7,010 matches
-
într-o postură de dependență strategică de Statele Unite (...) Garanțiile nucleare americane scuteau statele europene de obligația de a cheltui sumele care ar fi fost necesare pentru a le readuce în postura de mari puteri militare 68. Revista Bulletin of the Atomic Scientists a făcut public, în 1999, faptul că Statele Unite au desfășurat mii de arme nucleare în lumea întreagă în timpul Războiului Rece, uneori fără știrea țărilor respective. Conform unor specialiști care ar fi avut acces la un document confidențial al Pentagon
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Congresului și a ONU pentru folosirea forței în Irak. Este un an al gesturilor în cascadă pe scena politică: Rusia începe să construiască la Bushehr prima centrală nucleară a Iranului, iar Coreea de Nord respinge restricțiile impuse de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, mai târziu (2003, respectiv, 2005) anunțând retragerea din Tratatul de neproliferare și deținerea de arme nucleare; Statele Unite optează, unilateral, pentru ieșirea din Tratatul privind rachetele antibalistice ABM din 1972, care limitează folosirea sistemelor antirachetă, iar, în anul următor, ocupă Irakul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
documentului ar fi fost aprobat cu titlu de încercare de către generalul Pavel Graciov, ministrul Apărării, și Andrei Kokosin, adjunctul său128. Ca urmare, oficialii ruși vor susține că Doctrina Gorbaciov, conform căreia URSS, ulterior Rusia, nu va utiliza niciodată, prima, arsenalul atomic într-un conflict, și-a pierdut valabilitatea. În cazul unei amenințări directe, toți trebuie să știe că răspunsul ar putea include orice mijloace, inclusiv armele nucleare. Evident, nu vorbim de lovituri nucleare preventive, dar, dacă cineva ne atacă cu arme
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
pierdut valabilitatea. În cazul unei amenințări directe, toți trebuie să știe că răspunsul ar putea include orice mijloace, inclusiv armele nucleare. Evident, nu vorbim de lovituri nucleare preventive, dar, dacă cineva ne atacă cu arme convenționale, putem răspunde cu cele atomice. Aventurierii militariști să nu se lase înșelați de faptul că forțele noastre armate trec printr-o perioadă dificilă și nu mai au puterea din trecut (Ivan Ribkin, secretar al Consiliului rus de Securitate)129. În 1997, președintele Boris Elțîn a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
reducerii acestei importanțe, pe măsura ridicării unor alte mari puteri China, Rusia, India fiind prognozată, astfel, o lume multipolară. La 6 aprilie 2010, Statele Unite ale Americii au anunțat, în noua lor strategie nucleară că vor lua în considerare utilizarea armelor atomice numai în circumstanțe extreme. De asemenea, administrația americană a precizat că nu va folosi arsenalul nuclear împotriva unor state care respectă prevederile Tratatului de Neproliferare Nucleară, ceea ce reprezintă o schimbare majoră a politicii SUA în domeniu. Potrivit secretarului american al
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nuclear preventiv în cazul unei amenințări la adresa Rusiei, dar arată că aceasta va putea recurge la arsenalele sale de război, în special la cele nucleare, în cazul în care statul rus sau unul dintre aliații săi este atacat cu arme atomice ori alte arme de distrugere în masă sau împotriva unui atac desfășurat cu arme convenționale, dacă acesta poate compromite existența Federației 150. După aprobarea doctrinei militare, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Iurii Baluevskii, a făcut precizări legate de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
realizează prin organizații internaționale sau prin intermediul autorităților statelor părți: AIEA (organizație internațională subordonată Națiunilor Unite și, în special, Consiliului de Securitate, ca organ care poartă răspunderea principală pentru menținerea păcii și securității statutul AIEA III/B4); Comunitatea europeană pentru energia atomică EURATOM (organizație creată în 1957 pentru promovarea dezvoltării energiei nucleare în Europa occidentală și care controlează modul de utilizare al materialelor nucleare; între EURATOM și AIEA există un acord pentru aplicarea în comun a garanțiilor /controlului în statele UE). Sunt
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Washingtonul erau puse în situația de a nu-și putea rezolva problemele de securitate printr-un angajament diplomatic direct, această situație conducând, în final, la izbucnirea Crizei Rachetelor din Cuba de la începutul anilor '60. Cum pericolul proliferării devenea evident (bomba atomică era detonată de URSS în 1949 și de Marea Britanie în 1952), președintele american D.Eisenhower avansează în 1953, în cadrul Adunării Generale a ONU, inițiativa Atomii pentru pace. Recunoscând faptul că armele nucleare se răspândesc, președintele american propunea instituirea unui program
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
