4,386 matches
-
reține date nici măcar despre școala în care funcționează. Nu-i chip să-i afli programul unei zile, nici ce mânca, nici ce bea, nici cu ce se îmbrăca. Evită pitorescul sub orice formă și anecdoticul. Își notează uneori "escapadele" (un bal, o petrecere), dar fără amuzament și voluptate. Detestă bârfa, vulgaritatea și "se apără" de femei "frecventând mai multe dintre ele". "Vâjâielile" cu câte una singură sunt tot atât de rare ca și "întâlnirile de gradul trei". Indiferent de situație, emoțiile sunt ținute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
deprinderea de a vorbi figurativ, când avea de spus ceva, ca să înțeleagă numai ei doi, convorbitorii. Și continua cu vorbele serioase. Ți-aș mai scrie multe, dar nu prea am ce. Atât că am rămas același de totdeauna. Joi avem bal. Să te faci să mă vezi cum voi valsa cu cine-mi place. Vorbă să fie! Tu știi cum valsez eu. Sărutări de mâini doamnei Georgescu și toate cele cuvenite tuturor colegelor binevoitoare. Ai trimis recomandata? Știi, că am uitat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am schimbat vreo șase trolee, la Alba Iulia ne-am dat jos, mulțumim, domnu'! înjur cît mi ți-i studentul, țăranii mă imită mai potolit, media de 7 goluri pe repriză, "Juventus", "Alkmaar", serios, s-a stabilit deja! au avut bal ăștia de la "Metalul-Crișul", Apahida, d-apoi, cum să tac eu la laborator! cauți microbii din plantă, din tomată, de exemplu filodeda nevorum, fac parte din aceeași familie, filodontide, domnișoară, cercetări? p..., asemănată cu ce? cum ne zice profesoara de fitopatologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu am făcut așa ceva. S.B.: Am întâlnit în arhive cereri făcute pentru cedarea spațiilor de la cluburi pentru organizarea de cununii. D.T.: Da, asta și eu am mai dat, dar când cereau ei, nu îi obligam. Mai organizau o chermeză, un bal, un dans. Era frumos, era forfotă, le plăcea și lor. S.B.: Deci în mod formal aceste comisii pentru probleme de viață nu au funcționat. D.T.: Ei, atunci, în perioada aceea probabil, în 1973 când era Timofte. S.B.: Cum se implicau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Festivalul Artei și Creației Studențești (FACS). Dar Casa Studenților era focarul, nu doar pentru că avea barul acela - Studbar -, dar pentru că, într-adevăr, era singurul loc din Iași unde exista o concentrare studențească, poporul studențesc se aduna și acolo se organizau baluri ale bobocilor, tot felul de cluburi studențești... Și aici observația este corectă cu privire la '76. S. B.: Din '76 începuse deja strângerea cu ușa pentru "Cântarea României" și se impunea o mobilizare masivă. D. T.: Da, și de aceea se și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de multe ori își lăsau caii și trăsura, ceasornicul de la brâu, pușca de vânătoare; aici își depune primarul economiile, directorul școlii leafa și cei opt avocați ciupelile lor de peste zi...” Asemenea întâlniri erau urmate din când în când de adevărate baluri la Pungești unde judecătorul stresat, obosit, surmenat, se îmbolnăvește atunci când ies la iveală din ce în ce mai pronunțat și conflictele căsniciei dintre Dan și Ana, similitudine a însăși căsătoriei dintre Vlahuță și Margareta Dona, în cea de-a doua lui întâlnire cu o
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
bine bijuteriile. Era și puțină lume mai deosebită, mai subțire, dar se pierdea în gloata de megieși, cărora Spano le-ar fi făcut trai rău în casă și iar fi avut vrăjmași pe viață dacă nu i-ar fi poftit.” Balurile se desfășurau pe fondul bârfelor, al jocurilor de cărți, primele aparținând femeilor, celelalte bărbaților dar și cu surprize de un fel deosebit: „deodată un fior străbate-n mulțime, toți se dau la o parte: trece Ana, mlădioasă, elegantă, strălucitoare de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
moară de apă), iar mai aproape de zilele noastre avea acolo o moară mecanică. Se continua spre răsărit pe un șes cu izvoare, urcând « coasta » lui Tabacaru până pe platou unde era gospodăria preotului, cu « salonul », unde Ștefan și soția Eufrosina, organizau baluri. Avea și batoză pentru treierat cereale, purtată de o locomobilă, apoi de un tractor ce funcționa și-n zilele copilăriei noastre. Aveau și cazan de făcut țuică. Moșia urca spre zare, apoi cobora până în apa pârâului Boca și iar urca
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
