3,051 matches
-
la Mărculești, în Basarabia. Cea mai mare parte a lor au fost omorâți sau lăsați să moară pe drumul de acolo în Transnistria. La 13 octombrie 1941 a plecat din Rădăuți un transport suplimentar de 4.000 evrei spre localitatea basarabeană Atachi din zona Hotin și de acolo au fost și ei deportați în Transnistria.Între aceștia din urmă s-au aflat și familia Ausländer și copilul Dan Pagis. Bunicul a fost separat de soție și nepot și a fost trimis
Dan Pagis () [Corola-website/Science/336494_a_337823]
-
obiecte personale, fotografii, mobilier sau diverse alte documente. Un hol lung, care desparte biroul de lucru si dormitorul de salonașul mic și salonul de primire, te întâmpină cu piese de mobilier rustic dragi profesorului - lăzi de zestre moldovenești, scoarțe populare basarabene, două litografii cu Alexandru Ioan Cuza și Elena Cuza, și nu în ultimul rând portretul lui Nicolae Iorga pictat de fiica sa, Magda, in 1930. Biroul de lucru rămâne centrul de interes, cu impresionanta biblioteca, ticsita de volume din aproape
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
(n. 2 februarie 1868 - d. 17 aprilie 1935) a fost un om politic basarabean și vinificator, ultimul guvernator al Basarabiei - funcție deținută până în 1918. Și-a dedicat întreaga viață dezvoltării viticulturii dezvoltând una din cele mai vestite podgorii din Basarabia care îi poartă și astăzi numele. face parte din pleiada personalităților basarabene care au
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
om politic basarabean și vinificator, ultimul guvernator al Basarabiei - funcție deținută până în 1918. Și-a dedicat întreaga viață dezvoltării viticulturii dezvoltând una din cele mai vestite podgorii din Basarabia care îi poartă și astăzi numele. face parte din pleiada personalităților basarabene care au marcat, prin activitatea lor, destinul Basarabiei la începutul sec. XX. Moldova de astăzi îi datorează lui Constantin Mimi soiul de viță-de-vie Aligote, care a fost adus din Franța și promovat cu insistență de el, ajungând în scurtă vreme
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
care a deținut-o. În 1914 Basarabia ocupa primul loc între guberniile ruse după suprafața plantațiilor de viță-de-vie și livra mai bine de jumătate din tot vinul produs în Imperiul Rus. Constantin Mimi și-a adus aportul în modernizarea viticulturii basarabene prin plantarea unor soiuri europene de viță-de-vie înalt productive și rezistente la îmbolnăviri, cum ar fi Aligote. În 1912 județul Bender s-a clasat pe locul doi după suprafețele rezervate viței-de-vie, acest fenomen fiind rezultatul eforturilor depuse de Constantin Mimi
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
pentru că această gubernie nu este capabilă să producă altceva mai bun decât popușoiul". Devenind cunoscută în Basarabia, această opinie a stârnit reacții din partea marilor producători de vinuri. Doi ani mai târziu, la concursurile de vinuri organizate în Imperiul Rus, vinurile basarabene se clasează pe locul întâi. Prințul Golițin își recunoaște greșeala și acceptă o altă realitate. Constantin Mimi îl invită pe prințul Golițin în Basarabia. Ultimul acceptă invitația dar într-un final nu mai vizitează Basarabia. Cunoștințele în domeniul vinificației acumulate
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
Nord-Est. Regiunile istorice învecinate sunt: Din punct de vedere istorico-geografic, specificitatea teritoriului se încadrează între obstacolele naturale reprezentate de Carpații Orientali la apus, adâncul canion al văii Nistrului la miazănoapte și răsărit, luncile umede și mlăștinoase ale Nistrului inferior, limanelor Basarabene, Dunării de Jos și Siretului inferior la miazăzi, care au reprezentat în decursul vremurilor limite ale Tirgeților, Carpilor, Bastarnilor, Iașilor și însfârșit ale romanicilor orientali. Spațiul moldovenesc - anume suprafața vechiului Principat al Moldovei, a fost de-a lungul timpului în
