3,168 matches
-
tot la o lovitură măruntă, e drept, însă dată de aceeași persoană. Procedând ca G. Călinescu cel care preia informațiile de peste tot și le pune în ordine cronologică rezultă mai întâi pietricica din sfoară sau praștie iar apoi cărămida sau bârna aceluiași pacient. Dar, desigur, textul dr. V. Vineș fiind de față, oricine îl citește cu atenție și în context poate să înțeleagă buna intenție a medicului dar și inadecvarea sa la subiect. Aceste două pagini de revistă sunt ... singura operă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mâzgă", dintr-un anumit loc, "din sâhlă" (loc pietros) și de pe "dosul muntelui", mai puțin expus intemperiilor. 56 Ritualul construirii locuinței din Bucovina a dat naștere unei terminologii care transformă casa în adevărat "microcosm": pe temelia din piatră se așează bârnele rotunde de brad, care susțin construcția, numite "tălpi"; casa era ridicată cu bârne care se încheiau la capete "stânește" sau "în coadă de rândunică", aceste capete se numeau "cheutori"; "cununile" erau ultimele bârne pe care se ridicau "căpriorii" ce susțineau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai puțin expus intemperiilor. 56 Ritualul construirii locuinței din Bucovina a dat naștere unei terminologii care transformă casa în adevărat "microcosm": pe temelia din piatră se așează bârnele rotunde de brad, care susțin construcția, numite "tălpi"; casa era ridicată cu bârne care se încheiau la capete "stânește" sau "în coadă de rândunică", aceste capete se numeau "cheutori"; "cununile" erau ultimele bârne pe care se ridicau "căpriorii" ce susțineau acoperișul terminat cu " o coamă" și ornat, de obicei, cu motive zoomorfe, cai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
microcosm": pe temelia din piatră se așează bârnele rotunde de brad, care susțin construcția, numite "tălpi"; casa era ridicată cu bârne care se încheiau la capete "stânește" sau "în coadă de rândunică", aceste capete se numeau "cheutori"; "cununile" erau ultimele bârne pe care se ridicau "căpriorii" ce susțineau acoperișul terminat cu " o coamă" și ornat, de obicei, cu motive zoomorfe, cai sau lei. Acoperișul "în două ape" (prevăzut, la unele construcții, cu "un șurț" la capete) sau "în patru ape" era
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în grajd și cămară (numită uneori și grăjduț), poiata pentru păsări, "standoala" (șură pentru lemne și magazie), și fântâna. Aceste construcții erau așezate una lângă alta, în formă de patrulater care era completat de o îngrădire numită "zaplaz", construit din bârne rotunde sau în patru laturi, cu acoperiș de draniță. Acest "complex gospodăresc" formează locuința de tip "cetate" sau gospodărie "cu ocol întărit". Din sec. al XIX-lea, această organizare a gospodăriei tradiționale a suferit influența coloniștilor germani care au așezat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
propriile greșeli și păcate, ca să nu se vadă, iar în cea de pe piept le așează pe cele ale aproapelui său, ca să fie întotdeauna la îndemână, ca să le aibă mereu în fața ochilor. Mântuitorul arată limpede acest lucru în cuvintele „să vezi bârna din ochiul tău și nu paiul din ochiul fratelui tău”. în temeiul acestor cuvinte, judecata se schimbă prin practicarea rugăciunii. Vom privi pe aproapele nostru în lumina credinței și a dragostei. Cercetarea tainică în rugăciune, ca într-o oglindă a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mai neprihănit. Aceasta este oglinda duhovnicească a rugăciunii, în fața căreia, meditând cu sinceritate, vom descoperi scăderile noastre, slăbiciunile noastre cele ascunse și în același timp, calitățile aproapelui. Exercitând acest fel de a judeca prin rugăciune, vom reuși să scăpăm de bârna din ochiul nostru, dobândind limpezimea vederii. Atunci când ne gândim la alții, să nu-i judecăm, ci să-i privim cu blândețe și cu dragoste sinceră. Prin rugăciune, învingem mândria din noi, care își are originea în diavol, tatăl minciunii și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
