3,438 matches
-
mai apoi să o dizolv, numesc miniștrii după cum îmi vine, după chef, după propriile interese. Deși eu cred că un dictator adevărat nici nu are interese, el are numai impulsuri, lipsa sa de măsură în abordarea propriului popor e asemeni beției artistice, ca atunci când te lași sedus de o capodoperă. Și mai am noutăți, stai așa...! Aș face guverne de trei zile, de două, cu sedii diferite. De exemplu aș face guvernul de la Durău, o stațiune din munții Ceahlău. Sau guvernul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sunt rezultanta înțelegerii dintre înger și animal, în care îngerul este cel care (im)pune condițiile. Când acționează îngerul din om, în relațiile cotidiene, omul evoluează. Când acționează animalul din om, omul devine un pericol pentru ceilalți și pentru sine. Beția, de exemplu, este apanajul animalului (teluricului) care în euforie bahică preia conducerea ființei umane. Animalul din om luptă din răsputeri să elimine îngerul care îi face concurență, lutul luptă să înăbușe ființa eterică. În iubire, dragă Valeriu, oamenii sunt egali
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-n stele, Ape mari și vremuri grele, Și bate puternic vântul De cutremură Pământul! Valurile mărilor Azi răsună-ngrozitor Domnul vrea să se răzbune Că nu facem fapte bune. Nu, ne mai poate răbda Că lucrăm Duminica! Celelalte sărbători Ospeții, beții și hori Noi tot bine așteptăm De la rău nu ne-nturnăm, Nici un ceas pentru Iisus Ca să ne rugăm n-am pus Și-auzim din depărtare Ape mari cutremur mare Multe sate s-au Înecat, Orașe, s-au scufundat În fundul Pământului De
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Suceava 15. Aici a și murit Bogdan Vodă: „în anii 7025 (1517), aprilie în zile 18, în ceasul dintâi al nopții, în târgu în Huși (subl. ns.), nu cu puțină laudă pentru lucrurile cele vitejăști ce făciia, că nu în beții, nici în ospețe petrecea, ci ca un stejar în toate părțile priveghiia, ca să nu să știrbească țara ce-i rămăsese de la tată-său”. Cronica lui Macarie consemnează moartea lui aici: „În anul 25 către șapte mii (7025-1517), luna aprilie, la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în târg în Huși, și de acolo i-au adus oasele cu mare cinste în mănăstirea Putna, lângă tată-său, Ștefan Vodă, și acolo l-au astrucat, nu cu puțină laudă pentru lucruri vitejești c-au făcut, că nu în beții, nici în ospețe, ce ca un străjeriu în toate părți au priveghiat, ca să nu știrbască țara ce-i rămăsesă dela tată-său. Multe lucruri a făcut... Cunoaște-să că unde nu-s pravile, den voia Domnilor, multe strâmbătăți să fac” (subl
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iar la maturitate a scris numeroase lucrări. A fost primul istoric român. La urcarea pe tron, boierii erau îngrijorați, pentru că în tinerețe, în timpul domniei fratelui său, Antioh Cantemir (domn între anii 1695-1700, 1705-1707), „era atunce nerăbdătoriu și mânios, zlobiu la beție, și-i ieșisă numele de om rău. Iar acmu viind cu domnia, nu știu să-și piiardă numele cel rău [...]. Că așa se arăta de bun și de blând! Tuturor ușe deschisă și nemăreț, de vorovie cu toți copiii”. După ce
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Rapezon (Rapczon sau Mihály Rabcsonyi), a fost tras de păr și de barbă la praznic, în cimitir, și chiar în biserică, de către orășenii revoltați. Episcopul explica Vaticanului că nemulțumirea adâncă a credincioșilor se datora faptului că preoții erau „robiți desfrâului, beției și gâlcevilelor [...] au dat prilej întru aceasta poporenilor neciopliți”. Nici jurământul de castitate nu mai era respectat (în absența episcopului, preotul petrecea zile și nopți cu „femei rele”, uneori fiind reclamat că „a necinstit femeia cu atingeri necuviincioase”); alteori, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu instalațiunea rudimentară de acolo. Seara, părintele Costică Popescu, beat mort, a pus gramofonul să cânte romanțe lumești, prohibite la mănăstire; împrejurul casei lui se adunaseră multe maici scandalizate de acel concert ilicit, dar încântate în inimă de frumusețea muzicii. Bețiile acestea se făceau cu soldații germani. Unul din ei, netrezit din ajun, mergând cu mine la plimbare, a tras într un câine care l-a lătrat. Deși nu l-a nimerit, m am întors îndată acasă, am reclamat la Gefreiter
