3,148 matches
-
este rezultatul unor lucrări de renovare semnificative în anul 1889. Cu acel prilej, modelul tradițional de lăcaș de cult a fost înlocuit cu altul nou, inspirat de bisericile de zid.. Pereții de lemn au fost înălțați cu câteva rânduri de bârne, apoi în întregime cercuiți, tencuiți și pictați, atât în interior cât și în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul și naosul, au fost ridicate bolți aparent semisferice și turle înalte. Momentul de răscruce de la 1889 al acestui lăcaș și
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
metri grosime și era construită în plan stilat. Împrejurul zidurilor s-au săpat șanțuri de apărare pavate cu lespezi prin care s-a revărsat apă din râul Siret. Din cauza solului nisipos, la baza cetății s-a construit o rețea de bârne din lemn fixată cu stâlpi. Cetatea a jucat un rol important în istoria Moldovei până în anul 1675 când a fost distrusă din ordinul vizirului de către domnitorul Dumitrașcu Cantacuzino. În timpul comunismului, din cauza că se află în apropierea unei unități militare, nu
Cetatea Nouă a Romanului () [Corola-website/Science/322437_a_323766]
-
I. Tinda scurtă este tăvănită, nava acoperită cu o boltă "a boutte", altarul acoperit identic cu cel de la Margina. Majoritatea surselor indică pentru ridicarea lăcașului anul 1779. Tipul de plan, proporțiile armonioase și frumoasele multiconsole de la îmbinările ultimelor cununi de bârne de la altar, par să justifice această datare. Biserica a suferit însă o restaurare incisivă cândva pe la începutul secolului XX, restaurare care a adus modificări serioase monumentului inițial, în primul rând învelitoarea acoperișului de șindrilă a fost schimbată cu țiglă profilată
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]
-
hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Satul Basarabasa este atestat documentar în anul 1439. Tipul de plan al bisericii, cu hramul „Sf. Nicolae”, este cel dreptunghiular, cu absida în prelungirea navei, poligonală, cu trei laturi. Bârnele masive, din stejar, sunt iscusit îmbinate în coadă de rândunică, teșiturile capetelor fiind marcate, iar perechile de console, adevărate aripi, tratate prin crestături multe și mărunte ce se opresc într-un lob. O pleiadă de cruci, cu brațele în forma
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
, comuna Bucureșci, județul Hunedoara a fost construită în anul 1780. Are hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica a fost construită în anul 1780 din bârne de stejar. Bârnele din pereți au fost cioplite din bardă, lăsând între ele multe spații libere care au necesitat tencuirea pereților în exterior. Biserica este de tip sală, având o împărțire tipică: pronaos, naos, altar. Primele două spații au intrări
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]
-
, comuna Bucureșci, județul Hunedoara a fost construită în anul 1780. Are hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica a fost construită în anul 1780 din bârne de stejar. Bârnele din pereți au fost cioplite din bardă, lăsând între ele multe spații libere care au necesitat tencuirea pereților în exterior. Biserica este de tip sală, având o împărțire tipică: pronaos, naos, altar. Primele două spații au intrări directe din exterior
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]
-
serie de obiecte de cult valoroase. Deteriorat astăzi, registrul împărătesc al tâmplei este opera unui zugrav format în atmosfera artistică brâncoveneascaă sud-carpatică; iconostasul a fost renovat în secolul al XIX-lea. Decorul inițial, păstrat fragmentar din pricina văruirii suprafeței interioare a bârnelor, este asociat cu penelul zugravului Ioan Cuc din Lupșa (județul Alba). În 1919 ansamblul a fost supus intervenției pictorului George Zimon Pop. Harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) menționează lăcașul în dreptul localității “Felso Bucuresd” (Bucureșcii de Sus); în conscripțiile anilor 1805
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]
-
, comuna Câmpani, județul Bihor, datează din anul 1796. Are hramul „Sfântul Dimitrie”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . este situată în centrul satului cu același nume, fiind realizată din bârne orizontale încheiate în cheotori drepte, după un plan ce respectă prin desfășurare în spațiu, o tradiție fundamentală. Pronaosul, naosul și absida altarului se împlinesc la exterior printr-un turn care se păstrează în forma sa originală, învelit cu șindrilă. S-
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
