KorAP: Find »[drukola/base=bântui & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...119 120 121 ...175 >

4,354 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896

groaza de îmbolnăvire 9. Un partizan hotărât al teoriei miasmatice a fost doctorul Jachnichen, membru al Consiliului Temporar de Medicină de la Moscova, care, polemizând cu epidemiologii francezi, a adresat Academiei de Științe din Paris un "memoriu despre Cholera morbus care bântuie în Rusia", datat 25 decembrie 1830/7 ianuarie 1831 (deci exact din perioada când molima se pregătea să treacă Prutul, pentru a invada Moldova și, îndată după aceea, Țara Romînească), memoriu în care nega categoric transmisibilitatea dintr-un ținut într-

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
se deplasau prin satele contaminate; totodată, s-au dat dispoziții străjii pământești, la 4/16 iunie, de către Comisia carantinelor pentru supravegherea înhumării morților de holeră la cimitirul Moara de Vânt din Iași, aflîndu-se acolo mulți decedați neîngropați 36. Dar epidemia bântuia cu violență; de frica molimii, consulul englez, care trebuia să meargă la Iași și la Galați, a raportat superiorului său, la 22 mai/3 iunie 1831, că s-a mărginit a se deplasa numai în cel din urmă oraș37; la

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
numărul contaminaților, de la începutul epidemiei, la 4 764, dintre care 2 554 au sucombat; printre decedați îi menționa pe marele vistier Săndulachi Sturdza și fiul, marele hatman Gheorghe Ghica, doctorul Fornete și multe soții de boieri 43. Din nefericire, epidemia bântuia cu furie și la Iași, mortalitatea fiind în creștere. Astfel, la 3l mai/12 iunie, consulul Lagan se adresa ministrului Afacerilor Externe de la Paris, informîndu-l că în capitala Moldovei "cholera morbus a atins un grad de nocivitate foarte alarmant, iar

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
evacuate mahalalele cele mai populate și să fie transportați toți evreii și robii țigani pe dealurile din împrejurimi, unde să li se asigure hrana. O măsură asemănătoare a fost adoptată la Tiflis, cu rezultate satisfăcătoare, în timpul epidemiei de holeră ce bântuia acolo. Tribunalele și-au încetat activitatea, iar majoritatea boierilor s-a refugiat la țară, însuși consulul pregătindu-se să părăsească orașul 44. Ulterior, la 12/24 iunie, și consulul Blutte a adresat ambasadorului britanic la Poartă, Sir Robert Gordon, un

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
De două ori, acesta a reiterat poruncile cele mai severe spre a se pune o gardă la consulat, dar aga nu le-a putut îndeplini, deoarece nu i-a mai rămas nici un arnăut; toți au murit sau au fugit. Tâlharii bântuie orașul în bande, au spart două biserici; în fiecare zi sunt prădate casele boierești părăsite. A izbucnit un incendiu în orașul de sus, dar nu s-a luat nici o măsură, dat fiindcă nu mai sunt nici soldați, nici pompieri în

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
despre mine, caut să descopăr un refugiu, ca să mă duc acolo, îndată ce bunul mers al serviciului [consular] îmi va apărea ca suficient de asigurat. După socoteala mea, această înfricoșătoare holeră reprezintă cel de-al șaptelea flagel care, de trei ani, bântuie în Principate. Într-adevăr, într-un așa de scurt interval, [locuitorii] au îndurat relele pricinuite de război, ciumă, lăcuste, foamete, cutremur, uragan, inundații 51 etc. etc.... Astăzi există aici convingerea, după o tristă experiență, că această boală este totodată epidemică

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
și a consulilor străini din București, unde nu au rămas decât forțele polițienești; el îi scria ambasadorului Gordon de la Constantinopol, la 7/19 iulie: "se pare că boala s-a stins la Iași și, judecând după virulența cu care a bântuit în alte locuri, domnește speranța că durata ei va fi de asemenea scurtă [în Țara Romînească] și că, după câteva săptămâni, afacerile vor demara din nou, iar treburile publice vor reveni la situația dinainte"56. Cancelistul Ferro înainta iarăși din

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Raimondi și alți slujitori"64. Totuși biciul necruțător al holerei, după ce s-a abătut atât de crunt asupra Moldovei, începînd din luna mai 1831, prinde să se domolească treptat în această încercată provincie, îndată ce el trecuse în Țara Românească, unde bântuia cu furie. Diminuarea virulenței epidemiei poate fi foarte bine urmărită din anexele însoțind regulatele rapoarte trimise cancelarului Nesselrode de către generalul Kiseleff, revenit acum la București. Astfel, din anexa alcătuită de directorul cancelariei, Karneev, însoțind raportul lui Kiseleff din 2/14

