4,177 matches
-
e bine aici la tine. Ce înseamnă casa ta pentru tine? Multă vreme am considerat că acasă există numai în suflet, și atunci el este ceva foarte larg și abstract (poți să te simți acasă în gerul năprasnic dintr-o auroră boreală sau într-o sală de muzeu), în timp ce casa e locul în care doar trupul e cel ce se simte în largul lui (având sentimentul cochiliei care îl apără pe melc de iminența atacului). Acum cred că aceste viziuni fac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
însă și colegi care știu că fiecare își are propriul drum și fiecare proprii cititori. I-aș numi pe Sanda Golopenția, pe Constantin Eretescu, (din Providence, SUA), pe Theodor Damian (din New York), Dan Anghelescu (București), Marius Chelaru (Iași), ori pe Aurora Cornu (Paris și New York), Passionaria Stoicescu (București), Aurelia Roman (Washington, DC), Lucreția Bârlădeanu (Paris, Chișinău) și ... lista ar fi totuși destul de scurtă. Din prima categorie nu are niciun sens să le rostesc numele. Unele aluzii (sau chiar exprimări directe) apar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de lucru, dar și la viața personală. A.B.Ce amintiri vă vin acum în minte? Legat de ceea ce vorbeam mai înainte, de prietenii mei scriitori îmi voi aminti mereu momente disparate petrecute cu unii dintre ei în New York: cu Aurora Cornu, în apartamentul ei din strada 55, Aurora cu poveștile ei care mi-au deschis ușa către exilații români din Paris; cu Theodor Damian, când lucram la revista Lumină lină de la alcătuirea sumarului, la corectura numărului și expedierea lui , dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
B.Ce amintiri vă vin acum în minte? Legat de ceea ce vorbeam mai înainte, de prietenii mei scriitori îmi voi aminti mereu momente disparate petrecute cu unii dintre ei în New York: cu Aurora Cornu, în apartamentul ei din strada 55, Aurora cu poveștile ei care mi-au deschis ușa către exilații români din Paris; cu Theodor Damian, când lucram la revista Lumină lină de la alcătuirea sumarului, la corectura numărului și expedierea lui , dar îmi voi aminti și de anii petrecuți la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un articol de la Iași în Johanesburg și va fi publicat imediat. Se va întâmpla ceva cu ideea de diaspora și probabil că va dispărea, spre binele ei, al diasporei, dar, spre ghinionul unor scriitori care nu au alta valoare decât aurora exilului benevol sau forțat, dar, de ce să nu recunoaștem de cele mai multe ori benevol, și chiar asigurat prin trimiteri în străinătate de către Uniunea Scriitorilor. Nu am auzit de scriitori care să treacă Dunărea înot, deși se știe ca tentative au fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu, nu trebuie să fie cazul! Traversam Dunărea înspre cetate spre seară, când întunericul începea să se facă simțit. Dar parcă... tot nu ne-am fi despărțit! Și-atunci ne adunam cu toții la mine acasă, sau la Geta, sau la Aurora, la Tanța... Toate casele erau deschise! Cum decurgea o astfel de vizită târzie, v-am relatat ceva mai devreme. Vara programul era și mai încărcat de fapte sahaj. În timpul săptămânii, după ce reveneam acasă și eu, și soția, fiecare de la serviciul
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
oferit a fost îndestulător pentru toți, toată lumea l-a gustat și, cu ajutorul lui, toți s-au transpus odată cu noi în poveștile indiene. Acest prasad a reprezentat un mobil de instaurare facilă a stării de... India, tocmai la Brăila, în casa Aurorei, gazda noastră din prima seară de după întoarcere, seara poveștilor frumoase, impregnate de acel unic parfum exotic și... a cadourilor. Am petrecut multe momente unice alături de Ana și Diana în India. Legăturile de prietenie și cele spirituale s-au consolidat prin
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și năzuia pentru repaus. Au fost speranțe de însănătoșire, medici mari veniți din centrele Apusului să lecuiască pe domnitorul neîncoronat al Rusiei dar totul a fost în zadar...” În Foița gazetei I. Șefănescu semnează materialul „Piciorul de lemn”, cules din Aurora, pe care-l redăm parțial, situația fiind de actualitate încă: „L-am văzut aruncându-se în căruță din mersul ei. S-a proptit deodată în piciorul de lemn și cu celălalt înfipt în căruță, făcând un efort, s-a cocoțat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de la Pătrăuți, el fiind o figură simbolică de luptător pentru drepturile românilor. A contribuit la apariția în 1893 a Deșteptării, gazetă destinată educației sătenilor, pe care a condus-o și a scris-o. 70 A publicat versuri și tălmăciri în Aurora română, Amicul familiei, Candela etc. Constantin Morariu Casa care a adăpostit (18541927 ) Deșteptarea în anii 1892-1904 * Deșteptarea Deșteptarea, gazetă pentru popor, apare la Cernăuți între 1 februarie 1921 și decembrie 1922, lunar. Editor și proprietar: Societatea academică Junimea. Redactor responsabil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Moldovan) ș.a. * Dimitrie Dan (1856-25 mai 1927), folclorist, istoric și preot, din 1870 a fost membru al Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina. Dar și preot consilier consistorial și membru corespondent al Academiei Române. În broșuri sau în periodice - Aurora Română, Junimea Literară, Deșteptarea, Timpul, Patria, a publicat studii și articole de etnografie, 149 lingvistică, istorie bisericească, poezii și proză literară, dări de seamă, credințe populare și tradiții. A scris și publicat despre monumentele și familiile românești, schițe biografice ale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
