5,714 matches
-
eminesciene, urmând filiația temelor, persistența procedeelor, unitatea, în fond, a acestei laturi a creației" eminesciene. Fără îndoială, avem de a face și cu un demers de analiză stilistică, de subtilă interpretare, adăugând astfel o notă de noutate, de originalitate în arealul atâtor intervenții critice, de multe ori repetitive și de aceea banale, asupra operei eminesciene. CREȘTINISMUL EMINESCIAN (Răzvan Codrescu) Temperament polemic prin excelență, Răzvan Codrescu pare a se afla (nu de azi, de ieri) în răspăr cu mulți dintre eminescologii actuali
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
distincția esențială că în mod simultan omul reunește cele două principii eterne: al naturii și al rațiunii". Comentariile sunt în general aplicate pe texte și arată cu prisosință ce înseamnă, de fapt, munca unui editor veritabil o profesiune care, din arealul nostru editorial actual a dispărut. Regretul de a constata o asemenea lipsă duce la intervenții polemice de o reală vehemență: "profesioniștii au fost năpăstuiți și, încet, încet, au dispărut, editurile specializate, desființate". Și, mai departe: "Asistăm, de bună-vreme, la înșurubarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
protecția mediului. Am găsit că acest lucru nu e imposibil, dar foarte greu de realizat. Or, acel caz reprezenta un ecosistem În cel mai adevărat sens al cuvântului. Aveam acolo o biocenoză, adică o asociație de organisme ce populează un areal dat, al cărei lanț trofic Începe cu alge, ca producători primari, pentru a sfârși cu organisme superioare, inclusiv șerpi și broaște; iar cum glumesc uneori, vor apărea desigur și cocostârci. Această biocenoză n’a putut fi eliminată decât acționând asupra
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se naște o nouă Întrebare: Care e strategia pe care trebuie s’o adoptăm pentru a prezerva Viața pe Terra? Cazuri particulare, ori globale? Dacă o specie poate accepta o oarecare marjă de schimbări În mediu, după care dispare din arealul respectiv, biocenoza continuă să existe, Înlocuind acea specie cu o alta, Înzestrată cu o nouă marjă adaptativă la schimbările viitoare din mediu. Totul este ca schimbările din mediu să nu aibă o viteză mai mare decât aceea de adaptare a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
exemplu: În copilărie, Încercam fără succes să transplantez toporași În curtea casei. Acum, Copoul e plin de ei, fără intervenția cuiva. În schimb, au dispărut gălbenelele. Ce poate Însemna aceasta decât că Între timp condițiile de mediu au devenit, În arealul discutat, proprii unei specii noi, dar improprii alteia vechi? Dar, pentru toată lumea, Copoul a rămas ceea ce a fost dintotdeauna, la fel de viu. Trebuie deci să punem accentul nu pe determinarea și impunerea condițiilor acceptate de specie, ci pe determinarea condițiilor ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
animal, vulpoiul cărbunăresc, pe care natura l’a Înzestrat cu lăbuțe, bot, urechi și coadă de altă culoare, anume negre; dar l’a mai Înzestrat și cu altceva: mai adaptat decât vestita cumătră roșie, a Început s’o alunge din arealul obișnuit. Cam tot atunci, ghemotocul roșcat numit veveriță s’a procopsit cu un concurent: o veveriță neagră care, ca și vulpoiul dinainte, pare să aibă succes În Întrecerea pentru un loc sub Soare. Oricine poate vedea o turmă Întreagă prin
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
retrăgându-se În zone reci, condiție În care metabolismul lor are nevoie de medii oxidante, decât să Încerce reducerea mediului: eficiența acestei acțiuni, adică a reducerii, e minimă la plantele inferioare. Dimpotrivă, plantele evoluate, cu acțiune reductivă pronunțată, pot acoperi areale mult mai vaste. Nucul face parte dintre acestea, iar arealul său e pe potrivă. Adică nucul, care se găsește și astăzi În stare sălbatică În Balcani, Afganistan și Asia Centrală, deci o specie de proveniență sudică (aproximativ de pe paralela 35), este
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