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
următoarele: "Boala epidemică, cunoscută sub numele de holera morbus, care pustiește orașul Iași și unele districte ale principatului Moldovei, este o apariție aproape nouă în Europa. Unii profesioniști, mari învățați, mai ales aceia care se consacră luptei împotriva plăgilor care bântuie omenirea, au îndreptat întreaga lor atenție către studiul acestei boli și aduc și astăzi o contribuție serioasă la cercetarea naturii, în diferitele ținuturi, pe unde se constată efectele sale nenorocite, în scopul de a o putea combate cu succes. Totuși

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
felul în care sunt tratați bolnavii și metodele de lecuire, urmând a primi pentru osteneala lor câte 800 de lei pe lună. Doctorul C. Estiotu, care se afla la hotarul Moldovei, controlând aplicarea măsurilor preventive împotriva epidemiei de holeră ce bântuia la nord de Milcov, a primit dispoziții urgente de la Sfatul administrativ extraordinar de a organiza campania sanitară pentru combaterea molimei; totodată, s-au adoptat măsuri pentru înființarea unui spital al Văpselii verzi din Capitală, la Mănăstirea Mihai Vodă, spre a

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
cu toate că o treime din locuitorii săi s-au și împrăștiat și că fuga nu contenește defel. Într-adevăr, toate ulițele sunt năpădite de căruțe încărcate cu obiecte prețioase, cu mobile etc. și drumurile sunt pline de fugari; dar, cum boala bântuie aproape peste tot, se văd locuitorii alergând în toate părțile, fără a ști unde a se așeza. În această stare de lucruri, tribunalele fiind suspendate, afacerile amânate și conaționalii mei plecați aproape cu toții, îmi propun să le urmez în curând

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Trecerea în Oltenia era asigurată prin două puncte, unde s-au instalat și carantine: la Prooroci, sub conducerea doctorului-gerah Ioan Tișler, și Sud-Vîlcea, unde activa, din punct de vedere administrativ, epistatul Teodosie Golescu 94. Cu toate măsurile adoptate, holera a bântuit cu violență atât în Capitală, cât și în restul țării și mai cu seamă în jud. Ialomița, devenit sediul principal al epidemiei. Astfel, în raportul adresat de generalul Kiseleff, la 13/25 iulie, cancelarului Nesselrode figura ca anexă, alcătuită de

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
au fost găsiți încovoiați sau micșorați". La rândul său a confirmat plecarea banului Grigore Brâncoveanu din București 96. Și consulul englez Blutte, refugiat la Vălenii de Munte, raporta ambasadorului britanic de la Constantinopol, lordul Gordon, la 18/30 iulie, grozăviile molimei bântuind cu furie în Țara Romînească: "În Muntenia (Oltenia fiind deocamdată neatinsă), epidemia comite totuși mari ravagii; ultimul număr al cazurilor noi din București cunoscute mie a fost de 152 într-o singură zi, dintre care cele mai multe s-au dovedit fatale

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
au adăugat alți 8 noi, s-au numărat 7 decedați, 430 de vindecați și 25 încă bolnavi în spitale; după informații primite de la doctorul Exarhu rezultă că molima slăbise și la Vălenii de Munte și în împrejurimi, dar că mai bântuia încă la Ploiești, Bucov și alte localități din Muntenia 116. Jugularea epidemiei de holeră la București s-a datorat nu numai evacuării în mare măsură a orașului, dar și strădaniilor corpului medical, întărit în august cu "dohtorii" Arnold, la spitalul

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
în timp ce consulul francez Lagan îl informa și el pe ministrul de Externe, Sébastiani, la 17/29 septembrie, că holera a încetat în capitala Țării Românești, devenind mai puțin intensă și în restul județelor din principat, cu excepția Craiovei, unde încă mai bântuia cu oarecare intensitate; diplomatul își anunța, de asemenea, apropiata reîntoarcere la București 123. Capitala plătise un greu tribut molimei. Folosind unele izvoare interne 124 - a căror estimare ni se pare inferioară - demograful Louis Roman a stabilit următoarea statistică a letalității

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Târgului de Afară, unde se face negoț de două ori pe săptămână. Venind aici oameni din tot principatul, a apărut în acest punct "un focar de infecție din care a provenit primul germene contagios". Deși molima n-a întîrziat să bântuie, nici legăturile comerciale și nici comunicarea între indivizi nu au fost întrerupte. Sub conducerea generalului Levenstern, comandantul trupelor ruse din București, s-au luat anumite măsuri de apărare împotriva epidemiei, printre altele înființîndu-se un comitet sanitar prezidat de "curajosul domn

