34,383 matches
-
cu o adăugare la lege. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, Curtea a constatat că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar (paragraful 22 din Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021). ... 14. Totodată, Curtea a mai reținut că nu există nicio prevedere constituțională sau
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
prezintă, în faţa colectivului, rezultatele finale ale activităţii desfăşurate. În această etapă, prin interacţiunea dintre toţi elevii, se pot realiza, analogii, comparaţii, diferenţieri, clarificări, sistematizări etc. cu efect direct asupra conţinuturilor din diagrama fiecărei echipe. Evaluarea muncii colaborative în grup, aprecierea participării şi folosirea rezultatelor obţinute în activităţile ulterioare, constituie ultima fază a tehnicii florii de nufăr, fază care revine profesorului şi în urma căreia elevii primesc un feed-back constructiv. Indiferent de varianta aplicată în procesul didactic, tehnica florii de nufăr
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
imagine, sau o înregistrare electronică referitoare la un anumit proces tehnologic. Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare; Testele sumative reprezintă un instrument de evaluare complex, format dintr-un ansamblu de itemi care permit măsurarea şi aprecierea nivelului de pregătire al elevului. Oferă informaţii cu privire la direcţiile de intervenţie pentru ameliorarea şi/sau optimizarea demersurilor instructiv-educative. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi, la final, de tip sumativ pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
imagine, sau o înregistrare electronică referitoare la un anumit proces tehnologic. Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare; Testele sumative reprezintă un instrument de evaluare complex, format dintr-un ansamblu de itemi care permit măsurarea şi aprecierea nivelului de pregătire al elevului. Oferă informaţii cu privire la direcţiile de intervenţie pentru ameliorarea şi/sau optimizarea demersurilor instructiv-educative. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi, la final, de tip sumativ pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării. Finală realizată printr-o lucrare cu caracter practic şi integrat la sfârşitul procesului de predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii nivelului de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor/competen ț elor. Aprecierea lucrării se va realiza pe baza criteriilor ș i indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizate în standardul de pregătire profesională al calificării. Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă: fişe de observaţie; fişe test; fişe de lucru; fişe de documentare
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării. Finală realizată printr-o lucrare cu caracter practic şi integrat la sfârşitul procesului de predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii nivelului de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor/competen ț elor. Aprecierea lucrării se va realiza pe baza criteriilor ș i indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizate în standardul de pregătire profesională al calificării. Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă: fişe de observaţie; fişe test; fişe de lucru; fişe de documentare
ANEXE din 18 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252679]
-
contradictorie a unui text de lege ori incidența și aplicarea unor principii generale al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile, fără a presupune implicarea completului sesizat cu soluționarea unei chestiuni de drept în soluționarea pricinii, prin aprecierea aspectelor relevante în judecarea cauzei, se apreciază că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi uzitat în privința acestei chestiuni de drept, nefiind întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
faptele care au dus la condamnarea sa la pedeapsa cu amenda, aceasta fiind dispoziția expresă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 5. Se susține că încetarea calității profesionale nu este întemeiată pe criterii obiective, rezonabile și concrete, ci pe aprecieri subiective, care pot varia în funcție de persoana care face aprecierea, cu atât mai mult cu cât legea nu prevede nici persoana sau persoanele care ar putea face această apreciere (ci rezultă din interpretarea voinței legiuitorului că este vorba despre
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