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dar roluri similare. * Urcușul e un coborâș răsturnat. * Unele adevăruri se spun în față, altele pe la spate. * Adevărul spus pe la spate se numește bârfă. * Curajul nu are nici o legătură cu obrăznicia. * Mielul blând rămâne flămând. * Dintre toate pantele, cea a beției este cea mai periculoasă. * Munca silită se cheamă corvoadă. * Adevăratele daruri se fac din inimă, nu din pungă. * La omul sărac doar necazurile trag. * Un necaz abia de trece, altul nu mai vrea să plece; al treilea vine ca gândul
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
fată, cere-i să mănânce și ea ceapă. * Dunărea se îneacă în Marea Neagră. * Unii oameni au mai multe palate, alții nu au nici bordei. * Nu cei ce muncesc trăiesc cel mai bine, ci aceia care fură mai mult. * Dacă ai beția vitezei, nu o mai adăuga și pe cea cu alcool. * Pedala de accelerație este trăgaciul unei arme mortale. * Cocoșul calcă găini, mașinile calcă orice. * La pomul lăudat te poți duce cu sacul mare, dacă accepți să te întorci cu el
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
de internare și o rezoluție, ambele din cele mai ilustrative privind rezolvarea unor urgențe. Din Hârlău, cu adresa nr.1114 din 1 mai 1892, adresată Epitropiei, se cerea internarea lui Șendo Zolnstein, care fiind "atinsă de alienațiune mintală provenită din cauza beției învechită au devenitu față de societate, după cum se constată de un timp și mai este posibil a sta liber, trebuie a se interna de urgență în ospiciu de alienați, neputând aștepta nici o zi". Rezoluția din 12 mai 1892 (deci peste 12
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
autorizat a conchide că aceste condițiuni sunt departe de a fi identice cu acele ce se cer unui bun infirmier de ospiciu"). În continuare, raportul menționează abaterile lor, pentru care a fost silit să facă raport de îndepărtare: "unul pentru beție, un al doilea pentru maltratarea unei alienate, cel de-al treilea, în fine, fiindcă căuta să facă din una din alienate, amanta sa", singurul gardian despre care dr. Bottez spune că "părea la locul lui" a fost schimbat de administrația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ca și simptomatologia clinică psihiatrică. Pe lângă cazurile în care starea psihică patologică este evidentă, există în concepția pravilistului încă alte situații, de excepție, printre care dragostea. Pentru dragoste referința vizează, probabil, stările pasionale, căci se menționează: "Dragostea se aseamănă cu beția, așișderea și cu nebunia și mai vârtos ea este și mai rea chinuire decât acelea, decât toate drept aceea... și pedepsirea vinovatului din dragoste este mai mică". În cazul beției vraciul expert va trebui să chestioneze despre "nebuniile beției și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
probabil, stările pasionale, căci se menționează: "Dragostea se aseamănă cu beția, așișderea și cu nebunia și mai vârtos ea este și mai rea chinuire decât acelea, decât toate drept aceea... și pedepsirea vinovatului din dragoste este mai mică". În cazul beției vraciul expert va trebui să chestioneze despre "nebuniile beției și alte semne de om beat" dovedind caracterul lor patologic. Legislația (pravilele) conferă responsabilitate alienaților, luând totuși unele măsuri și formulând rezerve. Astfel, iresponsabilitatea este totală în cazurile clare ("când va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu beția, așișderea și cu nebunia și mai vârtos ea este și mai rea chinuire decât acelea, decât toate drept aceea... și pedepsirea vinovatului din dragoste este mai mică". În cazul beției vraciul expert va trebui să chestioneze despre "nebuniile beției și alte semne de om beat" dovedind caracterul lor patologic. Legislația (pravilele) conferă responsabilitate alienaților, luând totuși unele măsuri și formulând rezerve. Astfel, iresponsabilitatea este totală în cazurile clare ("când va fi neștine nebun și den afară den minte... să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nebăgare de seamă în gazeta noastră sub titlul: E putred mărul, și care punea, dragă Doamne, în lumină înclinările noastre germanofile. Dar, oricât de violentă a fost această ceartă, ea a avut efectul bun de a întrona imperiul