program de schimb de informații și tehnologie nucleară cu statele care se angajau, atât să le folosească în scopuri exclusiv pașnice, cât și să accepte verificări 159. Tot atunci s-a propus crearea, în cadrul ONU, a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, sub egida căreia statele urmau să încheie acorduri de cooperare în domeniul folosirii pașnice a energiei nucleare și acorduri de garanții (control). Conform statutului său, Agenția examinează planurile instalațiilor și echipamentelor specializate și le aprobă dacă servesc scopurilor pașnice și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
martie 1983, Ronald Regan lansa Inițiativa de Apărare Strategică, SDI (Strategic Defense Initiative), iar, trei ani mai târziu (16 ianuarie 1986), Mihail Gorbaciov formula aceeași propunere ce va fi mai târziu avansată de Barack Obama, de eliminare completă a armelor atomice, idee neacceptată la acea vreme de SUA. Având în vedere, însă, că ambele superputeri, încep să fie preocupate, una de armele nucleare pe care NATO le avea în Europa, cealaltă de lansatoarele sovietice care vizau orașe de pe același continent, limitarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
lucrărilor de punere la punct a programului militar nuclear chiar la Pelindaba, unde se găsea un reactor de cercetare. Pe 24 martie 1993, când a prezentat Parlamentului Programul nuclear sud-african, președintele Frederik De Klerk a subliniat existența a 6-7 bombe atomice produse între 1980 și 1989. Înainte de a da ordinul de distrugere a tuturor documentelor referitoare la fabricarea bombei, De Klerk a dezmințit participarea unei țări străine la dezvoltarea armei nucleare a Africii de Sud, ca și participarea acesteia din urmă la experiențele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Aliaților 204, au constituit o parte a politicii de apărare colectivă a NATO încă de la începuturile sale, în doctrina de apărare din noiembrie 1949, făcându-se referire la capacitatea Alianței de a efectua bombardamente strategice, inclusiv livrarea promptă a bombei atomice, ceea ce se considera, în primul rând o responsabilitate a SUA asistată, în măsura în care era posibil, de către alte națiuni 205. La sfârșitul Războiului Rece, în conformitate cu Conceptul Strategic din 1991, NATO a fost de acord că este necesară participarea pe scară largă a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
era unul dintre contestatari, susținând, printre altele, că orice recurs la forță trebuie plasat sub autoritatea ONU. Germania, pe de altă parte, a solicitat ca Alianța atlantică să renunțe la un alt principiu, acela de a recurge prima la arma atomică. Propunerea a fost susținută și de Canada, dar respinsă de Franța, SUA și Marea Britanie, cele trei puteri nucleare ale organizației. Cu un an înainte (1998), ministrul german al Apărării, Rudolf Scharping și ministrul de Externe, Joschka Fischer, s-au pus
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
reuniunii miniștrilor de Externe de la Talin (aprilie 2010), pornind de la viziunea președintelui american cu privire la crearea unei lumi fără arme nucleare și promisiunea realizării de eforturi în vederea unei reduceri substanțiale a armelor nucleare strategice și a unei diminuări a rolului armelor atomice. Poziția Washingtonului era aceea de menținere a intimidării nucleare și, în plus, de extindere a capacității de intimidare prin apărarea antirachetă, prin sisteme regionale de apărare antirachetă în Europa, Orientul Mijlociu și Asia de Est ceea ce ar putea reduce rolul armelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
un program de dezvoltare a rachetelor balistice și a realizat teste repetate cu diferite modele și variante ale acestora. În Statele Unite și Europa, evaluarea naturii programului nuclear iranian a variat de la îndoieli cu privire la dimensiunea militară, cu scop final, obținerea bombei atomice, la certitudini. Au existat mai multe tentative pentru a convinge Iranul să facă concesii în ceea ce privește programul său nuclear, dar astfel de eforturi s-au încheiat fără un rezultat concret. Necedând propunerilor de cooperare și ofertelor din partea Uniunii Europene, în schimbul suspendării
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de la Teheran a fost alimentat cu uraniu puternic îmbogățit furnizat de către Statele Unite. Un an mai târziu, Iranul a semnat Tratatul de neproliferare, în ziua în care acest acord a fost deschis pentru semnare. În 1974, a fost creată Organizația Energiei Atomice a Iranului și au fost anunțate planurile pentru un ambițios program nuclear, menit să includă, în cele din urmă, peste 20 de reactoare nucleare, program sprijinit în mod activ de către marile puteri occidentale. Au urmat contractul cu firma germana Kraftwerk
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
negau, însă, în continuare, că experiența și echipamentele lor vor ajuta programele de arme nucleare și neconvenționale ale Iranului, nici un singur fapt real nedovedind contribuția Rusiei la dezvoltarea programelor de arme nucleare ale Iranului (Evgheni Adanov, ministrul rus al Energiei Atomice)224. Ulterior, într-un raport, dat publicității în ianuarie 2002, care cuprindea evaluări întocmite de CIA și de alte agenții de securitate care alcătuiesc comunitatea informativă a SUA, se acredita ideea că, până în 2015, SUA se pot aștepta să fie
