87,233 matches
-
desemnați din oficiu puteau fi reduse, și anume intervenția unui avocat ales de partea civilă, care, de altfel, nu era incidentă în cazul reclamanților (supra, pct. 28). În continuare, deși reglementarea aplicabilă în speță nu prevedea un plafon al onorariilor avocaților desemnați din oficiu într-o situație similară cu cea a reclamanților, curtea de apel a aplicat retroactiv principiul plafonării onorariilor, prevăzut de Protocolul din 11 iunie 2015 [supra, pct. 29; a se vedea, mutatis mutandis, Maurice împotriva Franței (MC), nr.
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
2015, care a intrat în vigoare după încheierea procesului în care reclamanții au prestat servicii părților civile (supra, pct. 31, 32, 33, 34, 36 și 38). ... 66. Astfel cum reiese din exemplul de jurisprudență prezentat de Curtea de Apel Bacău, avocatului i s-a reproșat, printre altele, că a oferit o prestație avocațială minimă (supra, pct. 35). În ceea ce privește exemplul de jurisprudență prezentat de Curtea de Apel Pitești, Curtea constată că aceasta a fost o confirmare a reducerii onorariilor
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
i s-a reproșat, printre altele, că a oferit o prestație avocațială minimă (supra, pct. 35). În ceea ce privește exemplul de jurisprudență prezentat de Curtea de Apel Pitești, Curtea constată că aceasta a fost o confirmare a reducerii onorariilor avocatului decise de instanța de fond, fără a preciza totuși baza legală pentru adoptarea acestei decizii și invocând o prestație avocațială minimă din partea avocaților desemnați din oficiu (supra, pct. 37). Potrivit Curții, aceste exemple de jurisprudență nu sunt relevante deoarece
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
de Curtea de Apel Pitești, Curtea constată că aceasta a fost o confirmare a reducerii onorariilor avocatului decise de instanța de fond, fără a preciza totuși baza legală pentru adoptarea acestei decizii și invocând o prestație avocațială minimă din partea avocaților desemnați din oficiu (supra, pct. 37). Potrivit Curții, aceste exemple de jurisprudență nu sunt relevante deoarece mandatul reclamanților din prezenta cauză nu a fost considerat de instanță o prestație avocațială minimă, ci un mandat de asistență juridică de care au
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
onorariile calculate în temeiul art. 5 din Protocolul din 1 decembrie 2008 (supra, pct. 10 și 18). ... 67. Curtea observă, de asemenea, că cele trei exemple de jurisprudență prezentate de reclamanți arată că instanțele naționale nu au redus onorariile cuvenite avocaților desemnați din oficiu care, la fel ca reclamanții, au asistat mai multe părți civile, ci au acordat suma prevăzută de art. 5 lit. e) din Protocolul din 1 decembrie 2008 (supra, pct. 39). Unii dintre judecătorii de la curțile de
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
multe părți civile, ci au acordat suma prevăzută de art. 5 lit. e) din Protocolul din 1 decembrie 2008 (supra, pct. 39). Unii dintre judecătorii de la curțile de apel au susținut această jurisprudență exprimând opinii potrivit cărora onorariile acordate avocaților desemnați din oficiu nu puteau fi reduse de către instanțe (supra, pct. 31, 33 și 35). ... 68. Curtea concluzionează că aceste elemente sunt de natură să confirme că argumentele în susținerea Deciziei din 9 iulie 2015 pronunțate de Curtea de
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
bunurilor lor a avut loc în apel, la pronunțarea deciziei definitive a Curții de Apel București din data de 9 iulie 2015 (supra, pct. 18). Desigur, prin Sentința din 7 octombrie 2014, judecătoria nu a precizat cuantumul exact al onorariilor avocaților la care aveau dreptul reclamanții, dar nici nu a procedat la reducerea acestor onorarii, limitându-se doar la confirmarea mandatelor reclamanților și la confirmarea cuantumului acestor onorarii cu respectarea art. 5 lit. e) din Protocolul din 1 decembrie 2008 (supra
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
de Apel București, care s-au soldat cu respingerea recursului lor în casație, declarat inadmisibil (supra, pct. 23). Ineficacitatea acestei căi extraordinare de atac a fost de altfel confirmată de Curtea Constituțională, care a declarat că reclamanții, în calitate de avocați ai părților civile, nu puteau să introducă un recurs în casație (supra, pct. 22). În fine, lipsa oricărei posibilități efective pentru reclamanții din prezenta cauză de a contesta ingerința în dreptul lor la respectarea bunurilor lor este confirmată de majoritatea
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
