KorAP: Find »[drukola/base=argumentare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...119 120 121 ...167 >

4,155 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651

pe autoritate 56. Prin fapt se înțelege un ansamblu de date susceptibile de a fi observate, care sunt prezentate direct, prin documente sau prin martori 57. În textul următor avem de a face cu un astfel de articol în care argumentarea se face pe fapte: "Regizorul Cristian Nemescu, Teo Peter și Laura Stoica, trei artiști talentați, au fost omorâți pe drumurile României în ultimii doi ani." (Opriți măcelul de pe străzi, Evenimentul Zilei, 27 august 2006) Titlul articolului, "Opriți măcelul de pe străzi

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
măcelul de pe străzi! Încă un artist ucis", din ziarul Evenimentul Zilei, se bazează pe trei fapte incontestabile. Este vorba de moartea în accidente de mașină a trei artiști: bateristul trupei Compact Teo Peter, cântăreața Laura Stoica și regizorul Cristian Nemescu. Argumentarea este una bazată pe fapte și susținută de fotografiile celor trei și a mașinilor accidentate în care și-au găsit sfârșitul. Prezentarea acestora, în ansamblu, face din articol un material convingător. În discursul jurnalistic, faptul are un rol esențial. Tot

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
de mai sus, identificăm argumente bazate pe autoritatea legii și a cutumelor din domeniul juridic. Textul din Revista 22 argumentează împotriva aplicabilității noii legi a referendumului, declarată drept constituțională în cazul referendumului de demitere a președintelui României din mai 2007. Argumentarea se bazează pe principiul neretroactivității legii, una dintre valorile de referință din domeniul juridic, conform căruia o normă nu se aplică pentru faptele săvârșite anterior momentului intrării ei în vigoare. În plus, textul se bazează și pe necesitatea respectării cutumelor

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
poate argumenta o opinie care susține că accidentele de mașină apar din cauza vitezei excesive a șoferilor, însă se abandonează acceptabilitatea atunci când explicația dată vizează implicarea Băncii Naționale în deturnarea traiectoriilor autovehiculelor. În această perspectivă, acceptabilitatea trimite la dimensiunea psihologică a argumentării și la temeiurile pentru care demersurile argumentative au succes sau eșuează, deși ele pot utiliza doar argumente adevărate și scheme logice valide 59. Dacă partenerul de dialog nu acceptă argumentele de o anumită factură, orice teză, oricât ar fi de

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
va putea fi susținută și acceptată. Spre exemplu, argumentele darwiniste privind apariția și evoluția omului din maimuțe au părut inacceptabile, și chiar scandaloase, partizanilor teoriei creaționiste. Trudy Govier a identificat un număr de patru condiții privind acceptabilitatea premiselor într-o argumentare 60. În primul rând, o premisă este acceptabilă dacă este un adevăr necesar, întrucât nimeni nu poate respinge un argument având caracteristica universalității. Premisele de acest tip se întâlnesc relativ rar în discursul jurnalistic, care utilizează mai puțin propoziții analitice

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
când este obiectul unei mărturii, adică a unei declarații a unui martor. În sfârșit, o premisă este acceptabilă dacă este produsă sau susținută de o autoritate. Autoritatea trebuie să fie relevantă pentru domeniul în care se produc argumentele, întrucât, altfel, argumentarea devine falacioasă. Acceptabilitatea vizează nu doar fiecare dovadă în parte, ci și modul în care argumentele se susțin sau se contrează reciproc. Celelalte două caracteristici ale acceptabilității sunt, așadar, coeziunea și coerența semantică 61. Condiția pentru ca un set de propoziții

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
modul în care concluzia decurge din premise, raționamentele se împart în două mari categorii: deductive (logic necesare) și inductive (probabile). Deducția Deducția este o formă de raționament în care dintr-un număr de premise rezultă, în mod necesar, o concluzie. Argumentarea de tip deductiv utilizează anumite tehnici precum silogismul, raționamentele disjunctive sau condiționale. Silogismul a fost definit de Aristotel într-o formulă care a rămas celebră până astăzi: "silogismul este o vorbire în care, dacă ceva a fost dat, altceva decât

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
de altfel și pe o altă strategie comunicativă, ironia. Inducția Inducția este menționată de Aristotel și definită ca raționamentul în care, din premise particulare, se obține o concluzie cu un grad de generalitate mai mare. Din punctul de vedere al argumentării, ea presupune două procedee: apelul la fapte și dividerea câmpului tezei în părți diferite care sunt succesiv examinate 64. În articolul Pomeni pentru Liiceanu, din care prezentăm un fragment mai jos, se argumentează că "Patronul editurilor și librăriilor Humanitas a