are nevoie de medii oxidante, decât să Încerce reducerea mediului: eficiența acestei acțiuni, adică a reducerii, e minimă la plantele inferioare. Dimpotrivă, plantele evoluate, cu acțiune reductivă pronunțată, pot acoperi areale mult mai vaste. Nucul face parte dintre acestea, iar arealul său e pe potrivă. Adică nucul, care se găsește și astăzi În stare sălbatică În Balcani, Afganistan și Asia Centrală, deci o specie de proveniență sudică (aproximativ de pe paralela 35), este cultivat până la 65-660 latitudine nordică, ceea ce Înseamnă cam 300, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ceea ce Înseamnă uscatul emisferei nordice. Și, pentru a explica aceasta, să ne reamintim cum influențează temperatura asupra cerințelor redox de mediu. Anume, cu cât temperatura crește, planta Își dorește un mediu mai reducător; nucul realizează aceasta, la limita sudică a arealului său, tocmai prin secreția juglonei, adică prin acțiunea sa reductivă asupra solului. Dimpotrivă, scăderea temperaturii determină planta să-și dorească un mediu mai oxidant, adică exact ceea ce mediul ambiental Îi oferă În mod obișnuit; acum, nucul nu face altceva decât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Și ea are un efect reductiv asupra solului care, chiar dacă e mai slab, este totuși În mod evident mai Însemnat decât al altor plante. Ca și nucul, e o specie sudică dar care, prin același mecanism, și-a cucerit un areal larg. Apropierea efectului reductiv al nucului și viței de vie Îi face să fie prieteni. Și așa se desacralizează frumoasa imagine a viei românești străjuită de nuci. Și nimic nu-i mai bun decât o ulcică de vin și câțiva
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cel mai târziu acum două miliarde de ani), lichenii le-au concentrat la nivelul celular. Au fost poate obligați la aceasta, pentru că pe acea vreme (acum vreo 500 milioane de ani) singurele autotrofe disponibile, adică capabile să ajungă În viitorul areal, terestru, erau unicelulare (algele); cât privește heterotroful, cu care algele au stabilit relația, adică ciuperca, aceasta este, chiar și când e pluricelulară, doar o asociere de celule independente, nespecializate. Fără discuție, pentru condițiile primare grele de viață, adică lipsa unui
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vor consolida capul de pod. Plantele anuale, plecând de la zero, vor Încheia, pe parcursul vegetației, un armistițiu, după ce, În prealabil, s’au ales anume acele specii care-și doresc un potențial redox asemănător; de aceea, plantele nu se asociază, pe un areal dat, Întâmplător ci, an de an, la fel. Iar un efect asemenea cu cel al plantelor perene Îl are și monocultura, adică repetarea ani la rând a culturii aceleiași specii pe același teren; anume, reglarea, dar din ce În ce mai jos, a populației
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din reveria generalizatoare a ultimelor mele emisiuni, dar și a experimentelor din prezent, pentru a-mi pune În față o poveste prea des repetată Începând cu marile descoperiri geografice și care se pare că are viitor. Adică “călătoria” speciilor În afara arealului lor, un turism favorizat de om dar nu spre binele naturii. La asta vă fac astăzi, cu voia domniilor voastre sper, părtași. Și acum, știrea: În lunca Prutului se plantează frasin de Pennsylvania, arbore cu multe calități, ca orice vine din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un studiu al ecologiei acestei specii, nouă pentru noi (de prin 1930)? Dacă da, Îmi prezint scuze, dar problema rămâne valabilă pentru orice altă situație similară. Dacă nu, iată la ce ne putem aștepta. Atunci când o specie ajunge Într’un areal străin, piere dacă acolo Îi lipsește una sau mai multe dintre condițiile din arealul său de formare. De pildă, nu vom vedea niciodată la noi vreun curmal decât În seră, și acolo cam anemic, din cauza temperaturii cu mult mai mici
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Îmi prezint scuze, dar problema rămâne valabilă pentru orice altă situație similară. Dacă nu, iată la ce ne putem aștepta. Atunci când o specie ajunge Într’un areal străin, piere dacă acolo Îi lipsește una sau mai multe dintre condițiile din arealul său de formare. De pildă, nu vom vedea niciodată la noi vreun curmal decât În seră, și acolo cam anemic, din cauza temperaturii cu mult mai mici, cel puțin. Dar dacă arealul nou Îi oferă toate condițiile specifice, acea specie va
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Îi lipsește una sau mai multe dintre condițiile din arealul său de formare. De pildă, nu vom vedea niciodată la noi vreun curmal decât În seră, și acolo cam anemic, din cauza temperaturii cu mult mai mici, cel puțin. Dar dacă arealul nou Îi oferă toate condițiile specifice, acea specie va supraviețui. Dar o specie nu trăiește niciodată singură; ea are o seamă de factori limitativi, de exemplu ceea ce noi numim dăunători. Orice organism e capabil să lase mai mulți urmași decât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nouă patrie, fără dăunători ai dăunătorului și care, În consecință, Își fac de cap nestingheriți; e cazul gândacului din Colorado, care distruge nu doar cartoful, dar și tot ceea ce e solanacee; adică e vorba tot de o degradare a noului areal. La fel, filoxera ne-a distrus vechile podgorii. “Turismul” speciilor este un proces spontan, care decurge În sensul firesc al creșterii entropiei, al omogenizării. Astfel Încât el așteaptă, În fiecare caz, doar condițiile favorizante. În multe cazuri, aceste condiții le asigură