Discriminării (CNCD). Pe fondul capătului de cerere, acesta susține că presupusa situație discriminatorie denunțată de reclamanți nu poate fi caracterizată ca muncă forțată în sensul art. 4 din Convenție, întrucât persoanele respective s-au înscris în mod voluntar pe lista avocaților desemnați din oficiu și au desfășurat activități juridice fără amenințarea vreunei sancțiuni. Acesta subliniază asemănările dintre prezenta cauză și cauzele Van der Mussele împotriva Belgiei (23 noiembrie 1983, pct. 32, 34 și 38, seria A nr. 70) și Bucha împotriva
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
fi în mod rezonabil solicitată cu titlu de întrajutorare familială sau de conviețuire. În acest sens, Curtea a recurs, în special, în hotărârea Van der Mussele (citată anterior, pct. 39), la noțiunea de «sarcină disproporționată» pentru a determina dacă un avocat stagiar era supus muncii obligatorii în cazul în care i se pretindea să asigure în mod gratuit apărarea clienților în calitate de avocat numit din oficiu (C.N. și V. împotriva Franței, nr. 67.724/09, pct. 74, 11 octombrie 2012). ... ... 83. În
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
Van der Mussele (citată anterior, pct. 39), la noțiunea de «sarcină disproporționată» pentru a determina dacă un avocat stagiar era supus muncii obligatorii în cazul în care i se pretindea să asigure în mod gratuit apărarea clienților în calitate de avocat numit din oficiu (C.N. și V. împotriva Franței, nr. 67.724/09, pct. 74, 11 octombrie 2012). ... ... 83. În prezenta cauză, Curtea constată că, în temeiul legislației naționale în vigoare la data faptelor, atunci când existau indicii că părțile civile nu erau
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
74, 11 octombrie 2012). ... ... 83. În prezenta cauză, Curtea constată că, în temeiul legislației naționale în vigoare la data faptelor, atunci când existau indicii că părțile civile nu erau în măsură să își asigure propria apărare, instanțele recurgeau la serviciile avocaților desemnați din oficiu pentru părțile respective (supra, pct. 24). Această regulă nu poate fi considerată, în sine, ca fiind contrară Convenției, întrucât refuzul de a oferi părților civile această posibilitate ar putea, în anumite circumstanțe, să conducă la o încălcare
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
din cauza lipsei posibilității de acces la o instanță (a se vedea, de exemplu, Airey împotriva Irlandei, 9 octombrie 1979, pct. 26, seria A nr. 32). ... 84. În continuare, Curtea observă că reclamanții au ales în mod liber profesia de avocat, acceptând în același timp ideea că aceasta implica obligația de a reprezenta clienții în cauzele în care erau desemnați apărători. Natura și scopul activității de reprezentare desfășurate de reclamanți în cursul procesului penal desfășurat în fața Judecătoriei Sector 2 București
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
a reprezenta clienții în cauzele în care erau desemnați apărători. Natura și scopul activității de reprezentare desfășurate de reclamanți în cursul procesului penal desfășurat în fața Judecătoriei Sector 2 București nu se aflau în afara cadrului activităților obișnuite ale unui avocat. Astfel cum reiese din practica internă a Baroului București, desemnarea lor în cursul procesului penal în discuție s-a făcut numai după ce reclamanții au formulat o cerere expresă pentru acordarea de asistență juridică din oficiu (supra, pct. 27). În
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
nu se poate referi la nicio obligație legală, ca de exemplu munca ce trebuie efectuată în temeiul unui contract liber încheiat, astfel cum a fost situația în prezenta cauză. ... 86. Curtea consideră că situația reclamanților este similară cu cea a avocatului desemnat din oficiu în Cauza Bucha (citată anterior, pct. 40-41), în care Curtea a declarat inadmisibil un capăt de cerere întemeiat pe refuzul Curții Constituționale a Slovaciei de a rambursa unui avocat desemnat din oficiu o parte din cheltuielile de
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
că situația reclamanților este similară cu cea a avocatului desemnat din oficiu în Cauza Bucha (citată anterior, pct. 40-41), în care Curtea a declarat inadmisibil un capăt de cerere întemeiat pe refuzul Curții Constituționale a Slovaciei de a rambursa unui avocat desemnat din oficiu o parte din cheltuielile de judecată care, potrivit Curții Constituționale, nu au fost efectuate în mod necesar. În speță, fără a fi necesar să examineze motivele care au determinat curtea de apel să reducă onorariile reclamanților, Curtea
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
privire la pretinsa încălcare a art. 14 coroborat cu art. 4 § 2 din Convenție 88. Reclamanții susțin, în esență, că au suferit o discriminare ca urmare a reducerii onorariilor lor ca urmare a deciziei Curții de Apel București, cât timp avocații desemnați din oficiu să îi asiste pe inculpați, precum și personalul sistemului judiciar care a participat la același proces nu au suferit același tratament. Aceștia invocă art. 14 coroborat cu art. 4 din Convenție. Art. 14 prevede următoarele: Exercitarea drepturilor