din anul 1554. Biserica de lemn a satului (localitatea are și o biserică nouă, de zid), cu hramul Cuvioasa Paraschiva, a fost adusă din localitatea Veța (azi dispărută), de lângă Făget, pe la jumătatea secolului al XVIII -lea. Biserica este construită din bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate în coadă de rândunică. Portalul de vest este împodobit cu cioplituri cu motive solare și dinte de lup, iar portalul de sud cu ținte metalice forjate. Ferestrele vechi sunt mici cu deschideri doar de
Biserica de lemn din Bătești () [Corola-website/Science/316870_a_318199]
-
a pereților este dreptunghiulară, cu absida în continuarea navei, poligonală, cu 5 laturi. Pereții lungi au fost amplificați spre vest, dar este posibil ca laturile poligonului să fi fost sporite de la 3 la 5, ca urmare a lărgirii acestora. Capetele bârnelor de sus, lucrate în formă de console, sunt alungite pentru a oferi reazem streașinii largi a acoperișului. Clopotniței cu foișor, în console, i se întregește volumul prin coiful cu baza pătrată. Tavanul drept al pronaosului are grinzi transversale și longitudinale
Biserica de lemn din Gothatea () [Corola-website/Science/316915_a_318244]
-
Brabete. Ca urmare a strădaniei preotului Vasile Bostan, între anii 1980-1988, a fost construită în sat, lângă biserica veche din lemn, o biserică impunătoare de zid care a devenit biserică parohială. Biserica de lemn din Slătioara este construită simplu, din bârne din lemn de brad îmbinate. Ea are o înălțime de 9 metri. Biserica stă pe o temelie din piatră și este acoperită cu draniță. Lăcașul de cult nu este pictat în interior, ci doar tencuit cu mortar de var. Catapeteasma
Biserica de lemn din Slătioara, Suceava () [Corola-website/Science/316951_a_318280]
-
foișor viguros, dar bine echilibrat și fleșa înaltă și suplă, realizată din succesiunea de bulbi, cu învelitoarea din tablă zincată; învelitoarea navei și altarului fiind din șiță. În apropierea bisericii, pe latura sudică, se află „scaunul de judecată”, alcătuit din bârne masive de stejar, având în mijloc o masă formată dintr-o piatră de moară. Icoana de hram, „Buna Vestire”, este opera lui Constantin Zugravul. este amplasată într-un loc favorabil, pe o colină, care oferă posibilitatea admirării unei priveliști superbe
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
o bisericuță de lemn, o dovedește clopotul, turnat în 1864 în hramul ”Sfântul Nicolae” pentru filia Uilacului Vidăcut (celălalt clopot, din 1853, provine de la Bodogaia). Mistuindu-se, ea a fost substituită, până la aducerea celei din Boiu, de o casă din bârne, învelită cu paie, a lui Bucur Gheorghe, denumită, până la demolarea ei, în 1946, sub numele "casa biserică”.
Biserica de lemn din Uilac () [Corola-website/Science/316963_a_318292]
-
a fost demolat pronaosul și turnul, considerate a fi fost adăgiri ulterioare. Părăsită din nou în ultimii ani, acoperișul și bolta ei s-au prăbușit în iarna dintre anii 2008-2009. Din biserică au mai rămas pereții, sub un morman de bârne și scânduri putrezite, acoperiți cu o folie protectoare în 29 august 2009, nu de Direcția Patrimoniu a Ministerului Culturii, ci de un grup de inimoși, la inițiativa Ordinului Arhitecților din România. Butea bisericii a fost ridicată din dulapi groși de
Biserica de lemn din Almașu Mic () [Corola-website/Science/316981_a_318310]
-
și de foc din secolul al XVIII-lea, material foto-documentar referitor la răscoala țăranilor români din Transilvania din 1784-1785. Respectând arhitectura specifică a începutului de secol XVIII, clădirea are fundația din piatră, iar cele două camere și cămara sunt din bârne de lemn, casa fiind acoperită cu paie. Târnațul cu stâlpi cu arcade și acoperișul cu paie îi dau acestei case un farmec deosebit. Într-o primă cameră sunt prezentate succint câteva date și documente privitoare la istoria locală, contextul economico-social
Casa natală Crișan (Marcu Giurgiu) din Crișan () [Corola-website/Science/324927_a_326256]
-
în anii 1960. În anii 1978-1980 a fost refăcut acoperișul de șiță și biserica a fost racordată la curentul electric. În anii 2005-2006 a fost încă odată refăcut acoperișul, iar mobilierul a fost reparat. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul, tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) și încheind cu altarul, mai
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