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
care sunt succesiv examinate 64. În articolul Pomeni pentru Liiceanu, din care prezentăm un fragment mai jos, se argumentează că "Patronul editurilor și librăriilor Humanitas a beneficiat de scutiri și reeșalonări de miliarde de lei la plata datoriilor către stat". Argumentarea se bazează pe inducție, pe enumerarea cazurilor în care firmele lui Gabriel Liiceanu au beneficiat de subsidii de la stat, argumente structurate pe anumite subtitluri care se constituie ca și concluzii intermediare: "Cu mâna întinsă", "Favoruri de peste 270.000 de dolari

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
pe cazul aserțiunii, cum pot fi încălcate regulile aferente acesteia și faptul că aceste încălcări pot fi manipulatorii. III.2.3. Manipularea prin sofisme Manipularea poate interveni și la nivelul raționamentelor. În acest caz, aceasta ia forma sofismelor. Sofismele sunt argumentări care se abat de la normele de corectitudine logică, dar se aseamănă cu cele corecte și presupun intenția de a convinge auditoriul prin această fraudă. Avem manipulare în cazul sofismelor deoarece acestea sunt erori intenționate. Intenția este de a influența atitudini

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
jurnalistic este abandonată când, la nivelul conținutului, afirmațiile sunt susținute prin argumente necorespunzătoare sau ilogice. Distorsiuni ale argumentelor se întâlnesc în toate tipurile de discurs, inclusiv în cel jurnalistic. Acestea iau forma sofismelor de argument, care sunt erori intenționate de argumentare. După sursele influenței implicate în argumente, Constantin Sălăvăstru distinge între manipulări care se realizează prin intermediul actelor de gândire și cele determinate de actele de limbaj 123. Sofismele de argument induse prin actele de gândire cuprind argumentum ad baculum (argumentul forței

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
Toate aceste ilustrări au evidențiat tehnicile de manipulare în cadrul discursului jurnalistic prin încălcarea obiectivității, reliefând marea diversitate a acestora și posibilitățile reale de influențare ilegitimă a opiniei publice. IV.2. Manipularea raționalității Raționalitatea discursului jurnalistic exprimă necesitatea ca tehnicile de argumentare utilizate să fie valide. Încălcarea normelor de corectitudine logică facilitează imixtiunea tehnicilor de manipulare. În cazul raționalității, sofismele se produc prin încălcarea normelor de corectitudine formală ale tehnicilor de argumentare. Ele se împart în două clase: sofisme de tehnică argumentativă

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
Manipularea raționalității Raționalitatea discursului jurnalistic exprimă necesitatea ca tehnicile de argumentare utilizate să fie valide. Încălcarea normelor de corectitudine logică facilitează imixtiunea tehnicilor de manipulare. În cazul raționalității, sofismele se produc prin încălcarea normelor de corectitudine formală ale tehnicilor de argumentare. Ele se împart în două clase: sofisme de tehnică argumentativă induse de gândire și sofisme de tehnică argumentativă induse prin limbaj 124. Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de gândire sunt următoarele: sofismul falsei dileme, sofismul negării antecedentului, sofismul

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-ți dea mai mult!"... la o concluzie generală cu care nu are legătură: "Fasciștii și dușmanii poporului nu trebuie să mai rămână nici un moment în aparatul de stat". Discursul din Scânteia nu este unul rațional, întrucât nu utilizează forme de argumentare valide. Dimpotrivă, aduce argumente doar în interesul său, legitimarea regimului comunist. Este o operațiune zgomotoasă, stridentă. Vom analiza în capitolul următor strategiile retorice preferate ale acestui tip de discurs. VI.1.2.3. Interesul publicului și manipularea În primii ani

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
prezenta evenimentul începând cu edițiile din 20.04.2007. Se va evidenția, pe baza analizei comparate, veridicitatea prezentării acestora în cotidiane diferite. Analiza se va realiza pe următorii itemi: 1. descriere generală 2. orientare (pozitivă, negativă, neutră) și modalitatea de argumentare a orientării; 3. spațiul acordat (număr articole, număr și suprafață pagini); 4. titluri, enunțuri și imagini folosite . Acești indicatori au fost selectați pe structura de analiză a textului jurnalistic. Astfel, primul vizează modalitatea generală de prezentare (caracteristica obiectivității), al doilea

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
al corsarului care era încă la Cotroceni are evidente conotații penale. Este o infracțiune în Codul Penal atentat la ordinea constituțională (...) "" (Jurnalul Național, Atentat la Constituție, Carmen Vintilă, 23.04.2007) 2. orientare (pozitivă, negativă, neutră)170 și modalitatea de argumentare a orientării: Ambele mențiuni au o orientare negativă. 3. spațiul acordat (număr articole, număr și suprafață pagini): Practic, nu există nici un material care să prezinte evenimentul mitingului lui Traian Băsescu din Piața Universității. Este tehnica de manipulare a omisiunii. Există