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
în câmp, în apropiere de sate, așezîndu-se cordon împrejur, ca să nu comunicăm cu satele, să ne molipsim de choleră, cu toate că în Valahia Mare mergea scăzând. Ajungem în marginea Bucureștilor, bivuacăm pe câmpia de la Malmaison. Pîn-aci niciunul din ostași nu fusese bântuit de epidemie; din cavalerie însă în momentul care au descălecat, au căzut opt soldați, izbiți de choleră. Pîn-a doua zi, s-au întins epidemia în toată oștirea. Pe toată ziua aveam câte 10, până la 15 morți, infanterie și cavalerie. De

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
zile pentru călătorii și mărfurile provenind din principatul învecinat 153, deși asemenea dispoziții fuseseră adoptate încă din 27 decembrie 1830. Ulterior Transilvania și-a închis granițele spre Bucovina, Moldova și Țara Românească din pricina epidemiei de cholera morbus ce începuse să bântuie acolo 154. Toate măsurile de prevedere s-au dovedit însă inutile. Holera și-a făcut apariția în Transilvania, pătrunzând din două direcții. Prima, din nord, provenea din Galiția atinsă de molimă, fiind adusă în comitatul Maramureș la 13 iunie 1831

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
și 800 de vindecați, deci o letalitate de 35%; în orașul Satu Mare, molima a secerat, între 11 iulie și 19 august, 38 de victime din 66 de bolnavi, cu o letalitate de 57%, iar în comitatul Sătmarului, unde au fost bântuite de holeră 50 de localități, între 20 iulie și 28 noiembrie, au decedat 787 de persoane din 1 838 de bolnavi, 1 051 însănătoșindu-se, deci o o mortalitate de 42%. În sfârșit, în comitatul Bihor, unde au fost atacate

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
009 de vindecați, letalitatea fiind de 41%. O mortalitate similară s-a înregistrat în sud-vestul provinciei, care a fost contaminată mai de timpuriu de epidemia de holeră ce izbucnise în Ungaria la 13 iunie. Astfel, în comitatul Torontal au fost bântuite de molimă, între 17 iunie și 15 decembrie, un număr de 151 de localități, unde s-a înregistrat cel mai mare număr de bolnavi, anume 17 582, dintre care s-au vindecat 10 057 și au decedat 7 526, deci

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
infectate, între 7 august - 4 ianuarie 1832, un număr de 46 de localități, cu 1 790 de îmbolnăviți, 866 de morți și 924 de însănătoșiți, deci cu o letalitate de 48%158. În schimb, în orașul Timișoara, unde epidemia a bântuit între 12 august și 7 octombrie, ea s-a manifestat cu o deosebită violență, secerând numai în trei zile, între 13-15 august, 180 de vieți; apoi cifra letalității a scăzut pentru ca până la urmă - după trei luni - holera să dispară, nu

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
dintre medici s-au remarcat: Vasile Baich, Ferdinand Virag, Franz Reichard, Franz Gnädiger, Peter Eirich, Leopold Pinkus, Jakob Wanyek, Ignaz Fischluft și Antal Bonomi 159. În sudul Transilvaniei, epidemia s-a ivit spre sfârșitul lui iulie. La Brașov, ea a bântuit între 20 iulie și 24 septembrie, din 452 de bolnavi murind 330 și vindecîndu-se doar 122, deci o letalitate de 73%; holera s-a extins și în districtul Brașov, afectând 18 localități, printre care Tohanul Nou, Feldioara, Vulcan, Apața, Codlea

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
vindecați, iar în Alba de Sus, unde holera s-a stins la 21 septembrie, n-au fost decât 63 de cazuri, dar 43 de decese și doar 20 de vindecări, deci o letalitate de 68%. În comitatul Turda, epidemia a bântuit între 15 august și 23 septembrie, cu 313 bolnavi, 84 morți și 229 vindecați (letalitate de 26%). În comitatul Tîrnave, între 16 august și 14 decembrie, s-au numărat 262 de cazuri, 71 de decese și 191 de vindecări (letalitate

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
de la 27 august un număr de 300 de bolnavi, dintre care au murit 229, s-au vindecat 57 și au rămas în spitale numai 14166, deci o letalitate foarte ridicată de circa 80%. În cursul toamnei lui 1831, deși epidemia bântuia cu o intensitate mai scăzută în partea de sud și de centru a Transilvaniei 167, ea s-a deplasat și în ținuturile de nord-vest ale provinciei. Astfel, dacă la 15 octombrie molima persista încă în centrul Marelui principat, în scaunul

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
între 16 decembrie 1831 și 5 ianuarie 1832, cu un număr mic de cazuri: 43, dintre care 13 au murit și 30 s-au vindecat (letalitate de 30%)168. În sfârșit, ultimul mare centru urban al Transilvaniei, Clujul, a fost bântuit de holeră între 3 decembrie 1831 și 17 ianuarie 1832. Lupta împotriva flagelului a fost dusă de protomedicul József Ferentzi, care pregătise două spitale pentru holerici, cu câte 6 paturi de cameră, iar la izbucnirea bolii a mai înființat încă

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]