3,060 matches
-
de primă însemnătate de la Iași au devenit tot mai frecvente. Președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț, și premierul, Daniel Ciugureanu, au purtat discuții cu Al. Averescu în legătură cu problema participării la negocierile de pace de la Buftea-București, cu pretențiile teritoriale ale Ucrainei. Conducătorii basarabeni au fost primiți în audiențe la Rege, fiind apoi invitați la dejun. La 1 martie a avut loc, la Institutul de Anatomie, întâlnirea delegației basarabene cu oameni de cultură, academicieni, profesori universitari aflați atunci la Iași. Petru Poni și C.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în legătură cu problema participării la negocierile de pace de la Buftea-București, cu pretențiile teritoriale ale Ucrainei. Conducătorii basarabeni au fost primiți în audiențe la Rege, fiind apoi invitați la dejun. La 1 martie a avut loc, la Institutul de Anatomie, întâlnirea delegației basarabene cu oameni de cultură, academicieni, profesori universitari aflați atunci la Iași. Petru Poni și C. Bacaloglu și-au exprimat încrederea în evoluția favorabilă a evenimentelor dincolo de Prut, în raport cu durerea pricinuită de pierderea Munților Carpați în favoarea Austro-Ungariei. „Dacă azi norii se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
generale. Cu grele sacrificii, guvernul Al. Marghiloman a asigurat menținerea statului român și a dinastiei și, în același timp, a urmărit cu atenție evenimentele din Basarabia, contribuind la apropierea unirii. Formarea acestui guvern a provocat o oarecare îngrijorare printre fruntașii basarabeni, fiind cunoscută poziția Partidului Conservator în problema reformelor înscrise în Constituție. Imediat după numirea ca prim-ministru, Al. Marghiloman și-a precizat poziția de neamestec în chestiunea reformei agrare, fără a depăși, în esență, atitudinea de ansamblu a partidului său
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
votul ei s-au asociat aproape toate curentele obștești ale provinciei”. În ce privește valoarea juridică și calitatea Sfatului Țării de a se pronunța în problema unirii (chestiuni contestate de istoriografia sovietică), G. I. Brătianu aprecia că această adunare reprezenta opinia populației basarabene în aceeași măsură în care toate adunările de acest fel au avut de decis soarta republicilor autonome născute pe ruinele Imperiului rus sau a statelor succesoare monarhiei habsburgice. Sfatul Țării n-a fost nici „un organism bolșevic”, așa cum îl socoteau
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
toate adunările de acest fel au avut de decis soarta republicilor autonome născute pe ruinele Imperiului rus sau a statelor succesoare monarhiei habsburgice. Sfatul Țării n-a fost nici „un organism bolșevic”, așa cum îl socoteau reacționarii ruși, nici organul „proprietarilor basarabeni”, așa cum îl califica guvernul sovetic; el marca, în fond, triumful ideilor din prima fază revoluționară, aceea a autonomiilor naționale și a unei reforme agrare în favoarea țărănimii. Așa cum s-a mai remarcat, relua Brătianu, acțiunea Sfatului Țării semnifica o revanșă a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
spre a aduce la cunoștința publică a țării și a Regelui unirea Basarabiei și au sărbătorit pe străzile orașului și în Piața Unirii înfăptuirea actului național. În cuvântul Regelui Ferdinand, rostit în cadrul dejunului oficial de la Palat, dat în cinstea delegației basarabene - din care făceau parte I. Inculeț, D. Ciugureanu, Pan. Halippa, C. Stere, T. Ioncu, arhimandritul Gurie ș.a. - se preciza importanța momentului: „Înfăptuirea unui vis care demult zăcea în inimile tuturor românilor de dincolo și de dincoace de apele Prutului”. Urându
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
intrat imediat în folosința pământurilor ce li se vor cuveni prin viitoarea împroprietărire. „În această privință - declara în încheiere Inculeț - Maiestatea Voastră a binevoit a ne da cea mai frumoasă pildă. Gestul M. V. a avut un ecou mare în țărănimea basarabeană, care, aclamând pe M. V., îl numește «Crestianski Carol» (Regele Țăranilor). Trăiască M. S. Regele, M. S. Regina, cu întreaga dinastie”. La 3/16 august 1918, Sfatul Țării a ales ca președinte pe C. Stere, în timp ce I. Inculeț și D. Cugiureanu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