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
numără peste 39.000 de opere, care reflectă dezvoltarea artelor plastice din sec. XV-XXI. În muzeu permanent funcționează expoziții de artă europeană, rusă și orientală. În 1939, sculptorul Alexandru Plămădeală selectează în jur de 160 de lucrări ale artiștilor plastici basarabeni și români, pentru constituirea primei pinacoteci a Chișinăului, custode-șef fiind numit Auguste Baillayre. Inaugurarea Pinacotecii, are loc la 26 noiembrie 1939, acest lucru, de fapt, însemnând deschiderea primului muzeu de artă, al cărui succesor a devenit astăzi MNAM. În
Muzeul Național de Artă al Moldovei () [Corola-website/Science/334240_a_335569]
-
de la Ermitaj, muzeul își reia activitatea cu inaugurarea expozițiilor per-manente. Muzeul se află în Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani. Colecția muzeului s-a completat de-a lungul timului, cu icoane vechi, lucrări ale pictorilor basarabeni și a celor din Rusia, Europa Occidentală, Japonia, India, China. În 1947, prin testamentul profesorului Academiei de Arte Plastice din Sankt-Petersburg, Pavel Șillingovski, MNAM i-a fost donată o colecție impunătoare de lucrări de grafică ale maeștrilor europeni și ruși
Muzeul Național de Artă al Moldovei () [Corola-website/Science/334240_a_335569]
-
câteva zile. Și desigur că n-am stat degeaba șapte ani la Moscova. Uite așa cum sunt eu cu păcatele mele, dar și cu oarecare experiență și unele calități nu aș putea fi de folos, cel puțin ca și unii tovarăși basarabeni care au fost chemați?”, îi scrie el. I-a mai scris ulterior și lui Leonte Răutu și a abordat-o și pe Ana Pauker în timpul vizitei delegației guvernamentale române la Mosova din 2-4 februarie 1948, dar fără vreun rezultat. Prima
Ilie Constantinovschi () [Corola-website/Science/335377_a_336706]
-
(n. 9 septembrie 1937, Ceaga (Petrovka/Petrivka), Basarabia, Regatul României - d. 22 martie 2016) a fost un fotbalist și apoi antrenor de fotbal basarabean de origine evreiască. și-a petrecut întreaga carieră de fotbalist la clubul Zimbru Chișinău, unde apoi a revenit și în calitate de antrenor în două perioade scurte. A fost desemnat antrenor emerit al RSS Moldovenești. Ca jucător, în anul 1958 a fost
Vladimir Țincler () [Corola-website/Science/331645_a_332974]
-
Nakonecinaia, „Micuța Margo” și „Aventurile duhului casnic Tioma”, Ed. Lumină, 2012. „Literaturno-hudojestvennyi dialog” („Dialog literar-cultural”), monografie colectivă sub egida Academiei de Stiinte Rusiei și a Institutului de Literatură și Arta „M.O.Auezov”; cap. „Orientalismul în creațiile poeților și artiștilor basarabeni”, Almaty, 2008, p. 116-122; „Vremena i duhovnosti” („Timpuri și spiritualitate”), monogafie colectivă, volum de articole științifice, cap. „Renaștere poetica (Poezia Moldovei)”, Kazahstan, Almaty, Ed. Ardă, 2010, p. 260-268; „Noveișaia zarubejnaia literatura” („Literatura mondială contemporană”), monografie internațională, cap. „Literatura Moldovei”, Kazahstan
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
zarubejnaia literatura” („Literatura mondială contemporană”), monografie internațională, cap. „Literatura Moldovei”, Kazahstan, Almaty, Ed. Jibek Joly, 2011, p. 494-554; „Literatura Moldovy na styke vekov. Literaturnaia kritika, esse, putevye zametki” („Literatura Moldovei la răscrucea secolelor”), monografie și antologie de traduceri din literatura basarabeana, Ed. Profesional Service, 2014, 791 p. Constantin Noica, „Șesți boleznei sovremennoi duhovnosti” („Șase maladii ale spiritului contemporan”), Ed. Bibliotheca (România, Târgoviște), 2012; „Târgoviște - Chișinău - Sankt-Petersburg”, antologie cu traducerea în rusă a 24 de poeți din Târgoviște și a 20 de
