3,559 matches
-
învățăriitc "5.2. Cele patru principii fundamentale ale învățĂrii" Întreaga sinteză realizată de Miller și Dollard are la bază aceste „teze”: stimulul (drive), răspunsul (response), sugestia (cue) și recompensa (reward). Geniul celor doi constă în faptul că au reușit să articuleze aproape perfect rezultatele teoriilor care au la bază aceste concepte-cheie. Înțelegerea modului lor de a gândi - pe care încercăm să îl expunem cât mai fidel - necesită unele analize de detaliu și parcurgerea câtorva experimente și observații simple. Domeniul învățării umane
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Ibrăileanu, promotorul literar al poporanismului. Doamna Maria Larionescu are o contribuție importantă în studiul școlii sociologice de la București, sintetizată și în cartea discutată aici. Pe bună dreptate vede în această grupare o paradigmă, fiindcă sistemul sociologic gustian este un ansamblu articulat de teorii, concepte și teze originale: teoria voinței sociale, teoria cadrelor și manifestărilor, unitate socială, relații și procese sociale, legea paralelismului sociologic, interdisciplinaritatea. Trebuie recunoscut că paradigma gustiană a fost totuși eclipsată de o altă contribuție a sa, metoda monografică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de la documentul inedit până la fantezia aprinsă. Dacă primul roman are în centru un erou colectiv (urbea), proiectat în destine individuale, cel de-al doilea este epopeea unui erou care își asumă destinul comunității. Se conturează astfel intenția autorului de a articula, cu mijloace literare, o istorie sui-generis a Banatului din ultimele două secole. Pamfletele scrise în anii tranziției de după 1989 au fost adunate în volumul Vremea hahalerelor (1998). SCRIERI: Sunt dator cu o durere, București, 1970; Spune-mi unde duce acest
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
nume, personajele apar în textul dramatic drept „El” și „Ea”, subliniind astfel caracterul generic al dezbaterii. Dialogul este permanent întrerupt de intervenția unor „umbre” - în fapt, gânduri ale personajului care se confesează, prea tainice și apăsătoare pentru a putea fi articulate. Piesa încearcă să surprindă, în oglinzile paralele ale discursului „obiectiv” al medicului psihiatru și al aceluia „subiectiv” al pacientului, stranietatea, caracterul de nepătruns din punct de vedere rațional al sinuciderii: internat într-un spital de boli nervoase în urma unei false
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
clare și au fost explicit revendicate încă din vremea lui Jules Verne. Această ramură a literaturii se situează atunci pe o poziție de "anticipație" în raport cu descoperirile și speranțele născute din revoluția industrială și științifică. După Edward Bellamy 71, H. G. Wells articulează o reflecție de tip sociologic asupra reveriilor de anticipație pur tehnologică: este de-ajuns să te raportezi la The Island of Dr. Moreau ⁄ Insula doctorului Moreau 72 sau la Mașina timpului pentru a înțelege in nuce o reflecție modernă și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
la rândul lor, unor povestiri noi. Nu ne rămâne decât să remarcăm succesul temelor legate de viteza care o întrece pe cea a luminii, de lumile paralele, de farfuriile zburătoare*, de clone*, roboți și sfârșitul lumii. Numeroase povestiri întrebuințează și articulează temele respective pe un substrat științific și/sau tehnologic cel puțin în planul vocabularului. 2. Câteva procedee După cum subliniază J. Habermas (1973; 2002), știința și tehnologia creează valori specifice, care tind să devină suporturile unor ideologii și pe care anumite
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sugerând o invadare a Pământului. Știința este legată de tema puterii, roboții sunt prezenți, și întâlnim chiar o călătorie în timp. Fără să mai socotim încrucișările și hibridările acestor teme în cadrul aceluiași câmp imaginar, care devine un loc unde se articulează fantasme personale și o ideologie a progresului științific. Aceste titluri sunt un îndemn la reverii, prin faptele și obiectele pe care le evocă; ele evocă, de asemenea, în mod paradoxal, o promisiune a miraculosului, nu lipsită de stranietate, prin alăturări
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
adică să formuleze ideea antropologică majoră pe care se întemeiază; să ofere o perspectivă sociologică, adică să elucideze care sunt implicațiile socioculturale pe care le cauzează aclimatizarea procedeului; să ofere o perspectivă psihopatologică, adică să se bazeze pe o teorie articulată despre tulburarea în cauză, precum și pe o terapie adecvată ei; să ofere o perspectivă psihologică, adică să expliciteze care este eșafodajul teoretic pe care se fundamentează demersul terapeutic; să ofere perspectiva eficienței, adică să probeze științific calitatea și cantitatea efectelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