votat legea agrară, care a condus la reducerea substanțială a marii proprietăți, manifestând o grijă deosebită pentru țărănimea mică și mijlocie. Legea, primul dintre actele legislative de acest gen adoptate în România întregită, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi țărănimii basarabene. Imediat după votarea legii, Sfatul Țării a adoptat, la 27 noiembrie/10 decembrie, următoarea Declarație: „În urma unirii cu România - mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și a ținuturilor ungurești, locuite de români în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și cerințele poporului, anulează celelalte condițiuni din actul unirii din 27 martie și declară unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă”. În consecință, Sfatul Țării s-a dizolvat, iar Consiliul de Directori a demisionat. Unirea necondiționată reliefa decizia clasei politice basarabene de integrare ireversibilă în cadrul statului român întregit. La mijlocul lui decembrie 1918 au fost adoptate decretele-legi de expropriere, care aduceau precizări prevederilor înscrise în Constituție, în 1917, ținându-se seama și de legea adoptată de Sfatul Țării. În Raportul la Decretul-lege
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe un popor înstărit și mulțumit de soarta lui, unitatea națională va putea să dea roadele ei binefăcătoare”. Într-un articol, publicat în 1940, sovieticii au atacat dur actul Sfatului Țării din 27 martie/10 decembrie 1918, prin care adunarea basarabeană a pus capăt propriei existențe. Combătând acest punct de vedere, G. I. Brătianu preciza că actul care a reintegrat Basarabia în hotarele statului român a fost cel din 27 martie/9 aprilie; hotărârea din 27 noiembrie/10 decembrie era o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
câteva precizări, menite să evidențieze sensul acestor tranformări. Participarea organizațiilor din noile provincii la viața politică a țării, în cazul nostru din Basarabia, a contribuit la creșterea curentului democratic la nivel național. Aleși prin sistemul votului universal, deputații și senatorii basarabeni au contribuit la adoptarea unor măsuri importante, după cum au avut posibilitatea să protesteze împotriva abuzurilor, să acționeze pentru înlăturarea sau limitarea ilegalităților. Opera începută de Sfatul Țării, în ce privește reforma agrară, a fost continuată, statul român ținând seama de particularitățile regionale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
puține excepții, nu a răspuns diversiunii organizată la puțin timp după eșecul tratativelor româno-sovietice de la Viena (martie-aprilie 1924). Rebeliunea a fost înfrântă ca urmare a intervenției energice a forțelor de ordine; rebelii au evaluat greșit posibilitatea unui sprijin din partea țărănimii basarabene, „nemulțumită de exploatarea burghezo-moșierimii române”. Propaganda comunistă nu a reușit să-și atingă scopul și ca urmare a operei reformatoare, pe plan intern, în România întregită; critica, în Parlament și în presă, uneori vehementă, la adresa abuzurilor, urmărea îndreptarea lucrurilor în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
s agreement - prin care se angajau să vegheze cu grijă ca în manifestările lor publice să nu ridice sub nici o formă chestiunea diferendului teritorial dintre cele două state. Potrivit Convenției pentru definirea agresorului, semnată la 3 iulie 1933, violarea frontierei basarabene de către sovietici constituia un act de agresiune. S-a făcut un pas înainte în normalizarea relațiilor dintre cele două state; din partea Uniunii Sovietice, reprezenta o recunoaștere de facto, dar nu și de jure a apartenenței Basarabiei, ca vechi teritoriu românesc
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
reunirea ca atare a poporului moldovenesc și formarea republicii unionale a încheiat procesul autodeterminării național-statale a moldovenilor”, clamat, adăugăm noi, de Internaționala a III-a Comunistă în anii '20. Este reluată maniera în care s-ar fi „rezolvat” acum „epopeea basarabeană”, contrar voinței naționale exprimată în 1918. „Trăsătura distinctivă pe care evenimentele din anul 1940 se deosebesc de evenimentele anului 1918 este doar aceea că în anul 1940 s-a ajuns la o înțelegere între cele două state suverane [...], pe când în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și cu spatele la România și la Europa democratică. Autorul iese complet din câmpul dezbaterii științifice în tratarea evenimentelor din anul 1940. În urma încheierii Pactului Molotov-Ribbentrop, „Uniunea Sovietică a considerat extrem de judicios să folosească situația dată pentru a putea rezolva pașnic problema basarabeană”, concentrând trupe ale armatei sovietice la granița cu România ! Este reluată cu obstinație „teza” caracterului ilegal al unirii Basarabiei cu România în 1918, iar împărțirea României în 1940 a fost rezultatul politicii nerealiste a oligarhiei românești din perioada interbelică. Aceasta
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
au lăsat parte din familiile lor dincolo de Prut, au lacrimi în ochi. Plâng de bucurie că a venit clipa mântuirii fraților din ghearele cotropitorilor, care au pângărit altarele, au distrus vetrele strămoșești și au adus jalea și durerea în plaiurile basarabene și bucovinene”. Intrarea în război reprezenta pentru România un răspuns la agresiunea politică și militară întreprinsă de Uniunea Sovietică, la 28 iunie 1940. La 24 iunie 1941, Grigore Gafencu, reprezentantul guvernului român la Moscova, era primit de V. Molotov, care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