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
(n. 1 iunie 1882, Ialoveni - d. 3 iulie 1940, Chișinău) a fost un politician român basarabean, membru al Sfatului Țării între 1917-1918, primar de Chișinău în două termene între 1923-1924 și 1925-1926. În 1902, a absolvit Seminarul Teologic din Chișinău, unde a fost coleg cu Teodor Neaga, și el viitor deputat în Sfatul Țării. Apoi și-
Nicolae Bivol () [Corola-website/Science/331862_a_333191]
-
A avut toată viața încredere în valențele poporului român și în capacitatea acestuia de a progresa. Și-a iubit țară, sperând necontenit că va apuca să vadă ziua revenirii teritoriului românesc la granițele sale firești, acelea ale României Mari. Că basarabean, după 1990 a militat pentru acest lucru, ca membru activ al unor organizații ce reuneau personalități de pe ambele maluri ale Prutului. În pofida personalității complexe, a iubit oamenii și viața în general. Fire deschisă și veselă, a știut să treacă peste
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
de fotbal, acesta prezenta și cronicile partidelor la care asista. Tot P. Crihan încercase să popularizeze, printr-un articol apărut în revista „Școala“, mișcarea cercetașilor, ce îmbina pregătirea premilitară cu excursiile culturale și jocurile sportive. Începând cu anul 1924, echipele basarabene au fost prezente în campionatul României. La 5 octombrie, cinci echipe din Chișinău au dat startul competiției regionale: „Mihai Viteazul Chișinău”, „Unitas”, „Sporting”, „Maccabi” și „Regimentul Căii Ferate Române”, redenumit peste câteva luni în „Fulgerul”, care a devenit și prima
Fotbalul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/332566_a_333895]
-
echipa a participat în fazeze superioare, iar în ediția 1925-1926 a ajuns până în semifinalele campionatului României. În acea perioadă în componența Fulgerului erau vedete jucătorii străini: Mihai Tänzer și Adalbert Ströck. Mihai Viteazul, spre deosebire de „Fulgerul”, a fost una dintre echipele basarabene autentice. Apărută în 1920, în 1924 ea era deja cea mai bună și cea mai iubită echipă a regiunii. Cu „tripleta Vâlcov“, formată din frații Colea (1909-1970), Petea (1910-1942) și Volodea (1916-1952), Mihai Viteazul reprezenta de fapt Basarabia în campionatul
Fotbalul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/332566_a_333895]
-
echipe Venus București, frații Vâlcov au fost transferați la București. Apoi, Petea a murit pe front, Volodea a murit de tuberculoză, iar Colea a devenit antrenor, conducând ulterior chiar și echipa națională de fotbal a României. De patru ori cluburile basarabene au reușit să ajungă printre cele mai bune patru echipe românești: în anii 1925 și 1926 - prin „Fulgerul”, iar în anii 1928 și 1930 prin echipa „Mihai Viteazul”. Mai târziu, echipele basarabene au făcut parte din liga de esta României
Fotbalul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/332566_a_333895]
-
de fotbal a României. De patru ori cluburile basarabene au reușit să ajungă printre cele mai bune patru echipe românești: în anii 1925 și 1926 - prin „Fulgerul”, iar în anii 1928 și 1930 prin echipa „Mihai Viteazul”. Mai târziu, echipele basarabene au făcut parte din liga de esta României împreună cu cele din Bucovina (1930-1932), mai apoi intrând în vigoare sistemul divizionar al campionatului. Treptat, apar noi echipe, printre care „Mihai Viteazul Tighina”, „Maccabi Bălți”, „Traian Tighina” ș.a. Mulți jucători basarabeni au