istoricul și originea lor, cu referire la: împărțirea materialului, unitatea de măsură tipografică, materialul alb; cauzele și remediile ondulațiilor hârtiei; informații cu privire la istoricul cărților scrise, a folosirii ilustrațiilor, comunicări către beneficiari ale directorului revistei, care era și al firmei „Gutenberg”. Aurora Română, organ beletristic-literar al „Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina” a apărut lunar timp de 17 luni, între 1 august 188115 decembrie 1882 și ianuarieaugust 1884, editor și redactor responsabil - profesorul Ion I. Bumbac, dar finanțatorul era Societatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
București. Publicația are un conținut bogat un timp: proză, cronici literare, versuri, literatură populară, cercetări filologice și lingvistice, materiale istorice și de critică literară, recenzii cuprinzătoare și la obiect, iar din literatura folclorică - poezii poporale, datini, obiceiuri, descântece etc. În Aurora semnau: Samson Bodnărescu, Enea Hodoș, Simion Fl. Marian, C. Morariu, T.V. Ștefanelli, N. Lazu, G.V. Ștefaneli, Dimitrie Dan, iar colaboratori externi îi avea pe I.I. Trutzescu și T.V. Păcățeanu, nume necunoscute în literatură. S. Fl. Marian semna articolele referitoaere la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
studii filologice și istorice, iar partea literară este redusă la câteva poezii semnate de I.I. Bumbac, ca și partea științifică. Doar T.V. Stefanelli mai publica câteva comedii. Conștient de situație, probabil, I.I. Bumbac în 1884, schimbă subtitlul în: Revistă științifică-literară. Aurora devenise un organ de presă aparținând persoanei I.I. Bumbac. Acesta publică manuscrisele codicelui de la Voroneț, studiul Din istoria limbii și literaturii române, o critică la drama Despot Vodă, de Vasile Alecsandri, poezii de D. Petrino, alte și alte studii de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Acesta publică manuscrisele codicelui de la Voroneț, studiul Din istoria limbii și literaturii române, o critică la drama Despot Vodă, de Vasile Alecsandri, poezii de D. Petrino, alte și alte studii de istorie și filologie nesemnate. Devenind o publicație fără răsunet, Aurora, ca și Foaia Societății, își dă sfârșitul și din lipsă de fonduri. În raport cu „Foaia Societății”, Aurora Română n-a fost un pas înainte. * După ani, revista Doina nr. 4-5, octombrie-noiembrie 1906 (Burdujeni, Suceava) aducea mulțumiri „eruditului scriitor bucovinean C.S. Preotul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
drama Despot Vodă, de Vasile Alecsandri, poezii de D. Petrino, alte și alte studii de istorie și filologie nesemnate. Devenind o publicație fără răsunet, Aurora, ca și Foaia Societății, își dă sfârșitul și din lipsă de fonduri. În raport cu „Foaia Societății”, Aurora Română n-a fost un pas înainte. * După ani, revista Doina nr. 4-5, octombrie-noiembrie 1906 (Burdujeni, Suceava) aducea mulțumiri „eruditului scriitor bucovinean C.S. Preotul Const. Morariu pentru următoarele volume donate bibliotecii „Răsăritul” din Burdujeni: Istoria Școalei Greco - orientale Cernăuți; Istoria
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Moldovenesc” (1915). A fost membru corespondent (1898), iar apoi prin alegere, membru al Academiei Române (1910). A debutat în Foaia Societății pentru literatura și cultura poporului român (1869) cu „Drăgăița și Papaluga” un obicei popular. În calendarele Societății dar și în „Aurora Română”, „Revista politică”, „Arhiva” ș.a. a publicat versuri și proză, nuvelele și povestirile sale având, de regulă, personaje din mediul rural. Piesele „După teatru” și „Un trandafir în livrée” au făcut parte din repertoriul teatrelor de amatori. Coleg cu Mihai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vicepreședinți au fost: I. Calinciuc (1865-1874), Silvestru MorariuAndreievici (1874-1879), Miron Călineascu (18801887), Vladimir de Repta (1889). Societatea a viețuit până către 1940. A avut două organe de presă: Foaea Soțietății pentru Literatură și Cultură Română în Bucovina (1865-1869) și revista Aurora Română. (18811884). Scopul societății era susținerea și răspândirea culturii românești. În acest sens a inițiat în 1886 colecția „Biblioteca pentru tinerimea română”, iar din 1890 „Biblioteca pentru tinerimea adultă”. Datorită intervenției societății a luat ființă o catedră de limbă română