sau adause ulterior. Din punct de vedere decorativ, se distinge tradiționala atenție acordată intrării, prin sculptura pridvorul și a portalului din jurul ușii de intrare. Biserica este încinsă pe din afară de un brâu sculptat în relief, cu treceri atente de pe o bârnă pe alta. De remarcat consolele cu capete de cai de sub streașină, în exterior, și de sub nașterea boltei, în interior. Bolta navei, cerimea, este întărită de două arcuri dublouri puternic profilate, în funie. Portalul de la intrare păstrează un motiv interesant sculptat
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
bolovani mari rostogoliți desprinși din perete, cuesta Mățăului înconjurată de grohotișuri cu bolovani de dimensiuni diferite etc. Pe lângă acestea surpările și prăbușirile de maluri au frecvență mare în tot arealul mai ales în bazinul Vâlsanului (pe valea Bârlogului și valea Bârnei), în bazinul Argeșelului (pe valea Păducelului, valea Albinei, valea Cireșului, valea Mățău etc.) pe văile Bughei, Bratiei sau Râu Târgului. Pluviodenudarea se poate dezvolta numai în condițiile arealelor fără vegetație, pe roci friabile detritice sau pe soluri cu rezistență redusă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
, comuna Milaș, județul Bistrița-Năsăud a fost construită în anul 1926. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Orosfaia este un sat românesc, așezat la marginea câmpiei, cu case răzlețe din pământ, bârne și cărămidă. Satul este amintit pentru prima dată în anul 1335. Se amintește de o biserică de lemn mai veche, care ar fi fost construită prin anul 1700 în dealul cimitirului și care a dăinuit până în anul 1912, când a
Biserica de lemn din Orosfaia () [Corola-website/Science/326952_a_328281]
-
participantă la Jocurile Olimpice de vară din anul 2012. Diana s-a născut la Timișoara pe 22 august 1995 și face gimnastică de la 4 ani. Le are ca model pe Nadia Comăneci și Andreea Răducan, iar aparatele preferate sunt Solul și Bârna. I se spune Didi, de când a ajuns la Deva și a dat peste alte fetițe cu numele Diana: “Trebuia să ne deosebim într-un fel. Eu am rămas Didi, pentru că eram cea mai mică”, povestește gimnasta care are o înălțime
Diana Bulimar () [Corola-website/Science/326963_a_328292]
-
Paralele (14.275) și pe locul 2 la Sol (14.725). În aprilie, a participat la o întâlnire internațională împotriva Franței din Cholet (Franța), unde a ajutat echipa României să câștige competiția pe echipe cu exercițiile de la paralele (13.550), Bârnă (14.900) și Sol (14.400). Mai târziu, în aprilie, a participat la o altă intâlnire internațională, cu Germania și Marea Britanie organizată la Ulm (Germania). A câștigat competiția cu echipa, după trei exerciții foarte bune la Paralele (13.950), Bârnă
Diana Bulimar () [Corola-website/Science/326963_a_328292]
-
Bârnă (14.900) și Sol (14.400). Mai târziu, în aprilie, a participat la o altă intâlnire internațională, cu Germania și Marea Britanie organizată la Ulm (Germania). A câștigat competiția cu echipa, după trei exerciții foarte bune la Paralele (13.950), Bârnă (14.550) și Sol (14.450). În mai, a participat la Europenele din Bruxelles (Belgia), unde a câștigat cu echipa primul loc executând exercițiile la Paralele (13.933), Bârnă (14.733) și Sol(14.633). În iunie, a participat la
Diana Bulimar () [Corola-website/Science/326963_a_328292]
-
cu echipa, după trei exerciții foarte bune la Paralele (13.950), Bârnă (14.550) și Sol (14.450). În mai, a participat la Europenele din Bruxelles (Belgia), unde a câștigat cu echipa primul loc executând exercițiile la Paralele (13.933), Bârnă (14.733) și Sol(14.633). În iunie, a participat la o Etapă de Cupa Mondială de la Ghent (Belgia), unde a câștigat medalia de Argint la Bârnă (14.625) și medalia de Aur la Sol (14.375). La începutul lunii
Diana Bulimar () [Corola-website/Science/326963_a_328292]
-
unde a câștigat cu echipa primul loc executând exercițiile la Paralele (13.933), Bârnă (14.733) și Sol(14.633). În iunie, a participat la o Etapă de Cupa Mondială de la Ghent (Belgia), unde a câștigat medalia de Argint la Bârnă (14.625) și medalia de Aur la Sol (14.375). La începutul lunii iulie, a participat împotriva Franței, Germaniei și a Italiei la București (România). S-a clasat cu echipa pe locul 1, după un punctaj de 14.100 la
Diana Bulimar () [Corola-website/Science/326963_a_328292]
-
și medalia de Aur la Sol (14.375). La începutul lunii iulie, a participat împotriva Franței, Germaniei și a Italiei la București (România). S-a clasat cu echipa pe locul 1, după un punctaj de 14.100 la Paralele, la Bârnă 15.400, iar la Sol 14.500. La sfârșitul lunii iulie, a participat la Jocurile Olimpice de la Londra (Marea Britanie) unde s-a calificat cu echipa în finala pe echipe, iar Individual, la Bârnă (14.866). În finala pe echipe a obținut
Diana Bulimar () [Corola-website/Science/326963_a_328292]