95,569 matches
-
ne ferim de a spune sau a asculta glume indecente, căci e cu neputință ca cineva să fie imoral în vorbă și neprihănit în faptele lui. Apoi, de obicei, ajungem să și facem ceea ce ne place să spunem sau să auzim. Noi, ca și creștini, trebuie să ne ferim cât mai mult de cuvinte urâte și vorbe care închipuiesc patima<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, cartea a treia, p. 87. footnote> și nu trebuie să avem nici glas împodobit
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
p. 87. footnote> și nu trebuie să avem nici glas împodobit și trăgător către poftă și către amăgire<footnote Ibidem. footnote>. De aceea, se spune: astupă-ți urechile<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83. footnote> pentru ca astfel să nu auzi cuvinte necuviincioase și de rușine<footnote Ibidem. footnote>, care pornesc patimile<footnote Sf. Nil de la Sorska, Lucrarea minții și așezământ ucenicilor săi..., p. 61. footnote> pentru că îți otrăvești sufletul tău și altora vorbind despre lucruri josnice și deosebit de desfrânate, făcând
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Sfatul în această privință este să fugim, începând chiar de la privire<footnote Ibidem. footnote>, pentru că, având gânduri sănătoase<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 42. footnote>, o atenție deosebită a ochilor, înfrânare limbii, prin ferirea de a auzi vorbe necuviincioase<footnote Sf. Nil de la Sorska, op. cit., p. 61. footnote>, prin lepădarea gândurilor, amintirilor și imaginilor necurate de îndată ce se ivesc<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 476. footnote> vedem cum se surpă dracul curviei<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cu cât mai mult aceste ocupații duhovnicești nu ne vor depărta de rele, dacă am voi a ne depărta? Dar dacă noi pururi conversăm și ne petrecem timpul cu niște astfel de săgeți ce într-una ne săgeată, vorbind și auzind cele ale lor, prin aceasta noi întreținem boala. Dar cum vei putea pretinde să stingi focul, dacă pe fiecare minut tu îl aprinzi din nou?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
păcatul originar. (Civ. Dei XIV, 12)<footnote Fer. Augustin apud Musceleanu Ovidiu, Despre păcatul originar, în rev. Biserica Ortodoxă Română, anul XX, nr. 6/1896, p. 568. footnote>. Păcatul neascultării a fost urmat de acela al nerecunoașterii greșelii săvârșite, căci auzind glasul lui Dumnezeu, Adam și Eva s-au ascuns. Ascunderea demonstrează că celor doi le era teamă de pedeapsa pe care urmau să o primească ca urmare a călcării poruncii. Însă teama lor de Dumnezeu nu s-a concretizat și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
care urmau să o primească ca urmare a călcării poruncii. Însă teama lor de Dumnezeu nu s-a concretizat și într-o recunoaștere a greșelii săvârșite. Dimpotrivă, la întrebarea Creatorului: Adame, unde ești? (Facere 3, 9), acesta răspunde că am auzit glasul Tău în rai și m-am temut, căci sunt gol, și m-am ascuns (v. 10). Pare a fi o încercare de a distrage atenția lui Dumnezeu de la păcatul săvârșit, încercând să vorbească despre ultimul lucru care s-a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
am temut, căci sunt gol, și m-am ascuns (v. 10). Pare a fi o încercare de a distrage atenția lui Dumnezeu de la păcatul săvârșit, încercând să vorbească despre ultimul lucru care s-a întâmplat după cădere: faptul că au auzit glasul lui Dumnezeu. Întrebarea pe care o adresează Dumnezeu are un sens mai profund decât cel ce se lasă descoperit la prima vedere și anume, Dumnezeu îl întreabă pe Adam: în ce stare ai ajuns? Sfântul Simeon Noul Teolog vede
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
că erau goi (Facere 3,7). Sfântul Ioan Gură de Aur spune că au simțit că sunt cu trupul gol, ca să cunoască bine, prin rușinea ce i-a cuprins, în ce prăpastie i-a dus călcarea poruncii Stăpânului. Deci, când auzi că, <<li s-au deschis ochii>> înțelege că i-a făcut să simtă goliciunea lor și că au căzut din slava de care se bucurau înainte de mâncarea din pom<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, în colecția
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
fost îmbrăcat cu ea coincide cu faptul că a îmbrăcat natura irațională, că de acum el trăiește viața ei. Sfântul Grigorie al Nyssei vorbește despre acea haină moartă și hidoasă aruncată asupra noastră, alcătuită din pieile animalelor iraționale. Și explică: Auzind vorbindu-se despre piele, sunt de părere că trebuie să-mi înțelegi aspectul exterior al naturii iraționale în care am fost îmbrăcați ca unii ce ne-am familiarizat spre pătimire<footnote Ibidem. footnote>. Făcându-se astfel călcător al poruncii spune