altă cultură concurentă. Cum ar putea cultura română să se compare cu cultura franceză când între tipul ei de agregare statală și cel al literaturii franceze se interpun procese istorice și politice multiseculare? Mai mult, în acest sistem complex care articulează concurența culturilor literare, decalajele se adaugă. Heliade Rădulescu ne redă imaginea sărăciei literaturii române cumulativ, prin însumarea tuturor inegalităților pe care le-au presupus celelalte literaturi. Fiecare din cele trei raporturi implică o inferioritate specifică, decontată în decalajul final al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a insistat atunci asupra ideii că uzul comun al francezei respectă o dispoziție firească a cuvintelor, în funcție de schema logică de succesiune subiect-verb-complement. Această reprezentare puternic ideologizată a sintaxei a contribuit atât la impunerea francezei ca limbă universală (pentru că fraza se articulează în mod natural în funcție de ordinea logică a gândirii), cât și la constituirea unui dispozitiv poetic bazat pe dimensiunea orizontală a discursului. Frazarea, aranjarea elementelor verbale în propoziție, ritmul și logica înlănțuirii cuvintelor sunt captate în dispozitivul operei ca determinare esențială
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
verbale în propoziție, ritmul și logica înlănțuirii cuvintelor sunt captate în dispozitivul operei ca determinare esențială a unei literarități obținute fără contribuția unei științe a poeziei. Tot ce se spune se transformă în literatură în virtutea modului natural-valoros în care se articulează axa succesivităților. Oricine face fraze, poate face și literatură. Malherbe spunea că verificarea ultimă a unui enunț poetic constă în asumarea lui de către orice locutor, ca o frază oarecare din vorbirea de zi cu zi21. De aici provine și ideea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
această genealogie care ne conduce de la Herder la Jakobson, pe un fir subțire care traversează două secole, plecând de la sursele gândirii naționaliste până în miezul activității teoretice din vârsta structuralistă? De trei ori, de-a lungul acestei istorii, paralelismul gramatical a articulat o poziție de etnograf cu una de teoretician. De fiecare dată când realitatea sa a fost scoasă la suprafață printr-o inițiativă folclorizantă și particularizantă, fenomenul a căpătat și o expresie generalizantă. Herder, Hopkins, Jakobson au făcut aceeași mișcare, deși
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
numit dimensiunea "sintactică": modul de articulare a propozițiilor despre genialitate, posibilitatea de a spune ceva în limitele unui domeniu și în cadrul unei anume serii generice. Cartea se împarte astfel în capitole nu în funcție de autori, ci în funcție de disciplinele/ genurile discursive care articulează genialitatea: geniul văzut din perspectivă clinică, geniul precoce al copiilor-minune, geniul în asociere cu figurile feminității etc. Cel mai bine vedem metoda lui Ann Jefferson în tratarea problemei copiilor-geniali, pentru care folosește literatura pentru copii, psihologia experimentală și presa populară
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Collective Genius; The Romantic Poet and the Brotherhood of Genius; Victor Hugo, William Shakespeare, and the Dinasty of Genius. Ce legătură există între geniul care evocă un caracter național (italian sau francez) și frăția geniilor în literatură? Cum se pot articula împreună geniul unei țări sau al unei limbi și ideea de dinastie a marilor talente? Ceea ce remarc e că problemele discutate de autoare țin de domenii diferite ale instituției literare. Pe de-o parte, e vorba de legitimarea națiunii și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
noțiunii de geniu, operând o banalizare a apostolatului. Iar dacă azi ne mirăm cum oamenii din secolul al XIX-lea au putut să creadă, la o asemenea scară, în genialitate, trebuie să ținem cont de calitatea acestei utopii de a articula excepționalitatea cu gestiunea curentă a domeniilor vieții: "lumina" sau "profetismul" au fost implicate în formele banale de orientare a acțiunii umane. Dacă ei au crezut că era nevoie de "inspirație" ca să conduci o țară, un guvern, un spital sau o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unor contexte determinate (festive, ceremoniale), cu totul distincte de exercițiul evaluării estetice. Nu vorbim despre "luceafărul poeziei românești" într-un comentariu critic, chiar dacă vrem să exprimăm tot o apreciere: pentru că în esență nu credem că sacralizarea autorilor s-ar putea articula cu o exegeză a operei. Însă inițial o asemenea precauție nu exista și realitatea e că foarte repede sacralizarea a fost amputată de capacitatea ei de a descrie opere. Pentru Heliade Rădulescu un singur discurs al admirației cuprindea personalitatea și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