aceasta fiind dispoziția expresă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 5. Se susține că încetarea calității profesionale nu este întemeiată pe criterii obiective, rezonabile și concrete, ci pe aprecieri subiective, care pot varia în funcție de persoana care face aprecierea, cu atât mai mult cu cât legea nu prevede nici persoana sau persoanele care ar putea face această apreciere (ci rezultă din interpretarea voinței legiuitorului că este vorba despre conducerea organului colegial), fiind încălcate, astfel, prevederile art. 1 alin. (5
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
este întemeiată pe criterii obiective, rezonabile și concrete, ci pe aprecieri subiective, care pot varia în funcție de persoana care face aprecierea, cu atât mai mult cu cât legea nu prevede nici persoana sau persoanele care ar putea face această apreciere (ci rezultă din interpretarea voinței legiuitorului că este vorba despre conducerea organului colegial), fiind încălcate, astfel, prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 41 și 53 din Constituție, deoarece nu se garantează o
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
Astfel, prevederile criticate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la previzibilitatea și predictibilitatea legii, deoarece aplicarea unei sancțiuni atât de grave trebuie să fie prevăzută în mod explicit prin lege și nu trebuie să fie lăsată la aprecierea subiectivă a unor structuri sau persoane care nu au la dispoziție criterii clare și obiective de apreciere, criterii rezonabile și concrete pentru evaluarea situației create printr-o condamnare, cu atât mai mult cu cât legea penală nu definește ceea ce
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
deoarece aplicarea unei sancțiuni atât de grave trebuie să fie prevăzută în mod explicit prin lege și nu trebuie să fie lăsată la aprecierea subiectivă a unor structuri sau persoane care nu au la dispoziție criterii clare și obiective de apreciere, criterii rezonabile și concrete pentru evaluarea situației create printr-o condamnare, cu atât mai mult cu cât legea penală nu definește ceea ce înseamnă infracțiune gravă, iar definirea necesară pentru aprecierea eventualei „atingeri aduse prestigiului profesiei“ reprezintă o normă incompletă
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
nu au la dispoziție criterii clare și obiective de apreciere, criterii rezonabile și concrete pentru evaluarea situației create printr-o condamnare, cu atât mai mult cu cât legea penală nu definește ceea ce înseamnă infracțiune gravă, iar definirea necesară pentru aprecierea eventualei „atingeri aduse prestigiului profesiei“ reprezintă o normă incompletă. Or, este o cerință esențială pentru ca fiecare cetățean să își poată reglementa o anumită conduită și să poată prevedea consecințele faptelor sale. Astfel, legea trebuie să prevadă în mod expres
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
să poată prevedea consecințele faptelor sale. Astfel, legea trebuie să prevadă în mod expres și să indice care sunt infracțiunile a căror săvârșire poate conduce la excluderea din profesie sau, cel puțin, să prevadă criterii obiective și strict delimitate pentru aprecierea eventualei „atingeri aduse prestigiului profesiei“. În acest sens, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 225 din 4 aprilie 2017, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare (13 mai 2015), era aplicabil art. 40 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995. Instanța a reținut că în forma veche a legii, dincolo de condamnare, se impunea efectuarea unei anumite aprecieri a organului administrativ cu privire la caracterul grav sau care aduce atingere prestigiului profesiei, apreciere care nu mai există în forma nouă a legii. Or, Ordinul ministrului justiției nr. 1.897/C din 11 iunie 2015 a avut în vedere dispozițiile noi
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
susțineri vizează modul de aplicare a textelor criticate în cauza concretă dedusă judecății instanței judecătorești, ceea ce intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale. Stabilirea în concret a dispozițiilor de lege aplicabile cauzei și aprecierea privind legalitatea actului administrativ emis în cauză revin instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii în anulare, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale incidente și a principiilor de drept aplicabile. ... 29. Având în vedere că susținerile formulate de
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
dreptului de proprietate, în sensul că pensia viitoare nu poate dobândi caracteristicile unei legitime așteptări și, cu atât mai puțin, ale unui bun câștigat, și nu încalcă nici dreptul fundamental la pensie, al cărei cuantum concret intră în marja de apreciere și stabilire a legiuitorului. Întrucât aceste drepturi fundamentale nu sunt afectate, nu se poate reține incidența art. 53 din Constituție, de asemenea invocat de autorii excepției. ... 25. Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, care să determine modificarea