1972, 2; Virgil Ardeleanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, ST, 1972, 1; Al. Călinescu, Persoana întâi în roman, CRC, 1972, 14; Laurențiu Ulici, Un poet, un prozator, LCF, 1972, 19; Traian Podgoreanu, Obsesiile unui „prins”, RL, 1972, 38; Nicolae Bârna, La o nouă ediție. Petru Popescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1972, 52; Cornel Regman, Selecție din selecție, București, 1972, 354-359; Georgescu, Printre cărți, 169-179; Petrescu, Scriitori, 138-142; Iorgulescu, Rondul, 164-170; Martin, Metonimii, 327-335; Ungheanu, Arhipelag, 124-143; Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Piața literară”, 2002, 13; Gellu Dorian, „Pagini”, CL, 2002, 7; Octavian Soviany, Viața în pagini, LCF, 2002, 36; Raluca Benga, Debut pe mai multe voci, VTRA, 2002, 11-12; Octavian Soviany, Despre starea calorică a (cvasi)literaturii, „Paradigma”, 2003, 1-2; Nicolae Bârna, Însemnări despre doi poeți, VR, 2003, 3-4; Mircea A. Diaconu, Meridiane feminine (IV), CL, 2003, 4; Bogdan-Alexandru Stănescu, Adio, Dumnezeul meu, LCF, 2003, 27; Octavian Soviany, Cancerul rușinos al memoriei , LCF, 2003, 31; Marin Mincu, O autolivrare viscerală, „Ziua literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
de idei pentru dărâmarea vestigiilor arbitrajului de la Viena, care persistă cu îndrăzneala în unele domenii, inconștient în altele, dar care fac un imens rău pacificării spiritelor, ce trebuie desăvârșită în Transilvania” (În prag de drum). Sunt prezenți cu versuri Vlaicu Bârnă, Lucian Valea, Petre Păscu, Traian Dragoș, Ion N. Voiculescu, Virgil Olteanu, iar articole de critică și istorie literară semnează Emanoil Radian, Nicolae Albu, Victor Papilian, Al. Cerna-Rădulescu, Corneliu Maior. Ț. Ț. mai găzduiește articole politice, un interviu cu Tudor Arghezi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290262_a_291591]
-
din foaie de cort, o masă cu scaune, o scoarță și un cufăr. Viețuia acolo de șapte luni, iar În primele două Încercase doar să facă totul locuibil: un tavan provizoriu din lemn impermeabilizat pe acoperișul turnului, ziduri Întărite cu bârne din beton, obloane la ferestre și scurgerea conductei care ieșea din latrina săpată În stâncă, un demisol Îngust care ducea pe faleză. Afară, avea și un butoi cu apă, instalat pe un suport din plăci de lemn și uralit, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
la răscrucea din fața lor, o zonă descoperită, pe unde trebuiau să treacă spre Borovo Naselje. Un grup de soldați croați mergea În fața lor, altul În spate. În depărtare se auzeau focuri de arme automate: scrâșnete stinse, În cadență cu ale bârnelor din acoperișul incendiat al unei case din apropiere. În mijlocul șoselei era și un militar sârb mort, lovit cu o zi Înainte de unul dintre mortierele ale căror urme În formă de stea jalonau șoseaua. Sârbul căzuse pe spate: cu hainele ferfenițite
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