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
literar-geografice. Este pe undeva o punte și un transfer între cele două discipline, geografia, dincolo de aspectele sale descriptive, etalând latura sa analitică, iar literatura aducând în prim-plan sensibilitatea cuvintelor magice ce conturează și dau un plus de personalitate oricărui areal geografic. E ca și cum am înjgheba o comuniune de suflet între cele două elemente atât de diferite și totuși tangibile în planul comunicării. La baza acestei alianțe de suflet stau oameni și locuri atât de dragi inimii mele și cu care
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
aici pe la început de secol XIX, cu mult înainte de Pacea de la Adrianopol și înainte ca Brăila să revină Principatului Țara Românească; rădăcinile neamului Tudor-Tudorani-Huliani erau undeva la sud de Dunăre, pe o zonă de emergență geografică ce reunea mai multe areale geografice, pornind din Epir, Macedonia, Albania și Bulgaria. Luptaseră ca bravi oșteni în Războiul de Independență, iar statul român îi împroprietărise cu pământuri fertile în Câmpia Brăilei, unde ridicaseră obște aleasă, bogată și frumoasă pe malul Călmățuiului, la Însurăței. De
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
lipseau medicamentele, nu se produceau vaccinuri, cât despre medici, doar în oraș puteai consulta un specialist căruia trebuia să-i plătești consultația. La fiecare naștere, Maia, ca mai toate femeile din zonă, fusese moșită de străbunica Bâtica, cunoscută în acest areal geografic ce reunea Zăvoaia-Însurăței-Viziru, ca fiind cea mai bună moașă comunală. Străbunica reușea să ușureze ca nimeni alta suferința facerii, să scurteze momentele travaliului și să aducă pe lume copii sănătoși. Din nefericire însă, privațiunile sociale ale începutului de secol
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
vine această abundență de pământ nisipos, neștiind atunci că voi ajunge să studiez în speță problema în lucrarea mea de diplomă. Prezența cuverturii loessoide, atât de evidente în Câmpia Brăilei, uneori grosimea depășind 40 de metri, făcea ca pe anumite areale geografice, acolo unde erau sectoare de terasă și de interfluviu, sub incidența unor curenți de aer, să se formeze mici tornade de loess (loessoideă, în care particulele erau pulverizate de jos în sus. Minunat era că atunci când se formau aceste
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
dar mai cu seamă îi cunoștea toate misterele și poveștile sale frumoase, gen „Chira Chiralina”, „Moș Anghel”, „Ciulinii Bărăganului”. Era pe undeva și o trimitere la rădăcinile noastre, gândindu-mă aici că ne-am născut și-am crescut în același areal geografic cu care se identificase existența inegalabilului Panait Istrati. Iar tata era tare mândru de acest aspect și obișnuia să spună: „Nu-i doar brăilean de-al nostru, aparține aceleiași comunități pentru că s a născut în cartierul nostru.” De fapt
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
doar atât: „Mariana, Adi, un singur pion de plastilină dacă se mai lipește de mâini, covor ori dușumea, v arunc cutiile de soldăței.”. Era mai mult decât suficient pentru a înțelege mesajul mamei și a ne proteja o parte din arealul de joacă. Adeseori când amintirile mă copleșesc, gândesc ca orice om în virtutea firescului din noi, că bunul Dumnezeu picură fiecăruia dintre semeni acel licăr de înțelepciune în a face noi înșine alegerile în viață. Așa s-a întâmplat și cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
a schimbat, m-am schimbat și eu și-am sudat o prietenie trainică pe care și astăzi încercăm s-o întreținem. Am urmat cursurile aceluiași liceu, același profil, cel mai bun la vremea aceea, dar specializările noastre ne-au fixat areale geografice diferite, unde am și rămas prin mariajele noastre: Gigi la Oltenița, inginer constructor de nave, eu la Pașcani, profesor. Acum la Brăila se întâlnesc mai mult băieții noștri, Victor și Mihnea ce au o relație specială, iar noi mult
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
analogie cu cele învățate la ora de geografie, am găsit răspuns la unele din întrebările mele legate de satul Probota, sat care uimește atât prin pitorescul său, generat de formele de relief și anume, prin încadrarea în Podișul Fălticenilor arondat arealului Podișului Sucevei, cât și prin gospodăriile frumos îngrijite în care s-a pus ceva din sufletul țăranului român de altădată. Șirul întrebărilor și nedumeririlor nu s-a oprit aici. Într-una din zile, în drum spre casa bunicilor, părinții mi-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]