DECIZIA nr. 518 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264043]
-
presupune deținerea sau exercitarea unei funcții, nu suntem în sfera incompatibilităților, ci a interdicțiilor, care sunt și ele expres reglementate de lege în privința magistraților. Or, calitatea de expert fiind permisă, se consideră că această reglementare ține de sfera de apreciere a legiuitorului și nu se încadrează în noțiunea de incompatibilitate la care se referă art. 125 alin. (3) din Constituție. ... 44. Cu privire la art. 228 alin. (5), (6) și (7) din legea contestată, se arată că în situația în
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
buna selectare a comisiilor de examen, iar la nu modalitatea efectivă de desfășurare a examenului de promovare, care este previzibilă pentru întregul corp judiciar. Or, în cazul promovării efective, va fi eliminat în totalitate examenul pe criterii meritocratice, devenind prioritare aprecierile subiective ale membrilor unei comisii desemnate la propunerile președinților curților de apel (care controlează total colegiul de conducere al curții de apel), ceea ce va determina treptat apariția unor atitudini de subordonare ierarhică, precum și fricțiuni grave între membrii corpului
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
deciziilor pronunțate de Înalta Curtea de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii sau a hotărârilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Aceste ipoteze nu pot constitui motive de imputabilitate, putându-se imagina situații în care o apreciere legitimă a judecătorului nu corespunde cu punctul de vedere al judecătorilor din căile de atac (spre exemplu, în cazul aplicării normelor de drept material, poate exista o dezbatere legitimă cu privire la aplicarea acestora, de cele mai multe ori, astfel
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
că dispozițiile art. 21 alin. (4) sunt contrare art. 1 alin. (3) și art. 124 alin. (3) din Constituție. Se poate ajunge la situații în care atragerea răspunderii contravenționale să genereze consecințe mai severe asupra carierei magistratului decât cea penală. Aprecierea privind natura faptelor în raport cu care numirea în funcția de magistrat nu ar fi conformă cu onoarea și probitatea specifice funcției este relativă și subiectivă. Se impune ca sancțiunea contravențională să nu fie luată în considerare drept criteriu de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
faptelor în raport cu care numirea în funcția de magistrat nu ar fi conformă cu onoarea și probitatea specifice funcției este relativă și subiectivă. Se impune ca sancțiunea contravențională să nu fie luată în considerare drept criteriu de evaluare la aprecierea bunei reputații, fiind un criteriu exagerat și nemotivat. ... 143. Dispozițiile art. 45 alin. (1) sunt contrare art. 1 alin. (3) și (5) și art. 124 alin. (3) din Constituție, fiind adoptate cu nerespectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
dezbaterii și adoptării legii. ... 150. Cu privire la criticile de neconstituționalitate aduse art. 59, art. 121 alin. (4), art. 132 alin. (7), art. 170 alin. (9) și art. 172 alin. (8) din legea supusă controlului se arată că acestea reprezintă aprecieri personale, nefundamentate în mod obiectiv pe dispozițiile constituționale. Astfel, instituirea unei opțiuni în ceea ce privește înregistrarea interviului și instituirea atât a unui număr minim, cât și unui număr maxim de membri, și anume „2-4 membri“, în cadrul comisiilor de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
o va pronunța, Curtea să completeze legea criticată, fapt ce contravine principiului conform căruia actul de legiferare este de competența exclusivă a Parlamentului (Decizia Curții Constituționale nr. 603 din 30 septembrie 2021). Întrucât criticile autorilor obiecției de neconstituționalitate constau în aprecieri subiective, constatăm că acestea nu se subscriu nivelului de relevanță constituțională impus de prevederile art. 1 alin. (1) și (3) din Constituție. ... 151. Cu privire la criticile aduse art. 115 din legea contestată se arată că acestea nu pot fi
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de accedere la profesie“, concluzionând că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (3) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție. Or, nici textele constituționale invocate, nici Curtea Constituțională, pe cale jurisprudențială, nu stabilesc „dezirabilitatea“ unei profesii drept criteriu în aprecierea constituționalității unei norme. Acest argument poate fi invocat cel mult în ceea ce privește oportunitatea soluției normative. ... 175. Președintele Senatului apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate, se arată
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]