apărare a Moldovei, în cadrul căruia cetățile Hotin, Soroca, Orhei, Cetatea Albă, Chilia aveau un rol deosebit în apărarea hotarului de răsărit. Ștefan cel Mare - aprecia istoricul Ion Nistor - a fost preocupat, în prima jumătate a domniei, aproape necontenit de chestiuni basarabene. A luptat cu polonii pentru redobândirea Hotinului, a recucerit cu grele sacrificii Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Hotinului, a recucerit cu grele sacrificii Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea.” În fața presiunii tot mai puternice, Țările Române au fost nevoite să facă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Rusiei moderne, drepturile istorice și naționale ale acestui stat român asupra întregului său teritoriu, care se întindea, fără nici o contestație, de la Nistru la Dunăre. Este, deci, complet eronat - continua ilustrul istoric - a accepta, ca punct de plecare în examinarea chestiunii basarabene și a raporturilor ruso-române tratatul de la București din 1812, care tratat ar fi eliberat Basarabia de sub jugul turcesc, „teză” ce va fi susținută de diplomația rusă și reluată, după 1918, atât de rușii „albi”, cât și de cei „roșii”. Din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vroi să sugrume politicește și economicește popoarele libere ale Republicei Moldovenești. Pentru conformitate, Secretar al Sfatului Țării B. Epuri Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România..., p. 186-188 Un glas autorizat al Basarabiei. De vorbă cu d. Pantelimon Halippa Fruntașul basarabean, vicepreședinte al „Sfatului Țării”, d-nul Pantelimon Halippa, este de câteva zile oaspetele nostru. M-am prezentat d-lui Halippa solicitându-i o convorbire pentru cititorii ziarului „Mișcarea”, care au cunoștință de opera mare națională, pe care a desfășurat-o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
această majoritate aparține popoarelor nemoldovene, printre care se numără mulți ucrainieni. Autoritățile regale nu ignoră publicațiile panslaviste din care se inspiră afirmațiile mai sus enunțate și potrivit cărora românii sau moldovenii ar reprezenta numai 49% șau 46% din totalul populației basarabene; de aceea au adoptat din timp măsurile necesare pentru a verifica datele acestor publicații mai mult sau mai puțin oficiale, iar această verificare a avut ca rezultat să dovedească că numărul românilor locuind în Basarabia depășește în realitate 70% din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
regimul țarist: deznaționalizarea cu orice preț a elementelor etnice eterogene ale Imperiului. Apreciind la justa valoare înalta importanță a elementului românesc ca factor economic, care îl determinase să nu împiedice munca lui, regimul abolit urmărea în mod metodic rusificarea moldovenilor basarabeni prin mijloace demne de alte secole. O barieră de netrecut izola mai întâi complet Basarabia de restul Europei și de 106 ani încoace n-a putut trece Prutul niciodată nici o carte, nici un ziar, nici o publicație românească; autorizarea de a imprima
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
am expus apoi drepturile noastre istorice, etnice și politice care formează temelia reunirii Basarabiei cu Patria. I-am declarat că România nu a profitat de slăbiciunea militară a U.R.S.S. și că Unirea a fost un act al majorității populației basarabene, a cărei voință s-a exprimat în hotărîrea Sfatului Țării. Am combătut alegațiunea notei că populația basarabeană ar fi în majoritate ucraineană și i-am amintit cifrele exacte. Am combătut, de asemenea, alegațiunea despre unirea istorică a Basarabiei cu Ucraina
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
am declarat că România nu a profitat de slăbiciunea militară a U.R.S.S. și că Unirea a fost un act al majorității populației basarabene, a cărei voință s-a exprimat în hotărîrea Sfatului Țării. Am combătut alegațiunea notei că populația basarabeană ar fi în majoritate ucraineană și i-am amintit cifrele exacte. Am combătut, de asemenea, alegațiunea despre unirea istorică a Basarabiei cu Ucraina, reamintindu-i împrejurările în care Turcia a cedat Rusiei țariste această parte din trupul românismului, deși se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
luat niciodată hotărîrea de a rezolva chestiunea. Speră, deci, că răspunsul nu va întîrzia și, dacă acesta va fi pozitiv, problema va fi tranșată pe cale pașnică. Toate termenele au expirat, încheie d-sa. I-am explicat că în ce privește sentimentele populației basarabene, guvernul român este cel mai în măsură a le cunoaște. Fără a prejudicia hotărârea guvernului meu, sînt sigur de nezdruncinata credință a populației basarabene față de toate tradițiile neamului nostru. Istoria va judeca. Molotov repetă: istoria va judeca (...). Pactul Ribbentrop-Molotov..., p.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]