Hennessey și Amabile, 1988a, 1988b), studiile aplicate ale CAT devin din ce în ce mai populare (Baer, 1993a; Sternberg și Lubart, 1991). Tehnica CAT începe să fie folosită chiar și sub forma unei variabile a procesului creativ (Hennessey, 1994) și ca variabilă de măsurare a creativității prin diferențe individuale (Amabile, 1996
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
înzestrați, deoarece riscăm să-i trecem cu vederea pe cei înzestrați creativ-productiv. Această idee este prezentată pe larg mai departe, în secțiunea despre creativitate și inteligență ca ansambluri complet diferite. Mednick și testul asociațiilor largi Un inconvenient evident al testelor aplicate și al evaluărilor făcute de cercetătorii de la IECP, precum și de Anne Roe și Guilford, este volumul mare de timp și de cheltuieli implicate în aplicarea testelor și în notarea lor subiectivă. Spre deosebire de ei, Mednik (1962) a elaborat un test de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
concurenței la locul de muncă au arătat că rezultatele creative sunt mai bune atunci când concurența este între grupuri, nu în interiorul grupurilor (Amabile, 1988; Amabile și Gryskiewicz, 1987). Considerăm că în întreaga activitate legată de creativitate, fie ea teoretică, practică sau aplicată, trebuie să existe un efort constant în direcția abordării mai integrate. Felul în care privim relația dintre motivație și creativitate nu poate fi de sine stătător, ci trebuie să fie completat de atenția acordată personalității, talentului, culturii, cunoașterii și altor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și orientarea către descoperiri (Getzels și Csikszentmihalyi, 1976). Gândirea divergentă - descrisă, în general, prin fluență, flexibilitate și originalitatea operațiunilor mentale - este măsurată, de obicei, cu ajutorul testelor psihologice aplicate copiilor; aceste teste arată corelații slabe cu formele de măsurare a creativității aplicate copiilor, cum ar fi originalitatea poveștilor spuse sau a desenelor executate (Runco, 1991). Nu se știe dacă aceste teste au vreo legătură cu creativitatea în situațiile „reale” ca adult, cu toate că s-au făcut astfel de afirmații (Milgram, 1990; Torrance, 1988
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
științele economice, financiare, statistice, militare etc. Importanța care începea să se acorde tot mai mult științelor tehnice a condus, în 1945, la înființarea, sub egida academică, a Consiliului Național de Cercetări Științifice, destinat a contribui la „progresul științelor teoretice și aplicate, prin coordonarea instituțiilor existente ce se ocupă cu problemele științei în general, inclusiv cu cercetarea poporului român, precum și a persoanelor ce lucrează și creează în domeniul științific”. Odată cu schimbarea statutului politic al țării, A.R. a fost transformată, la 9
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
idei care sprijineau interesele lor pentru statul etnocratic. Dar dezvoltă și argumentele și dovezile care atestă faptul că eugeniștii autoasumați nu au făcut parte din mișcarea legionară, fiind interesați de ceea ce ei considerau că este obiectivitate științifică, raționalitate, modernitate, toate aplicate unei comunități politice lipsite de „rădăcini adânci În liberalism sau cultură civică democratică” (M.B.). Deontologic, situația eugeniștilor reformiști nu este nici pe departe atât de rea ca aceea a legionarilor. Consecințialist Însă, „rezultatul unui astfel de proces s-a dovedit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
neinteresantă” pentru acei istorici români care cantonează evenimentele demne de a se numi „istorice” În agendele politicienilor și războinicilor. Lectura mea asupra cărții este, desigur, una perspectivală: m-au interesat mai ales aspectele de etică politică și de teorie politică aplicată. Am Învățat și am Înțeles multe citind această carte. Lumea Înțelegerii mele istorice, la rândul ei, s-a Îmbogățit substanțial. La reușita variantei românești a acestei cărți, traducerea Ralucăi Popa a avut o contribuție decisivă. Textul are cursivitatea sa originală
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de a pune În evidență natura complexă și deseori ambiguă a discursului despre modernizare În România dintre cele două războaie mondiale. Modernismul nu a fost Întotdeauna progresiv și nici tradiționalismul mereu reacționar. De aceea, sugerez o nouă reflecție asupra etichetelor aplicate frecvent actorilor din sfera publică, În perioada interbelică. În sfârșit, În ultimii ani, „problema evreiască” a devenit o preocupare proeminentă atât pentru istoriografia României interbelice, cât și pentru eforturile curente de a reconstrui identitatea românească. Numeroși istorici ai perioadei interbelice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
această situație critică. Tehnica pe care o folosea Moldovan nu era intrinsec eugenică. Cu toate acestea, modul specific de analiză a problemelor de sănătate ale populației, așa cum reieșeau din datele culese, soluțiile obținute și obiectivele pe termen lung ale măsurilor aplicate erau direct legate de viziunea sa eugenistă mai largă 20. Interesul de mai târziu al lui Moldovan pentru unele „epidemii sociale” specifice datează din această perioadă. El a observat răspândirea sifilisului În proporții epidemice În zonele rurale, un mediu neobișnuit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