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
în altul Cosmin Gușă afirmă că ar fi depus la Poliția Sectorului I o plângere legată de faptul că ar fi fost agresat de mai multe persoane la mitingul din Piața Universității. 2. orientare (pozitivă, negativă, neutră) și modalitatea de argumentare a orientării: Prima prezentare este negativă pentru mitingul președintelui Băsescu prin evaluare directă Ieri s-a mai prăbușit un mit! Celălalt articol este unul neutru, în mare parte o descriere a ceea ce s-a produs, însă evaluează prin intermediul titlurilor intermediare

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
fără corupți și oligarhi. Dar nu ei mi-au rămas în minte. Mi-au rămas în minte domnii în costum și doamnele îmbrăcate impecabil..." (Oamenii din Piața Universității, Gândul, 21 aprilie 2007) 2. orientare (pozitivă, negativă, neutră) și modalitatea de argumentare a orientării: Articolele au fost redactate neutru, s-au prezentat faptele, chiar dacă, în unele locuri, se evaluează mitingul lui Băsescu ca nefiind unul foarte reușit. 3. spațiul acordat (număr articole, număr și suprafață pagini): Spațiul acordat este unul mare, de

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
Understanding persuasion: foundations and practice, N.J. Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1985. 97. ROȘCA, Luminița, Producția textului jurnalistic, Polirom, Iași, 2004. 98. ROȘCA, Luminița, Mecanisme ale propagandei în discursul de informare. Presa românească în perioada 1985-1995, Polirom, Iași, 2006. 99. ROVENȚA-FRUMUȘANI, Daniela, Argumentarea. Modele și strategii. Editura All, București, 2000. 100. ROVENȚA-FRUMUȘANI, Daniela, Analiza discursului: ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004. 101. SĂFTOIU, Claudiu, Jurnalismul politic, Editura TREI, București, 2003. 102. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Raționalitate și discurs: perspective logico-semiotice asupra retoricii, Editura Didactică

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
101. SĂFTOIU, Claudiu, Jurnalismul politic, Editura TREI, București, 2003. 102. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Raționalitate și discurs: perspective logico-semiotice asupra retoricii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. 103. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Discursul puterii, Institutul European, Iași, 1999. 104. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Teoria și practica argumentării, Polirom, Iași, 2003. 105. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Rhétorique et politique, Editura L'Harmattan, Paris, 2004. 106. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Mic tratat de oratorie, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2006. 107. SCHIFFRIN, Deborah, Approaches to discourse, Blackwell Publishers, Londra, 1995. 108. SCHIFFRIN

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
filosofie Larousse, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 238. 54 Chaim PERELMAN, Lucylle OLBRECHTS-TYTECA, Traité de l'argumentation, Institut de Sociologie, Bruxelles, 1976. 55 Pierre OLÉRON, L'argumentation, Presses Universitaires de France, Paris, 1983. 56 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 157-178. 57 Pierre OLÉRON, L'argumentation, p. 74. 58 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, p. 169. 59 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 256. 60 Trudy GOVIER, A Practical

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
Sociologie, Bruxelles, 1976. 55 Pierre OLÉRON, L'argumentation, Presses Universitaires de France, Paris, 1983. 56 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 157-178. 57 Pierre OLÉRON, L'argumentation, p. 74. 58 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, p. 169. 59 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 256. 60 Trudy GOVIER, A Practical Study of Argument, Wadsworth Publishing Company, Belmont, pp. 79-100, apud Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, pp. 256-263. 61 Luminița

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
Universitaires de France, Paris, 1983. 56 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 157-178. 57 Pierre OLÉRON, L'argumentation, p. 74. 58 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, p. 169. 59 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 256. 60 Trudy GOVIER, A Practical Study of Argument, Wadsworth Publishing Company, Belmont, pp. 79-100, apud Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, pp. 256-263. 61 Luminița ROȘCA, Producția textului jurnalistic, Editura Polirom, 2004, p. 92

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, p. 169. 59 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 256. 60 Trudy GOVIER, A Practical Study of Argument, Wadsworth Publishing Company, Belmont, pp. 79-100, apud Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, pp. 256-263. 61 Luminița ROȘCA, Producția textului jurnalistic, Editura Polirom, 2004, p. 92. 62 Antony FLEW, Dicționar de filozofie și logică, Editura Humanitas, București, 1996, p. 350. 63 ARISTOTEL, Organon, Editura IRI, București, 1997, p. 251. 64 Pierre OLÉRON, L

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
Frans van EEMEREN, Rob GROOTENDORST, La Nouvelle dialectique, tradus din engleză de Sylvie Bruxelles, Marianne Doury și Véronique Traverso, Edition Kimé, Paris, 1996, pp. 107-237. 118 Frans van EEMEREN, Rob GROOTENDORST, op. cit., p. 121. 119 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica argumentării, p. 320. 120 Frans van EEMEREN, Rob GROOTENDORST, op. cit., pp. 107-237. 121 Frans van EEMEREN, Rob GROOTENDORST, op. cit., pp. 230-231. 122 Arnold LUDWIG, The Importance of Lying, Charles C. Thomas, Springfield, 1965, p. 5. 123 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Teoria și practica

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]