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de fabricare a centrifugelor, declarând că acordul semnat cu cele trei țări nu se aplică în acest caz, pentru ca, în aprilie 2003, să promită că va suspenda programul de fabricare a centrifugelor. La finalul aceluiași an, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a emis un raport în care se releva modalitatea prin care regimul islamist de la Teheran a indus în eroare opinia internațională, încă de la jumătatea anilor '80, în ceea ce privește programele sale nucleare. Pentru Statele Unite, o altă temere devenea principală preocupare în ceea ce privește Iranul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
între UE 3, în numele UE, și Iran nu s-a putut ajunge la consens. La începutul anului 2006, disputa nucleară dintre Iran și Occident s-a acutizat, în contextul în care Teheranul a pus capăt inspecției internaționale la centralele sale atomice și a demarat pregătirile privind reluarea activităților de îmbogățire a uraniului. Decizia AIEA de a deferi Iranul Consiliului de Securitate al ONU a fost percepută ca un punct definitoriu în controversa referitoare la programul nuclear. La sfârșitul lui martie 2006
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ar oferi Iranului un mare acord: în schimbul suspendării îmbogățirii uraniului pe termen lung, Iranul și alte state vor obține acces la cercetare și tehnologie în interiorul unui cadru definitiv pentru comunitatea internațională și sub totala supervizare a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Acest acord ar uni comunitatea internațională și ar da Iranului o alternativă convingătoare, inițiativă care s-ar putea materializa dacă guvernul american își asumă rolul de lider al țărilor occidentale și se așează la masa tratativelor cu Iranul 233. La
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
tensiunilor persistente în privința programului său nuclear, Iranul a recurs, în luna octombrie 2009, la tiruri cu rachete cu rază de acțiune scurtă, medie și lungă, Gardienii Revoluției anunțând că manevrele balistice și-au atins toate obiectivele. Șeful Agenției pentru Energie Atomică a Iranului, Ali Akbar Salehi, făcea publică necesitatea țării sale: încă 20 de uzine pentru îmbogățirea uraniului similare celei de la Natanz, pentru a-și putea asigura cantitatea de combustibil necesară centralelor nucleare. Guvernul de la Teheran ar fi luat, deja, decizia
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Teheranului 243. Totodată, în replică la summitul de la Washington, sub titlul Energie nucleară pentru toți, arme nucleare pentru nimeni, republica islamică a invitat reprezentanți din 60 de țări în capitala sa (17-18 aprilie 2010) la conferința pe tema utilizării energiei atomice în scopuri pașnice. Potrivit autorităților iraniene, la conferință, la care nu au participat țările occidentale, au fost dezbătute probleme ale dezarmării nucleare, ale neproliferării și utilizării tehnologiei atomice în scopuri pașnice. Președintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a propus crearea unui organism
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în capitala sa (17-18 aprilie 2010) la conferința pe tema utilizării energiei atomice în scopuri pașnice. Potrivit autorităților iraniene, la conferință, la care nu au participat țările occidentale, au fost dezbătute probleme ale dezarmării nucleare, ale neproliferării și utilizării tehnologiei atomice în scopuri pașnice. Președintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a propus crearea unui organism internațional independent pentru controlul dezarmării și neproliferării nucleare și a cerut suspendarea Statelor Unite din Agenția Internațională a Energiei Atomice. Potrivit lui Mahmoud Ahmadinejad o revizuire a TNP trebuie efectuată
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
probleme ale dezarmării nucleare, ale neproliferării și utilizării tehnologiei atomice în scopuri pașnice. Președintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a propus crearea unui organism internațional independent pentru controlul dezarmării și neproliferării nucleare și a cerut suspendarea Statelor Unite din Agenția Internațională a Energiei Atomice. Potrivit lui Mahmoud Ahmadinejad o revizuire a TNP trebuie efectuată de țările independente care nu posedă arme nucleare. Prezența țărilor care posedă arme nucleare, în particular a SUA, împiedică elaborarea unui tratat echitabil. Pentru Mahmoud Ahmadinejad dreptul de veto al celor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a criticat din nou SUA și statele din Europa Occidentală pentru aplicare de standarde duble în sfera nucleară, solicitând să se interzică statelor amenințate să folosească arme nucleare împotriva statelor nenucleare să facă parte din conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, cu aluzie directă la SUA care a folosit arme nucleare în Japonia, în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, președintele Mahmoud Ahmadinejad a făcut referire la necesitatea retragerii armelor nucleare americane din statele nenucleare precum Italia, Germania, Marea Britanie
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]