3,560 matches
-
permise, și explicația culturală nu este suficientă, căci cum ar putea da seamă o serie de cauze mereu particulare de un fenomen universal? Ajutat de teoria reciprocității a lui Marcel Mauss, Levi-Strauss descoperă cheia sociologică a interdicției fundamentale a societăților arhaice, văzând în prohibirea incestului aspectul negativ al regulii pozitive a exogamiei. El poate astfel reduce extraordinara diversitate a regulilor înrudirii și mariajului la câteva tipuri de schimb de femei între clanuri sau linii de înrudire și descoperă că aceste reguli
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
operațiile logice majore, inconștiente, care caracterizează un întreg corpus de mituri: numai ele sunt semnificative semiologic, antropologic, sociologic etc. Opunîndu-se substanțialismului universalist sau funcționalismului empirist, Claude Levi-Strauss nu încearcă să învioreze slaba lumină pe 42 care contextul social al societăților arhaice o aruncă asupra miturilor, ci le studiază independent de condițiile existenței și comunicării lor, ca pe un cod, așa cum școala fonologică a structuralismului lingvistic concepe limba. Pe această cale, miturile relevă un sistem universal, umanul în generalitatea sa: ele permit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
afirmând arbitrariul semnelor literaturii, imotivarea lor în raport cu referentul, ajunge la o concluzie paralelă cu cea a lui Levi-Strauss pentru mit: literatura nu reprezintă realul, ci îl semnifică. În Mythologiques (1957), Roland Barthes analizează și el mitul, dar nu în context arhaic, ci într-o "societate burgheză anonimă", care își manifestă prezența ideologică în music-hall, teatru, afișe, jucării, artă culinară, reclamă, convenții etc. Dar și pentru Barthes mitul se construiește peste sistemul limbii. Mitul "este un sistem semiologic secund. Ceea ce este semn
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
modelul său teoretic, paradigma sa, teoria semnului specifică fiecărei epoci, fiecărei episteme. Această interpretare se susține prin cele vecine ale lui Levi-Strauss și Althusser. "Gîndirea sălbatică" despre care vorbește Levi-Strauss este de fapt Epistema Renașterii regăsită în sistemul cunoașterilor omului arhaic, iar "tăieturile epistemice" care marchează nașterea noilor științe în epistemologia lui Althusser, explicitează apariția formațiunilor discursive. Arheologia cunoașterii a lui Foucault este orientată semiologic pentru că avem aici de-a face cu o lectură care tratează discursul nu ca document, adică
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
grecești, numite Poimandres în care nous-u\ are funcția de a revela cunoașterea lui Hermes (Kore Kosmon I'Fecioara lumii), expune creația lumii ca pe o creație alchimică Tabula smaralgdina etc. Toate acestea sunt mituri, narațiuni ce conțin o devoțiune populară arhaică și o filosofie mistică (gen Plotin, gnoza, doctrine orientale). Se întrepătrund aici esoterism, religia misteriilor și gnoză. însă în ciuda coincidenței de simboluri, hermetismul rămâne autonom față de creștinism, nefiind în același timp străin de anumite societăți initiațice secrete (rosacrucieni, francmasoni etc
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ca o alternativă la nevroză. Esența simbolizării este o comparație în care primul membra al comparației este refulat. Ceea ce astăzi este corelat simbolic, probabil în timpurile străvechi era unit conceptual și verbal (Jung). în vise apare această formă de expresie arhaică disparată. Hermeneutica freudiană ține seama de structura aparatului psihic. Interpretarea viselor este cea mai bună paradigmă pentru interpretările 105 hermeneuticii psihanalitice. Interpretarea invocă chiar o posibilă rezistență la adevăr a celui analizat. Metoda se verifică prin coerența sensului descoperit și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
referențială" -și valoarea de schimb - cu funcție comutativă și combinatorie - se află într-o relație echilibrat dialectică. Acum, prin generalizarea și intensificarea schimbului și comunicării, valoarea de schimb este favorizată. La fel semnul lingvistic: acum semnul scapă de orice obligație arhaică de a desemna ceva, fiind "liber pentru un joc structural sau combinatoriu ce succede rolului anterior al unei echivalențe determinate". Semnul lingvistic poate fi reflectare a unei realități esențiale sau simulacru - când își găsește în sine principiul fondator și produce
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este o dispoziție nepătimașă, care, printr-o dragoste desăvârșită, răpește mintea înțeleaptă spre înălțimile spirituale.” 3.3 Comunicarea omului cu divinitatea Problema comunicării omului cu divinitatea este una de mare importanță pentru următoarele două motive. În primul rând, pentru omul arhaic, comunicarea cu propria divinitate era nu numai un act mai important decât oricare alt act de comunicare, dar mai important decât oricare alt act al său. Cercetările actuale în domeniul istoriei religiilor au evidențiat preeminența raportării omului arhaic la propria
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