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
grijă; dar să mai și ucidem pe cineva care e înaintat în vârstă? După cum nimeni dintre noi nu aruncă un copil abia venit pe lume - căci cine face așa ceva e cu adevărat un infanticid , cu atât mai puțin s-a auzit ca cineva dintre creștini să omoare vreun creștin după ce a ajuns să crească<footnote Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXV, 6, trad., note și indici de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 2, Edit. IBMBOR, București
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 29, Edit. IBMBOR, București, 1982, p. 221. footnote>. Un iubitor de înțelepciune patristică Părintele Ilie Cleopa citându-l pe Sfântul Anastasie Sinaitul, spunea că: Precum tună și fulgeră, odată auzi tunetul și odată vezi lumina fulgerului, așa în clipa când s-a zămislit copilul se zidește în el trupul și sufletul lui, într-o formă ca o sămânță de cânepă sau poate mai mic, dar în aceeași vreme.<footnote Ne
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și contrafacerea sa. Apariția păcatului a viciat capacitatea sufletului de a reflecta lumina lui Dumnezeu. Sfântul Părinte Grigorie observă că versul al cincilea indică simbolic această problemă: „Totuși, el (sufletul) s-a decolorat și înnegrit din cauza interpunerii viciului, după cum am auzit-o pe mireasă spunând la începutul Cântării Cântărilor: neglijența ei în îngrijirea viei a înnegrit-o (1:5)”. Ca urmare, păcatul reprezintă eșecul sufletului de a urma calea binelui său natural și corect. În starea sa păcătoasă, sufletul „își schimbă
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964; ultima a fost folosită și la prezenta notă. footnote>. Mireasa, înconjurată de noaptea divină, îl caută pe Cel ascuns în întuneric (181.13-14). Spusa miresei: „L-am chemat, dar nu m-a auzit” înseamnă că iubitul este de nenumit. Oare cum poate, se întreabă marele Capadocian, Cel care este deasupra a oricărui nume (Filip. 2, 9) să fie descoperit printr-un nume?”<footnote Referire la Filip. 2, 9 în privința imposibilității denumirii lui Dumnezeu
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
și strigă că trecerea nu a adus-o decât în antecamera bunătății”<footnote Ibidem, 40, 5-8. footnote>. Prin purificarea Duhului, „ea caută adâncimile lui Dumnezeu în sanctuarul interior al paradisului și, după cum a spus marele Pavel, vede lucruri nevăzute și aude cuvinte nerostite”<footnote Ibidem, 40, 9-12. footnote>. A interpreta Cântarea Cântărilor înseamnă a fi atras de Sfânta Sfintelor. Tăcerea fără imagini a acestui sanctuar reprezintă realitatea cea mai interioară a textului sacru a cărui unic scop este de a conduce
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
din întuneric”<footnote Ibidem, II, GNO, 48.15. footnote>, este, din multe puncte de vedere, o figură apofatică pentru Sfântul Grigorie. În omilia a treia asupra Cântării Cântărilor, el îl vede pe Sfântul Apostol Pavel inițiat în inefabil, unde acesta aude ce nu poate fi pronunțat (cf. 2 Cor. 12, 4)<footnote Privativele alfa ale termenilor ἀπόρρητον, ἀλάλητον și ἀνέχϕραστον subliniază impulsul apofatic al contextului. Această înlănțuire a privativelor alfa este o strategie apofatică tipică pentru Sfântul Grigorie; a se vedea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
când inhalează parfumul Sfântului Pavel, care conține pe Hristos Locuitorul<footnote Ibidem, 91.17-92.4. footnote>. În omilia a paisprezecea asupra Cântării Cântărilor, discursul lui Pavel poartă caracterul transformator al Cuvântului inefabil care locuiește în el. Prin urmare, când Tecla aude discursul Sfântului Pavel, „aceste picături curgătoare de mirt”, ele însele sunt transformate într-o locuință divină: „După această învățare ... numai Cuvântul trăia în ea”<footnote Ibidem, 405.7-9. footnote>. Sfântul Pavel, unit cu Cuvântul Care nu poate fi cuprins prin
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Grigorie comentează, în această omilie la Cântarea 3, 1-4: „Pe patul meu, noaptea, l-am căutat pe el, cel pe care îl iubește sufletul meu. L-am căutat și nu l-am găsit; l-am chemat și nu m-a auzit...”. Terminologia apofatică a temei („noapte”, „a nu auzi”, „a nu găsi”, „înălțare”) îi sugerează Sfântului Grigorie direcția apofatică pe care o asumă exegeza sa. footnote>. Îmbrățișată de noaptea divină, mireasa începe să se înalțe prin diverse niveluri de cunoaștere. Uitând