român. Față de alte castre cel de la Cătunele se situează printre cele mai mari. Ridicat pe o terasă alovionară a rîului Motru el nu a putut avea șanțuri prea adînci, de aceea pe culmea aggerului există un gard cu palisadă din bîrne mari de lemn. Mărimea castrului indică ridicarea pentru adăpostirea unei trupe cu efectiv Însemnat. Acest castru s-a construit În perioada luptei pentru o unitate ce opera prin trecătoarea Lainici. Odată cu transformarea regatului lui Decebal În provincie romană, În castrul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și exprimând totodată spiritul insurgent și tonul polemic al publicației, ale cărei ținte sunt politicianismul și oportunismul. Dacă predominantă rămâne critica vieții sociale și politice, literatura și arta nu sunt nicidecum neglijate. Apar poezii de Teodor Scarlat, Constantin Salcia, Vlaicu Bârna, Ion Moldoveanu și, mult mai numeroase, proze scurte de G.M. Zamfirescu (Viața care se apără), N. Papadopol, L. Leoneanu, Silviu Cernea, Sergiu Dumitrescu. În numărul 9/1938 se reia un text confesiv din 1925 al lui Panait Istrati (Spovedania). Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]
-
grajduri), cotețe, bucătăria de vară și (sau) cuptoare de pâine (Zderciuc, 1985). Curtea gospodăriilor din Tălmăcel este îngustă, specifică satelor poziționate de-a lungul drumului. Din punct de vedere arhitectural, Tălmăcelul se încadrează în tipul construcțiilor cu cununi orizontale de bârne. Elementele tradiționale se regăsesc în toate detaliile privind tehnica de construcție a caselor din această zonă. Astfel, temelia casei o reprezintă acea "talpă" de stejar, groasă de 0,60 m și care denotă faptul că influențele săsești în construirea caselor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comercială și meșteșugărească (Muntean, 1993). În Ludoș au existat de asemenea două mori, ateliere de fierărie, de scărmănat lâna, cazane de fiert rachiu și tâmplari, măcelari, pantofari, cojocari. 2.2.6 Arhitectura Până la începutul secolului trecut casele erau construite din bârne și pământ amestecat cu paie, acoperișul fiind de asemenea din paie. În funcție de perioada construirii lor, se disting trei tipuri de case: casa țărănească veche, cu două încăperi, realizată din lut și acoperită cu paie, specifică până la începutul secolului trecut, casa
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
îngr. și pref. Șerban Cioculescu, București, 1963; Restituiri, îngr. și pref. Marin Bucur, Cluj, 1986; Teatru și proză, îngr. Florin Faifer și Valeriu P. Stancu, pref. Florin Faifer, Iași, 2000; Opere, I-IV, îngr. Stancu Ilin, Constantin Hârlav și Nicolae Bârna, pref. Eugen Simion, București, 2000-2002; Calendarul după Caragiale, alcătuit de Călin Andrei Mihăilescu, Liviu Papadima, Rodica Zafiu, București, 2002; Momente, I-II, îngr. și pref. Ion Vartic, București, 2002; Parodii în versuri și proză, îngr. și postfață Florentin Popescu, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
început de roman) în foileton, Lelița. Povestea unui legionar din Africa, iscălită Maxim Hoinaru și lăsată neterminată. O cronică având și nuanțe de analiză contextuală pe marginea traducerii făcute de Zaharia Stancu poeziilor lui Serghei Esenin îi aparține lui Vlaicu Bârna (sub pseudonimul Bunea Vornicu), care explică reușita „de o senzațională originalitate” a tălmăcirii printr-o oarecare înrudire spirituală între cei doi poeți (Un poet revoluționar: Esenin). Dar textul cel mai surprinzător în portofoliul revistei, Pontifii culturii, este o dezicere de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECHILIBRULUI PRIN EXERCIȚII SPECIFICE PE BÂRNĂ Gina Groza-Gogean <footnote Univestitatea de Vest “Vasile Goldiș” Arad, FEFS footnote>, Emilia-Florina Grosu <footnote Universitatea “Babeș Bolyai” Cluj-Napoca, FEFS footnote>, Maria - Ramona Micu <footnote Colegiul Național Sportiv “Cetate” Deva footnote> Cuvinte cheie: echilibru, siguranță, precizie, exercițiu, stabilitate Rezumat Gimnastica artistică
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