pentru omul arhaic, comunicarea cu propria divinitate era nu numai un act mai important decât oricare alt act de comunicare, dar mai important decât oricare alt act al său. Cercetările actuale în domeniul istoriei religiilor au evidențiat preeminența raportării omului arhaic la propria divinitate înaintea oricărei alte raportări. De fapt, orice act, orice manifestare a omului arhaic avea în mod clar, ca intenție primă, comunicarea cu propriul zeu; lucru care avea loc prin intenția secundă ca orice act să copieze actul
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
alt act de comunicare, dar mai important decât oricare alt act al său. Cercetările actuale în domeniul istoriei religiilor au evidențiat preeminența raportării omului arhaic la propria divinitate înaintea oricărei alte raportări. De fapt, orice act, orice manifestare a omului arhaic avea în mod clar, ca intenție primă, comunicarea cu propriul zeu; lucru care avea loc prin intenția secundă ca orice act să copieze actul prim al zeului și, în felul acesta, omul să poată participa la modul de existență al
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
ritualice sunt sisteme închise și fixe, în timp ce codul verbal mitic definește un sistem deschis și schimbător. Relevând particularitățile mesajului ritualic în raport cu cel mitic, deosebirile structurale sus menționate sunt în măsură să evidențieze și continuitatea celor două tipuri de text /discurs arhaic. 4.2 Analiza triadică a relației dintre rit și mit Dialectica relației dintre rit și mit, permite câteva observații, pe fondul triadei semioitice: sintactic, semantic, pragmatic. Sintaxa textului/discursului ritualic angajează semne nonverbale care se corelează specific, în funcție de fiecare semnificant
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
mitice, transformate într-un discurs/text care și-a pierdut în cea mai mare măsură dimensiunea sacrului. Dacă primele accepțiuni ipostaziază capacitatea mitului cosmogonic de a se implica cu reale efecte de putere în viața individuală și socială a comunității arhaice, în calitate de „tradiție vie”, în cea din urmă accepțiune mitul cosmogonic devine semn al „tradiției moarte”. Moștenit de la societatea arhaică de societatea modernă, mitul este supus unor multiple demersuri analitice interpretative și metadiscursive, cu scopul de a i se regăsi specificațiile
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
accepțiuni ipostaziază capacitatea mitului cosmogonic de a se implica cu reale efecte de putere în viața individuală și socială a comunității arhaice, în calitate de „tradiție vie”, în cea din urmă accepțiune mitul cosmogonic devine semn al „tradiției moarte”. Moștenit de la societatea arhaică de societatea modernă, mitul este supus unor multiple demersuri analitice interpretative și metadiscursive, cu scopul de a i se regăsi specificațiile și posibilele angajări pragmatice. Indiferent în ce formă se va fi exteriorizat mai întâi ființa umană singura probă concretă
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
va fi exteriorizat mai întâi ființa umană singura probă concretă care s-a putut transmite peste timp este cea a codului grafic (plastic), singura probă care atestă și prezența celor două moduri de comunicare. În paralel cu limbajul plastic, omul arhaic a folosit codul limbajului muzical. Pantonima muzicală și dansul deveniseră la poporul grec limbajul natural și universal, mai expresiv și mai complet ca oricare alt mijloc de comunicare între oameni: astfel se putea exprima orice sentiment și erau socotite arte
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
necesitate doi poli umani: emitentul/transmițătorul și receptorul/destinatarul mesajului mitic. Calitatea relației dintre aceștia se modifică în raport cu contextul comunicării, respectiv cu etapa social-culturală în care ea se desfășoară. Vom deosebi, astfel, două etape fundamentale ale comunicării mitice: etapa (proto)arhaică în care comunicarea mitului era trăită nemijlocit, prin conduită ritualică și transmitere pe cale strict orală, respectiv etapa (proto)modernă a culturii scrise, în care mitul începe să fie transmis pe cale grafică, pierzându-și astfel calitatea trăirii ritualice, transformânde-se treptat, dintr-
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
orfici, înțelepți ș.a.m.d. Despre comunicare inițiatică găsim aspecte revelate în operele lui Mircea Eliade. Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Humanitas, București, 1992 p. 47: Într-adevăr, una din principalele diferențe ce-l separă pe omul culturilor arhaice de omul modern rezidă tocmai în incapacitatea acestuia din urmă de a trăi viața organică (în special sexualitatea și nutriția) ca un sacrament. Pentru omul modern ele nu sunt decât acte fiziologice, în timp ce pentru omul culturilor arhaice sunt sacramente, ceremonii
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