erau la dispoziția însurățeilor. Cine participa la aceste petreceri de Crăciun - intrarea era gratuită - se obliga într-un fel să primească țurca de Anul Nou. Bacșișul în cauză era după buzunar. Dacă organizatorii ieșeau în câștig, mai dădeau câte un bal la Bobotează sau la Sfântul Ion. Dacă nu, aleluia. Capra era lăsată în grija flăcăilor de 16-17 ani. Era un fel de debut în ale maturității pe linie de școală a vieții. Copiii mai măricei umblau, în pereche, cu buhaiul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mult mai tineri de cât el, ce încă nu-și întemeiase familii, dar gândeau, fiindu-le timpul, să-și formeze familii, trecându-se peste perioada deosebit de critică a războiului. În împrejurări mai deconectante cunoaște mai multe domnișoare la un « mare bal », organizat de primăria Galați, printre care și pe domnișoara Crăciun Coca, o domnișoară înaltă, potrivită ca-nălțime cu el, blondă, cu ochii albaștri și trăsături, gesturi, mișcări, amabilități, de natură să-ți atragă atenția spre a te apropia, spre a
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu ochii albaștri și trăsături, gesturi, mișcări, amabilități, de natură să-ți atragă atenția spre a te apropia, spre a o cunoaște mai bine, fapt ce Mihăiță nu a evitat, ba din contra a avansat idei de împrietenire. După acest bal, amândouă inimile au început să bată altfel, în alt ritm, ce a dus la mai multe întâlniri, apoi la cunoașterea de către părinții domnișoarei Crăciun, a pretendentului fiicei sale, fapt ce nu a fost cu nimic greu de realizat. Pe Coca
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și ție îngăduit să te temi, să suferi, să te amă răști, să te lași cuprins de deznădejde. Moartea omului, în varianta lui post-ede nică, nu poate fi altfel: nu e o petrecere veselă, o piruetă cochetă, o seară de bal, sau un gest solemn. E așa cum a fost și viața lui: plină de neliniști și iluzii, de grijă, speranță și incertitudine. Da, avem voie să ne temem de moarte, să răbdăm greu suferința, să ne simțim părăsiți, fără să ne
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
dădea. Înjura și se uita. Dar când avea parte de un film bun, de o piesă de teatru „normală“, de o muzică decentă știa să se bucure. Cei care „prindeau bulgarii“ n-o făceau ca să afle niscaiva intrigi amoroase din Bal cani, ci tot pentru vreun serial sau vreun film de calitate. Publicul nu e imbecil, decât dacă te ocupi asi duu, pe termen lung, de imbecilizarea lui. Dacă îl hrănești, ani întregi, cu deșeuri, începe să facă indigestie la cozonac
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Antonesei - Jurnal din anii ciumei : 1987-1989 7. Stelian Bălănescu, Ion Solacolu - Inconsistența miturilor : Cazul Mișcării legionare 8. Marcel Mauss, Henri Hubert - Teoria generală a magiei 9. Paul Valéry - Criza spiritului și alte eseuri 10. Virgil Nemoianu - Micro-Armonia 11. Vladimir Tismăneanu - Balul mascat 12. Ignațiu de Loyola - Exerciții spirituale 13. * * * - Testamentum Domini (ediție bilingvă) 14. Adrian Marino - Politică și cultură 15. Georges Duby - Anul 1000 16. Vasile Gogea - Fragmente salvate (1975-1989) 17. Paul Evdokimov - Rugăciunea în Biserica de Răsărit 18. Henri Bergson
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
etc. și alte câteva scenete dar în mod obligatoriu cântece și jocuri tradiționale din Bucovina. Dacă spectacolul respectiv se bucură de succes, protagoniștii lui aveau prioritate de a intra mai ușor la diferite secții artistice ale societăților studențești, iar la balurile de pește vară, din zona liceului respectiv, se discută despre aceste reprezentații școlare reușite. Mai mult, dacă se puteau adună toți foștii interpreți, se mai dădeau spectacole suplimentare, pe timp de vară, prin diferite localități unde erau mai mulți elevi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
ultimele clase de liceu, era obiceiul la țară, ca în vacanța de vară, elevii mai mari și studenții și câteodată și cu unele cadre didactice din satele respective, să pregătească frumoase serbări culturale. Tradițional, în seara respectivă, se făceau renumitele baluri „intelectuale” la care participau numai studenții și elevii mari și eventul cadre didactice tinere, ceilalți din sat aveau hora sau bălul lor. Peste vară, la vremea noastră, asemenea manifestări culturale cu baluri studențești renumite se făceau la: Fratauti, Vicov, Putna
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
culturale. Tradițional, în seara respectivă, se făceau renumitele baluri „intelectuale” la care participau numai studenții și elevii mari și eventul cadre didactice tinere, ceilalți din sat aveau hora sau bălul lor. Peste vară, la vremea noastră, asemenea manifestări culturale cu baluri studențești renumite se făceau la: Fratauti, Vicov, Putna, Horodnic, Granicesti, Arbore, Botosana, iar mai spre sud cele de la Costana, Scheia, Mitocul Dragomirnei, dar cele mai deosebite erau cele de la Pârtești, unde cântă renumită orchestră lui Luncuța. La aceste maifestari se