tuturor exercițiilor. Stilul executării mișcărilor depinde în primul rând de coordonarea mișcărilor legate de menținerea echilibrului conducând la însușirea în mai bune condiții a tehnicii, a elementelor acrobatice și gimnice. Prin folosirea constantă a exercițiilor specifice pentru dezvoltarea echilibrului pe bârnă, putem evidenția creșterea continuă o siguranței, preciziei și constanței în efectuarea elementelor acrobatice și gimnice. Reglarea echilibrului, este o condiție obligatorie pentru inițierea si continuarea oricărei mișcări legate ce necesită o precizie înaltă pentru mișcarea fiecărui segment, printr un proces
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
rapide ale pozițiilor centrului de greutate pe verticală și orizontală. Stăpânirea și reglarea echilibrului din punct de vedere biomecanic se pot realiza respectând principiul legic al proiecției permanente a centrului de greutate al corpului pe suprafața de sprijin îngustă a bârnei. Ipoteza lucrării - considerăm că prin introducerea exercițiilor specifice de dezvoltare a echilibrului în procesul de pregătire al gimnastelor putem să asigurăm îmbunătățirea echilibrului în învățarea și perfecționarea elementelor specifice aparatului cât și siguranță și precizie în executarea elementelor artistice și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
considerăm că prin introducerea exercițiilor specifice de dezvoltare a echilibrului în procesul de pregătire al gimnastelor putem să asigurăm îmbunătățirea echilibrului în învățarea și perfecționarea elementelor specifice aparatului cât și siguranță și precizie în executarea elementelor artistice și acrobatice pe bârnă. Obiectivele acestui program de exerciții specifice pentru dezvoltarea echilibrului sunt: formarea unei ținute corecte și acomodarea cu bârna; învățarea tehnicii corecte a elementelor de echilibru la bârnă cu următoarele caracteristici: amplitudine, expresie artistică, ritmt și tempo în execuție; îmbunătățirea liniei
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
asigurăm îmbunătățirea echilibrului în învățarea și perfecționarea elementelor specifice aparatului cât și siguranță și precizie în executarea elementelor artistice și acrobatice pe bârnă. Obiectivele acestui program de exerciții specifice pentru dezvoltarea echilibrului sunt: formarea unei ținute corecte și acomodarea cu bârna; învățarea tehnicii corecte a elementelor de echilibru la bârnă cu următoarele caracteristici: amplitudine, expresie artistică, ritmt și tempo în execuție; îmbunătățirea liniei metodice în predarea elementelor tehnice; capacitatea de armonizare și dirijare a mișcărilor complexe; siguranță în deplasarea corpului și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
aparatului cât și siguranță și precizie în executarea elementelor artistice și acrobatice pe bârnă. Obiectivele acestui program de exerciții specifice pentru dezvoltarea echilibrului sunt: formarea unei ținute corecte și acomodarea cu bârna; învățarea tehnicii corecte a elementelor de echilibru la bârnă cu următoarele caracteristici: amplitudine, expresie artistică, ritmt și tempo în execuție; îmbunătățirea liniei metodice în predarea elementelor tehnice; capacitatea de armonizare și dirijare a mișcărilor complexe; siguranță în deplasarea corpului și preczie în executarea mișcărilor cu o complexitate mai mare
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
amplitudine, expresie artistică, ritmt și tempo în execuție; îmbunătățirea liniei metodice în predarea elementelor tehnice; capacitatea de armonizare și dirijare a mișcărilor complexe; siguranță în deplasarea corpului și preczie în executarea mișcărilor cu o complexitate mai mare. Material și metodă Bârna este un aparat de echilibru care constituie o probă de concurs specifică gimnasticii feminine, astfel pe o suprafață îngustă de numai 10 cm, se execuă la ora actuală elemente tehnice (acrobatice și artistice) cu o dificultate incredibilă. Echilibrul, capătă o
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]