logică, Heliade Rădulescu presupune existența unor lanțuri de oglindiri. Faptele dintr-o ficțiune se răsfrâng în faptele unui erou care la rândul lor se reflectă în faptele dintr-o altă ficțiune. "Poezia încarnată" operează în buclă: fiecare nou corp îl articulează poetic pe cel precedent. Astfel Homer își creă Nestorii, Agamemnonii, Ulisii, Ajaxii săi, ce formară apoi Leonizi și Temistocli [...]. Acești tipi ideali serviră de modele regilor și eroilor reali ce se formară în urmă și apoi faptele și virtuțile acestora
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un vers proiectat asupra altui vers, ci și un erou asupra unui personaj fictiv, un model asupra unui discipol, tatăl asupra fiului, o generație asupra alteia. Heliade Rădulescu avea nevoie de un dispozitiv care să îi permită, în numele genialității, să articuleze între ele formele de viață pentru că numai astfel putea să își închipuie, în lumea săracă și rudimentară a unui popor la început de drum, nașterea valorilor spirituale. Câteva lucruri mi se par notabile aici. Mai întâi, confuzia în care se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întreaga generație de la 1850. În locul unei istorii a cercurilor literare, constituită din adversități și coagulări restrânse, antonomaza furniza suportul pentru o istorie a generațiilor, cu pasul ei reglat masiv. Ea reprezenta un prea plin în stare să mobilizeze mulțimi, să articuleze împreună o armată de scriitori, să pună în mișcare o masă enormă a literaturii, ca un fel de motor la vedere al dinamicii ei pachidermice. Și dincolo de tot ceea ce îi separă - pe istoricul literaturii franceze din 1930 și pe animatorul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
crea"? De ce o întreagă generație a preferat umilința posturii de arhivar sau bibliotecar în locul orgoliului de demiurg? Răspunsul e simplu și ține de definirea modurilor de productivitate a noii culturi literare. Averea, tezaurul, comoara - adică ceea ce se poate poseda, ceea ce articulează literatura în funcție de disponibilitățile lui "a avea" - sunt un referent al spontaneității creatoare. Productivitatea prodigioasă e determinată de ceea ce se descoperă ca un eveniment al materiei, în obscuritatea unei lăzi, în pământ sau în disponibilitatea unei limbi ori a unei spiritualități
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acest mod de a privi obiectul arheologiei afectează caracterul științific - adică pozitiv - al interogațiilor sale. Pentru Odobescu arheologia nu e organizată ca o știință descriptivă, ci mai degrabă etică, în funcție de valori și de o anume teleologie. De aceea, pentru a articula arheologia și viața, Odobescu descrie două regimuri de valorizare a resturilor trecutului - unul estetic, celălalt etic. Vestigiile se organizează în funcție de două serii, sub semnul binelui și al frumosului: există obiecte care vorbesc despre măiestria realizatorului, care ilustrează prin proprietățile lor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
minore, ele ne reamintesc natura profund democratică a reprezentărilor vocaționale. Dacă vrem să căutăm chemarea literară, trebuie să o facem în domeniul pasiunilor colective, date tuturor, nu în cel al chemărilor exclusiviste. Înainte să vorbim despre vocația excepțională care a articulat biografia lui Eminescu, trebuie să acordăm atenție vocațiilor modeste, care se puteau atribui autorilor mărunți sau chiar anonimilor. Culturile emergente nu sunt numai o sumă de instituții inventate de la zero, teatru, limbă, literatură; ele sunt și o eliberare a dorințelor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în omenire, adecă a concurge, după natura și geniul său propriu, la triumful științei asupra naturei, la perfecționarea înțelegerii și a sentimentului omenesc potrivit legei divine și eterne care guvernează ursitele omenirei și ale lumei"40. Cum s-au putut articula legea divină, etosul național și conduita individuală într-un singur complex ideologic? Cu patru decenii înaintea studiului lui Bălcescu 41, Fichte a demonstrat posibilitatea misiunii naționale într-un manifest care s-a bucurat de influență în secolul al XIX-lea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
merge. Condamnat tot pe temeiul articolului 209. A fost adus apoi și Zipa11, fost prefect al județului Iași. Un om la 80 de ani, fără o parte din dantură, își mai scăpa limba printre dinți câteodată când vorbea, nu putea articula corect cuvintele. Ceea ce am remarcat la acești oameni este că nu erau numai politicieni, cum sunt gangsterii de astăzi care guvernează, ci erau și oameni de cultură, oameni pe care-i simțeai că-și iubesc țara, că au iubit acest
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
paradox. Puțini scriitori din epocă au vorbit atât de puțin despre ospitalitate deși era de așteptat ca un scriitor și un gânditor ca el să aibă o reflecție despre ceea ce ar părea a priori, o noțiune importantă care justifică și articulează interacțiunea umană. Dar această frumoasă noțiune, căreia Hirschfield 277 îi consacră în Germania, în 1777, un tratat al cărui subtitlu este "O apologie pentru umanitate" și în care ține să demonstreze că ospitalitatea este o virtute originară a umanității, că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]