Fotbalul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/332566_a_333895]
-
echipele basarabene au făcut parte din liga de esta României împreună cu cele din Bucovina (1930-1932), mai apoi intrând în vigoare sistemul divizionar al campionatului. Treptat, apar noi echipe, printre care „Mihai Viteazul Tighina”, „Maccabi Bălți”, „Traian Tighina” ș.a. Mulți jucători basarabeni au evoluat în acea perioadă pentru echipele bucureștene și selecționatele Bucureștiului și a României. Cum a fost cazul fraților Vâlcov de la Bolgrad - Petea, Volodea și Colea - fotbaliști emblematici ai perioadei interbelice. La sfârșitul anilor 1930, la Ripensia Timișoara s-a
Fotbalul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/332566_a_333895]
-
1867, Cahul - d. 16 aprilie 1933, București) a fost un ziarist și traducător român de origine evreiască originar din Basarabia, inginer ca formație. s-a născut în familia unui medic evreu din Cahul, care s-a implicat în cercurile românești basarabene, ajungând să ocupe funcții publice ca cea de medic de plasă și apoi, de județ. Fratele mai mare al lui Iosif, a participat la Războiul de Independență al României și s-a numărat printre puținele sute de evrei români care
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
în versuri, "Revoluționarii", comedie și "Cintițe", poeme. În limba română îi apare volumul "Întomnare". În domeniul istoriei publică studiile: "Românii din Macedonia, Epir, Tesalia și Albania, Românii din Șerbia și Bulgaria", precum și genealogie moldoveneasca. Editează 20 de volume de Documente basarabene în 1926-1936. În colaborare cu profesorul universitar Ioan Minea publică studiile: "Despre Iane", mare ban de Craiova. Și ceva despre Mihai Viteazul. Cea mai importantă lucrare a sa este epopeea în sonete "Voshopolea", în aromana. În 1975 Hristu Cândroveanu îi
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de porumb, servită adesea ca un acompaniament pentru tocănițe și preparate din carne sau cu brânză de vaci, smântână și șorici de porc. Vinurile locale nu lipsesc de pe cele mai multe mese. Tradițională pentru bucătăria basarabeană sunt feluri de mâncare care combină diverse legume, cum ar fi roșii, ardei gras, vinete, varză, fasole, ceapă, usturoi, praz și altele. Legumele sunt folosite în salate și sosuri, ele sunt coapte, aburite, murate, sărate sau marinate. Produsele din carne
Bucătăria moldovenească () [Corola-website/Science/332785_a_334114]
-
de băieți din Bolgrad și la Universitatea din București. Debutează în presa literară din București. A scris versuri și traduce din literatura universală (Baudelaire), colaborând la "Limba română", "Litere", "Luceafărul literar", "Pasărea albastră", "Frize", "Orizonturi", "Viața Basarabiei", "Bugeacul" sau "Pagini basarabene". În 1938, la Bugeac, împreună cu I. Șt. Botez fondează revista literară "Moldavia". George Călinescu îl caracterizează pe Cavarnali ca fiind un reprezentant al "liricii proletariene moderne a hoinăririi, a umilității diurne din jurul lui Esenin, fără apocalipticul acestuia..." George Meniuc menționa
Vladimir Cavarnali () [Corola-website/Science/332930_a_334259]
-
a fost un club de fotbal din Chișinău, Regatul României. Acesta este cel mai titrat club basarabean din perioada interbelică, alături de Fulgerul CFR fiind singura echipă care a ajuns până în semifinalele campionatului României. Clubul a fost înființat în anul 1920, de către frații Vâlcov (Vasile, Colea, Petea și Volodea), sub numele de „Viteaz”. În 1925 denumirea a fost
Mihai Viteazul Chișinău () [Corola-website/Science/333783_a_335112]