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
cauză nu este suficientă în acest scop [Vikoulov și alții împotriva Letoniei (dec.), nr. 16.870/03, 31 august 2006]. ... 92. În speță, în ceea ce privește primul argument invocat de reclamanți în susținerea capătului lor de cerere, și anume acela că avocaților care i-au reprezentat pe inculpați li s-au rambursat onorariile cuvenite avocaților desemnați din oficiu fără aplicarea unei reduceri, Curtea constată că reclamanții nu au prezentat nicio probă pentru a corobora afirmațiile lor. Curtea nu dispune de niciun element
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
nr. 16.870/03, 31 august 2006]. ... 92. În speță, în ceea ce privește primul argument invocat de reclamanți în susținerea capătului lor de cerere, și anume acela că avocaților care i-au reprezentat pe inculpați li s-au rambursat onorariile cuvenite avocaților desemnați din oficiu fără aplicarea unei reduceri, Curtea constată că reclamanții nu au prezentat nicio probă pentru a corobora afirmațiile lor. Curtea nu dispune de niciun element care să îi permită să aprecieze nivelul remunerației diverșilor avocați desemnați din oficiu
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
impune în ceea ce privește al doilea argument invocat de reclamanți, și anume remunerarea fără reducerea salariilor personalului din sistemul judiciar care a participat la același proces (sistem de remunerare care, în orice caz, nu este comparabil cu cel al avocaților desemnați din oficiu în prezenta cauză). Pe scurt, Curtea nu vede nicio aparentă discriminare sancționată de art. 14 din Convenție în prezenta cauză. ... 93. Rezultă că acest capăt de cerere trebuie respins ca vădit nefondat, în temeiul art. 35 § 3
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
YG ANT OPINIA DISIDENTĂ COMUNĂ a judecătorilor Grozev, Kucsko-Stadlmayer și Schukking În prezenta cauză nu putem fi de acord cu analiza majorității privind admisibilitatea capătului de cerere formulat de reclamanți. În opinia noastră, suma solicitată de reclamanți pentru onorariile de avocat nu poate fi caracterizată ca „bun actual“ în sensul jurisprudenței Curții și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al art. 1 din Protocolul nr. 1. Prin urmare, am votat în favoarea declarării inadmisibilității capătului de cerere și a
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
considerat determinant faptul că Curtea de Apel București, în decizia sa din 9 iulie 2015, decizie definitivă pe fondul pretențiilor în cadrul procedurii interne, a decis că, în temeiul legislației naționale, instanțele puteau stabili cuantumul care trebuia plătit pentru onorariile avocaților. Nu suntem de acord cu această abordare. Considerăm, înainte de toate, că litigiul examinat nu are ca obiect chestiunea dacă onorariile avocaților erau cuvenite reclamanților pentru activitatea desfășurată și dacă aceste onorarii ar putea fi caracterizate ca „bunuri actuale“, ci
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
procedurii interne, a decis că, în temeiul legislației naționale, instanțele puteau stabili cuantumul care trebuia plătit pentru onorariile avocaților. Nu suntem de acord cu această abordare. Considerăm, înainte de toate, că litigiul examinat nu are ca obiect chestiunea dacă onorariile avocaților erau cuvenite reclamanților pentru activitatea desfășurată și dacă aceste onorarii ar putea fi caracterizate ca „bunuri actuale“, ci aceea dacă suma solicitată în mod specific de părțile în cauză ar putea fi caracterizată ca „bun actual“ (pct. 10 din hotărâre
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
pentru onorariile lor ar putea fi considerată un bun actual în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1. Legislația națională aplicabilă, și anume art. 82 din Legea nr. 51/1995, prevede că instanțele naționale stabilesc suma care trebuie plătită pentru onorariile avocatului în funcție de natura și volumul activității, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între UNBR și Ministerul Justiției. Această trimitere clară, în legislația primară, la „natura și volumul activității“ este ceea ce Curtea de Apel București a aplicat în
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
Ministerul Justiției era vădit necorespunzătoare. În astfel de împrejurări, ni se pare imposibil să concluzionăm că faptul că Curtea de Apel București s-a bazat pe legislația primară și pe cerința pe care aceasta o prevede de a stabili onorariile avocaților pe baza unei aprecieri în funcție „de natura și de volumul activității“ era arbitrar sau vădit nerezonabil sau că ar fi adus atingere unei „speranțe legitime“. Dimpotrivă, considerăm că această abordare este perfect rezonabilă în circumstanțele cauzei. Această constatare este
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]