familii din Transilvania 76. Făcăoaru argumenta pentru extirparea tuturor elementelor „bolnave” din corpul națiunii, fără nici un compromis În favoarea conceptului tradițional de comunitate. Toți indivizii și toate grupurile trebuiau să accepte că legea era dictată de nevoile națiunii și ea trebuia aplicată, chiar dacă aceasta ar fi Însemnat renunțarea la privilegiile și drepturile tradiționale. Avertismentele sale nu au elicitat Însă niciodată temeri similare printre eugeniștii români. În cazul prostituatelor și al delincvenților juvenili, eugeniștii au rămas fideli Încercării de a controla granițele dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu a avut, astfel, nici o influență În elaborarea politicilor publice din domeniul educației. Unii adepți ai eugeniei au luat În considerare și alți factori de mediu disgenici, Încercând să elimine efectele acestora asupra procesului de educație, prin criteriile de selecție aplicate. Eugeniștii susțineau că indivizii cu un stil de viață imoral (spre exemplu, infractorii și prostituatele) sau bolnavii de alcoolism sau sifilis erau categorii ale populației cu șanse mari de a da naștere unor copii cu dotări intelectuale inferioare 36. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reglementărilor privind igiena și prin standardele stricte pe care Încerca să le pună În aplicare, Legea Moldovan reglementa un efort fără precedent de menținere a curățeniei În spațiile publice, ce nu Își găsea corespondent În nici un program public de igienă aplicat anterior În România, ci doar În legislația similară din Europa de Vest și Statele Unite, cu care Legea Moldovan era sincronă. Legea conținea prevederi specifice stricte pentru cazurile cele mai diverse, de la standarde arhitecturale, structurale și de igienă de funcționare a unui așezământ
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În legătură cu aceasta, Harold Lasswell a formulat o teză generală a cărei tonalitate este în relativă armonie cu concepțiile paretiene. În originea sa, motivațiile unora și ale altora sunt de ordin privat. Aceste motivații personale și private sunt, în acest caz, aplicate unor cauze publice. Ele sunt apoi raționalizate în termeni de interes general (Lasswell, 1948). Motivațiile personale sunt totuși inseparabile de o anumită corupție asupra lumii, care le dă un sens. Ideile generale referitoare la funcționarea societății joacă un rol în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
insuccese). * „Dacă nu ne-ar susține ideile false ne-am pierde curajul.” (Fontenelle) În drumul nostru spre obținerea desăvîrșirii sufletești ne consolăm, de fapt, cu ideea că nu există drum sau cale dreaptă spre virtute: Însăși „virtutea”, cînd este prost aplicată, devine viciu (ex: excesul În considerarea de sine devine „laudă de sine”; prudența exagerată ne poate face neîncrezători; ambiția orgolioasă de ordin profesional ne poate face necooperanți etc.). Tocmai acest fapt l-a făcut pe J.J. Rousseau să afirme: „Virtutea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
iscusitul filosof l-a rănit în amorul propriu pe gânditorul instalat în superbia sa, înainte de a-i deveni un aliat mai util ca prieten decât ca adversar sau dușman. După ce Eudoxiu fusese refuzat în tinerețe la conducerea Academiei, episodul geometriei aplicate contează poate ca o ocazie de reconciliere... -2Un platonician hedonist! Platinician și hedonist! Performanța merită să zăbovim puțin... Evident, platonismul lui Eudoxiu nu poate fi ortodox: nu dualism maniheist, nu ură față de trup dublată de o glorificare a sufletului, nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în vreme ce la Cirene se profesează teza contrară. Pentru că filosoful cu pâinișoarele limitează suferința pshică doar la clipă, în timp ce durerile sufletului ar cunoaște în plus suferințele și chinurile venite din trecut sau din viitor; ceea ce confirmă și spusele gânditorului parfumat: pedepsele aplicate celor vinovați se exercită asupra trupului lor. Dacă cirenaicii susțin ipoteza unei plăceri vulgare, grosolane - în imediatețea animalică și dinamică -, bestială, așa trebuie să gândim... în schimb epicurienii, mai fini, mai tolerabili, în ciuda hedonismului lor - ei aduc atât de mult
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a nu‑l sancționa; - existența unor practici sistematice de a interpreta abuziv legea pentru a nu acoperi sau a nu sacționa aceste acțiuni; - existența unor practici sistematice de aplicare abuzivă a legii pentru a ascunde acest fenomen; - existența unor sancțiuni aplicate - informal - celor care nu practică acest fenomen, ceea ce semnifică apariția unei norme alternative și poate fi un prim semn al criminalității organizate. Considerații referitoare la impactul programelor și politicilor publice Distorsiuni ale procesului deliberativ și decizional: efecte asupra formulării interesului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și agregă interesele cetățenilor, tranformându-le, prin diverse mecanisme, în propuneri de politici care influențează fundamental dezvoltarea socială. În același timp, este necesară relaționarea izomorfismului cu instituționalizarea, un alt concept esențial în dezvoltarea unei organizații. Unitatea de analiză pentru acest exemplu aplicat este România, iar perioada considerată este reprezentată de începutul tranziției (prăbușirea comunismului în 1989). O primă observație cu caracter general vizează faptul că instituționalizarea partidelor are loc într-un mediu instituțional competitiv, nu într-un vid instituțional sau într-un
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la studiul mecanismului guvernării, al eficienței deciziilor politico-administrative în privința mecanismelor de alocare a fondurilor publice și a diferitelor tipuri de resurse (Lambru, 2004a, p. 4). Astfel, prin dezvoltarea sub-ramurilor de analiză a politicilor publice și de știință a administrației, ramuri aplicate și cu implicații practice directe a științei politice, a început să se discute tot mai des de reformă a guvernării și a administrației publice, în sensul eficientizării mecanismelor de luare a deciziei și a implementării acestora. Eficiența este analizată de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]