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
spre sud cele de la Costana, Scheia, Mitocul Dragomirnei, dar cele mai deosebite erau cele de la Pârtești, unde cântă renumită orchestră lui Luncuța. La aceste maifestari se discută mult despre centrele universitare, despre renumitele licee și viața lor culturală. Orice asemene bal începea cu hora Bucovinei, iar tineretul studios era îmbrăcat în frumoase costume naționale. Foarte puțini „surtucari” se zăreau printre atâția „izmanari” la o asemenea manifestare. Deci ideea de a realiza un spectacol, era bine înrădăcinată la liceele din Bucovina. Despre
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
În sân gândindu-mă la 2003... Era vorba de ceea ce acum se cheamă grant, bani meniți a duce o cercetare la bun sfârșit, iar răspunsul l’a dat Parmentier: cartoful, acea plantă care până atunci doar Împodobea, prin florile sale, balurile Curții franceze. Zis și făcut, dar cum să detronezi bobul, planta alimentară de bază a francezilor și nu numai, Încă din epoca de piatră? Doar Înființând un teren experimental, sub ochii parizienilor - flămânzi dar suspicioși -, pe care să-l păzești
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din abundență în față, pe lângă trotuar și de pavajul străzii principale cu dale într-o arhitectură deosebită. Articolele expuse spre vânzare ți se păreau ieftine la prima vedere. Ce-i 2 euro? Sau 4-5 euro? Socotind însă cât face în baii noștri nu este chiar așa. Ne-am uitat, am văzut și ne-am întors în Nei Pori. Această plimbare de câțiva kilometri ne facilitase prima cunoștință a noastră cu orașul Platamonas în care aveam să ne mai ducem că ne
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
selectiv, deoarece "prea multe din personalitățile marcante ale literaturii și culturii române contemporane (...) ies în dezavantaj, diminuate, șifonate". Ceea ce înseamnă că unii au fost protejați prin discreția editorilor, alții, nu. N-aș spune că-i un procedeu corect: dacă-i bal, apoi bal să fie, până la capăt! Nu prea pot înțelege nici metoda de lucru a editorilor: în virtutea cărui principiu cât de cât științific sunt "rași" în permanență unii și scoși complet din cauză alții. Dacă X este o "personalitate marcantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
prea multe din personalitățile marcante ale literaturii și culturii române contemporane (...) ies în dezavantaj, diminuate, șifonate". Ceea ce înseamnă că unii au fost protejați prin discreția editorilor, alții, nu. N-aș spune că-i un procedeu corect: dacă-i bal, apoi bal să fie, până la capăt! Nu prea pot înțelege nici metoda de lucru a editorilor: în virtutea cărui principiu cât de cât științific sunt "rași" în permanență unii și scoși complet din cauză alții. Dacă X este o "personalitate marcantă", înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
comandau la Paris, iar supeul se pregătea de bucătari aduși din străinătate..." Mai toată lumea bună a Iașilor era abonată la Teatrul Național din Copou. Lojele erau ticsite cu mobilier și covoare aduse de acasă, așa că nu semănau una cu cealaltă. Balurile mascate adunau periodic protipendada; poporănii de rând nu ratau petrecerile câmpenești de la Pester, la Manta Roșie, la Șoituz, dar mai ales la Copou, unde spune Rudolf Suțu "lua parte o lume imensă, cu colb până-n naltul cerului, cu copii călcați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
al treilea rege suedez împușcat, Gustav al III-lea (1771-1792) a fost cel ce a reinstaurat absolutismul, încălcându-și grosolan atribuțiile, a ignorat astfel total Constituția din 1719. Și el a fost asasinat într-o noapte, în 1792, la un bal mascat..., ne relatează Gertrud, pledând pentru un suveran cu prerogative cât mai reduse. În orice caz adaugă ea cu începere din 1435 s-a făcut cel mai important pas spre un regim democratic, de tip parlamentar. Fiindcă s-a constituit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
v). Subiectul va indica prin gest exprimat prompt recunoașterea consoanei p. - Diferențierea sunetul p de cele cu care se confundă articulatoriu: bilabialele îb, m) sau fricativele labiodentale îf,v) se face prin prezentarea sunetelor complementare: pilă - bilă, pară - bară, pal - bal, plombă - bombă, pun - bun, pată - fată - vată - bată, spaimă - faimă - vamă, în cele trei poziții îinițial, mediu, final), logopatul semnalizând cu mâna atunci când percepe sunetul p. - Analiza fonetică a cuvintelor izolate din propoziții, fonem cu fonem până la sunetul p, pronunțat
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]