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
organizau chete pentru colectarea de fonduri necesare activității,dar și ajutorării unor persoane aflate în nevoi. Gazeta, în numărul 15 din 20 iulie 1911, evidenția numele donatorilor, dintre care îi amintim pe: Isopescul Grecul, Eudoxie Ursachi, Leon cav. de Vlaico, Aurora Dașchievici, Ștefan Ștefanovici, Leon Baloșescul. Nunțile, petrecerile populare, serbările, ieșirile la iarbă verde erau ocazii de colectare a coroanelor... Preocupată de românitate, Gazeta mazililor și răzeșilor, în cinci numere ale sale, în 1911, sub titlul „Apel către răzeșii de peste Prut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Grănicerului nr.1A, la 1 aprilie 1995, director Mihai Pânzaru - Bucovina. * Încercări literare Încercări literare este apreciată ca fiind „fătul unui entuziasm studențesc” din perioada 1/13 februarie 1892 - 1/13 ianuarie 1893, când la aproape un deceniu după apusul Aurorei române apare la Cernăuți această revistă literară lunară (format 23x31 cm). Coordonată de studentul Constantin Berariu din Societatea Junimea de la Universitatea Cernăuți. La această revistă au debutat Const. Berariu, I.G. Toma, Const, Verdi (C. IsopescuGrecul), Temistocle Bocancea, Șt. Bodnărescu, C.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
le ține încheia cuprinsul primului număr al broșurii. Primăveri, revista elevelor Școalei normale de fete, Cernăuți, apărea cu nr.1 sub îndrumarea profesoarei Stela Popescu, președintă de onoare și era redactată de un comitet de eleve: Lucreția Clocotici, Aglaia Lateș, Aurora Cuciuranu, Cornelia Tegzeșiu, Elena Manoliu, Aurelia Sireteanu și Natalia Cojocaru. Lipsea data apariției, dar se pare că e vorba de anul 1942, data tipăririi primului număr. În Cuvânt introductiv, profesoara Stela Popescu spunea că revista își are rădăcinile în ședințele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
populară și traduceri din literatura clasică și din cea germană, dar și prin studiile filologice, a contribuit la pregătirea realizării unității naționale a românilor. Multe publicații i-au găzduit Vasile Bumbac în uniformă de funcționar și soția sa Frosina. scrierile: Aurora română de la Pesta, dar și cea de la Cernăuți, Foaia Soțietății pentru literatură și cultura română în Bucovina, Junimea literară, Revista politică ș.a. Inspirate din istoria națională, sub influența lui Vasile Alecsandri și a tradiției populare, multe din lucrările lui se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, ei însăși creatori de literatură și artă. La capitolul Golgota neamului românesc atrag atenția studii și articole ca acestea: „32 de ani ascuns de frica bolșevicilor” de Dragoș Tochiță, „ Ne-au dus păgânii la moarte”, de Aurora Bejan, „Păgâni au fost și de-ai noștri, nu numai veneticii” de Procopie Meglei, „Am fost suspectați în 1941, nu suntem crezuți nici acum” de Vasile Plăvan, „Amintiri din lagărul de la Vadul Siretului” de Dragoș Hahon. După fiecare material citit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ordinul muncii de Veronica Porumbacu, Sub frasinii de la răscruce, Copii de pe valea Arieșului și Mișcarea de revoluție de Baconsky, Așa a fost în Baltica de Ștefan Iureș, Cincisutistul de Ion Brad, Întoarcerea în patrie de T. G. Maiorescu, Studenta de Aurora Cornu, Fete în uniformă de Valeria Boiculesei și altele. De asemenea, tot în genul epic există numeroase realizări de valoare pe linia evocării trecutului de luptă al poporului nostru, al clasei noastre muncitoare. Astfel, ciclul 1907 de Tudor Arghezi, poemele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
anulate și calomniate, valorile naționale ale culturii și istoriei, spoliat și umilit țăranul gospodar, Înfricoșat și arestat orășeanul, târâte În pușcării elitele culturale, bisericești, politice și financiare. Și, cu un cinism victorios, anunțată „o altă lume”, alte valori, o nouă „auroră” a societății umane și, vai, ocuparea unor poziții importante pe aproape toate continentele a „forțelor progresului”, părea În ochii multora că, Într-adevăr, istoria, timpul și lumea „Înnebuniseră” pe de-a’ntregul! Sărmanii adulți și bătrâni ai acelor vremi, de după
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fost răvășit și perturbat din fundamente, democrațiile au fost puse la grea Încercare, se părea că „timpul lor trecuse” și că „zori noi” Îi așteaptă pe milioane și zeci de milioane de inși, zăpăciți și, nu puțini, Încrezători. „Zori sau aurore” roșii sau negre; și aceste lupte și crime „revoluționare” au fost duse, printre altele, pe o bază rațională - ideea că În istorie fiecare formă sau structură organizatorică socială și umană, oricât ar fi fost ea de performantă sau de „salvatoare
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]