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
1-4: „Pe patul meu, noaptea, l-am căutat pe el, cel pe care îl iubește sufletul meu. L-am căutat și nu l-am găsit; l-am chemat și nu m-a auzit...”. Terminologia apofatică a temei („noapte”, „a nu auzi”, „a nu găsi”, „înălțare”) îi sugerează Sfântului Grigorie direcția apofatică pe care o asumă exegeza sa. footnote>. Îmbrățișată de noaptea divină, mireasa începe să se înalțe prin diverse niveluri de cunoaștere. Uitând de percepția prin simțuri, ea se ridică la
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Cuvântului Însuși și, prin virtutea unirii miresei cu Cuvântul, episcopul Nyssei spune că „o grădină înflorește din gura ei”<footnote In Canticum canticorum, IX, GNO, 281.2. footnote>. Totuși, această putere nu este în beneficiul miresei, ci al celor care aud spusele sale; pentru că aceștia primesc semințele în inimile lor, iar aceste „cuvinte de credință devin o grădină plantată în inimile lor”<footnote Ibidem, 282.4-7. footnote>. Inimile lor, ca și a ei, au devenit grădini de virtute. Așa cum mireasa a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sunt chemată la Cotroceni în audiență la Regina Maria, pe atunci principesă de coroană. Prințesa, foarte emoționată, îmi vorbi cu dragoste multă de tata „unchiul nostru” cum îl numeau copiii regali; de jalea mare a micuței prințese Mignon, când a auzit că bunul unchi n-are să le mai povestească niciodată basmele minunate care numai el știa să le spună, și îmi încredință copiii săi pentru a lucra cu mine muzica. Lecțiile urmau să înceapă cât de curând, având ca eleve pe
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de pe scena de concert. În acel an sosește în BUCUREȘTI celebrul trio rus compus din frații Press și pianista Vera Maurina. Eu vorbisem mult despre acest ansamblu ideal, la curtea noastră, și principesa Maria era foarte curioasă de a-i auzi. Într-o zi, la 5 după-amiază, se aranjă o recepție muzicală la Cotroceni în onoarea celebrului trio. Muzicieni de rasă, interpreți desăvârșiți, reușiră să emoționeze adânc auditorii. Rar, poate niciodată nu s-a auzit așa o interpretare a marelui trio
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
era foarte curioasă de a-i auzi. Într-o zi, la 5 după-amiază, se aranjă o recepție muzicală la Cotroceni în onoarea celebrului trio. Muzicieni de rasă, interpreți desăvârșiți, reușiră să emoționeze adânc auditorii. Rar, poate niciodată nu s-a auzit așa o interpretare a marelui trio în LA minor de Tschaikowsky. Eu nu mă mai dezlipeam de dânșii, care asemena găsiră în persoana meape cineva care îi aprecia cu tot sufletul. Pornirăm împreună într-o mașină încărcată cu violoncel, vioară
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
celebră!!!”(Nu știu cu ce a putut supăra marea Tereza pe această tânără pianistă, căreia ia-ș fi dorit să ajungă la măcar o parte din celebritatea sa!) Și-așa curtea noastră a rămas cu paguba de a nu o putea auzi. Ca soliști se mai perindează în concertele simfonice: Raul Punny, marele pianist francez, care pe lângă joc foarte mascullin, mai avea o ușurință și o finețe de a interpreta muzica veche franceză în așa chip, după cum, cu mult duh a observat
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
încă la maturitate. Evenimente mai însemnate n-au mai fost, în afară de concertele Isaye, marele și pînă acum neîntrecutul rege al violinei, care concertează cu celebrul său partener de sonate, pianistul Raul Pugno. Niciodată nu mi-a fost dat să mai aud Sonata Kreutzer de Beethoven și Sonata în La de Cezar Franckîn chip atât de desăvârșit. Această contopire de cânt și de suflete, ca la acești doi mari, această lipsă totală de efecte ieftine și de artificii, te făceau să uiți
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
contra Serbiei vinovate. Trenurile se suspendă pentru civili; iată-ne prinși pe loc în Cacova. O jale mare apasă satele noastre românești, care își revarsă procentele de oameni pentru a fi trimiși în luptă pentru Patrie și Împărat (!). Nu se-aud decât vaiete de femei și copii, care își însoțesc tații și frații până unde pot, până la gară. De dimineață bat clopotele bisericilor, anunțând mobilizarea. Jandarmi unguri, mai miloși și ei de această dată, strâng bărbați de pe la vetre. Ziarele sunt citite
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]