pe omul culturilor arhaice de omul modern rezidă tocmai în incapacitatea acestuia din urmă de a trăi viața organică (în special sexualitatea și nutriția) ca un sacrament. Pentru omul modern ele nu sunt decât acte fiziologice, în timp ce pentru omul culturilor arhaice sunt sacramente, ceremonii, prin intermediul cărora se face comuniunea cu forța pe care Viața însăși o reprezintă. Forța și Viața nu sunt decât epifanii ale realității ultime.” Omul a început să înțeleagă că singura cale spre zei este calea către Sine
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
a comunicării mitice), în care receptorul nu poate replica emitentul, dar poate în schimb să-și manifeste starea generală de receptivitate a discursului, prin reacții psiho-fiziologice complexe. Pe linia mediană a acestor extreme puncte de vedere, vom găsi imaginea omului arhaic real, viu, capabil să creeze și să tranmită o impresionantă moștenire culturală, pe cale orală, mai întâi, pe cale scrisă, mai apoi. CAPITOLUL 5 CONCLUZII În opinia mea, dincolo de diversitatea de abordări și teorii, apar câteva puncte de convergență esențiale, în măsură
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
sistem, creându-se condiții pentru o comunicare fluentă, corectă și, mai ales, eficientă, realizând ceea ce ne-am și propus, optimizarea comunicării. Referindu-ne, la comunicarea cu divinitatea prin mituri și rituri, putem concluziona că acesta se realiza exemplar în lumea arhaică, atunci când ritul și mitul erau transmise direct prin tradiție pentru că se transmitea nu numai informația ci și emoția specifică. Omul arhaic căuta să trăiască cât mai mult întru sacru, el simțea sacralitatea în toată creația lui Dumnezeu. În epoca modernă
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Referindu-ne, la comunicarea cu divinitatea prin mituri și rituri, putem concluziona că acesta se realiza exemplar în lumea arhaică, atunci când ritul și mitul erau transmise direct prin tradiție pentru că se transmitea nu numai informația ci și emoția specifică. Omul arhaic căuta să trăiască cât mai mult întru sacru, el simțea sacralitatea în toată creația lui Dumnezeu. În epoca modernă omul a uitat de sacru, de divinitate, fiind preocupat în special de latura materială în defavoarea celei spirituale. Desigur, încă mai este
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
mult decât în trecut, lumii și nu numai unei țări sau unei anumite zone, pentru că la festivalul-concurs "Eurodans" din 1995 am văzut un spectacol foarte interesant prezentat de Liliana Iorgulescu. Se numea "Ritualuri Sarea pământului" și era inspirat de obiceiuri arhaice românești. A fost incitant pentru mine ca român, eu am înțeles, am simțit acel complex de semnificații la care făcea trimitere autoarea-interpret împreună cu grupul ce o însoțea dar sunt convins că acest tip de spectacol putea fi captivant (măcar prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
concurs. Totuși, când îl asculți pe Enescu cântând, cu micile fâșâieli ale arcușului marcat de boala interpretului sunetul, expresia, muzicalitatea, trăirea sunt din altă lume, cu totul emoționante. Atât de îndatorată, de respectuos-creator legată de tradiție, mai ales în accepțiunea arhaică, pictura Dumneavoastră este populată și de măști. Vă poate cunoaște privitorul doar din tablouri? Ar mai fi nevoie să vă asculte vorbind? Ar mai fi nevoie să vă citească volumele (care, în treacăt fie spus, au ritmurile frazei, culorile metaforei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
e o întâmplare faptul că, până azi, oamenii continuă să ungă cu usturoi ferestrele și ușile caselor la Sfântul Andrei? Categoric, nu, deoarece în mentalul colectiv au rămas urmele groazei de altădată. Credința în existența strigoilor pornește de la convingerea omului arhaic că sufletele morților pot reveni printre cei vii. Pe de altă parte, se susținea că omul osedă două suflete, unul putând părăsi corpul în timpul somnului, de aici decurgând credința în existența a două tipuri de strigoi, unii vii, numiți vidme
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
cu sorcova și atât. Dar de ce anul nou e mai important in ajun?Stiți că este prin satele noastre un personaj fabulos, Moș Ajun, când spunem că se umblă cu Mos Ajun. Ei bine, de asta, fiindcă sărbătoarea, în concepție arhaică, începea odată cu apusul soarelui și multe din aceste lucruri trebuiau să se facă în intuneric. Fiindcă soarele destramă de multe ori vrăjile, farmecele, descântecele care se pot face în acest timp, când un an moare, fiindcă anul era inchipuit altădată
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
opere ale sale din acea perioadă sunt: „Cumințenia pământului”, o primă versiune a lucrării „Sărutul” (1907), „Somnul” (1908), „Muza adormită” (1909-1910), „Pasărea măiastră” (1910), „Prometeu” (1911), „Domnișoara Pogany” (serie 19121933), „Primul pas” (1913), lucrări ce marchează aplecarea spre valorile artelor arhaice. Lucrările sale i-au adus o imensă popularitate, acesta fiind cunoscut și foarte apreciat mai ales în Franța, România și în Statele Unite, colecționarii fiind interesați pentru a-și procura creațiile artistului român, iar revistele și criticii publicând nenumărate studii și
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]