ideei în locul beției de cuvinte și a detrona câțiva pseudosavanți și pseudopoeți cu pretenții de genii. Aș putea zice că a fost chiar interesantă această polemică care a pasionat vreo doi-trei ani publicul cetitor nu numai din România liberă, ci și din Transilvania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tot mai puternic în anii '80. Începutul l-a constituit, încă din 1948, înlocuirea competenței drept criteriu pentru admiterea la liceu sau învățămîntul superior cu originea socială. S-a adăugat, apoi, ideea promovării unui număr cît mai mare de elevi; "beția cifrelor", a procentelor ridicate a pătruns și în învățămînt. România se afla într-o perioadă în care, pe plan mondial, se vorbea mult de valoarea investiției în învățămînt. Devenise pentru toată lumea tot mai evidentă înțelegerea relației obiective existente între educație
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe noi dacă am fost pe acolo. Le-am confirmat vestea cea proastă și încă o dată s-a adeverit faptul că alcoolul nu face casă bună cu muntele, se pare că niște tineri au cam exagerat cu băutura și la beție au dat foc cabanei. Zona respectivă am bătut-o câțiva ani la rândul și îmi pare rău că acea cabană nu a fost reconstruită, ar fi fost de un real folos pentru turiștii pe care îi prindea vremea rea pe
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
a unității Partidului, statului și poporului. Codurile administrative avertizau împotriva neîndeplinirii îndatoririlor, acuzațiilor false, neasumării responsabilității, traiului risipitor și altor activități burgheze. Reglementările din 1957 privind Răsplătirea și Pedepsirea Personalului Administrativ de Stat, de exemplu, au condamnat comportamente precum voracitatea, beția, jocurile de noroc, înșelătoria și indecența în timpul sau în afara serviciului. Deoarece proprietatea privată era interzisă, iar etalarea ostentativă a bogăției periculoasă, corupția asuma adesea un caracter nepecuniar, oficialii cheltuind resursele statului pe ospețe îmbelșugate, birouri luxoase și rezidențe oficiale spațioase
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
cânta, dar plin de jale, Și-n jur era așa răscoală... Și-n zgomot monstru de țimbale Barbar, cînta femeea-aceea. Mi-a rămas în minte un așa-zis cântec de petrecere sau de „inimă albastră”, cântat adesea la chefuri și beții, de către oameni care, însă, nu au reușit să înțeleagă tristețea mesajului său: Jeni era croitoreasă Și Jan frizerul o iubea. Dar a murit tubercaloasă, Și Jan la geamul ei plângea... Jeni, ca și Jan, erau oameni de rând, desigur proveniți
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
El e un mediocru. Și abia acești mediocri resentimentari sunt niște inși extrem de periculoși. Țucălarul ăsta e exact individul care: „A avut de gând să...”. Ce-ar fi fost el dacă. Pentru el, cele mai de seamă performanțe literare sunt bețiile trase în compania cine-știe-cărui ziarist oarecum cunoscut. Țucălarul se va considera un „ales” și dacă a dat mâna cu acel ziarist. Și dacă s-a troșcăit în aceeași bombă în care se mai afla și omul respectiv e pentru el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a luării în stăpânire a teritoriului marginii ăsteia de sat. Dar nu ele sunt responsabile pentru această ordine. Ciorile sunt niște animale idioate. Aproape teleghidate de te miri cine. În stradă sunt Motanu, Văleanu, Oaie și tot restul. Care povestesc beția din urmă cu o noapte. Și așteaptă porumbei care trebuie să vină de la Suceava, de la Roman. De la Carei. Așteaptă porumbei și uite că vin ciori. Așteaptă porumbei și fac pariuri. Pariuri mici. E destul de greu să crești un porumbel, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Pentru că, de fapt, el e un pur. Se vaită. Suferința pentru el are o componentă erotică, aș zice. Așa trec zilele. La muncă. În folclor așa se spune cumva conspirativ între bețivi, că „noi mergem la muncă“. Asta presupune că beția este activitate în sine. Chiar dacă din start băutul presupune o non-activitate. Probabil, omul care scrie nu poate accepta că e o ființă pasivă ce acționează predominant textual și de aceea încearcă să transfere unei non-activități calitățile unei munci fizice epuizante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
împuțită și infectă. Eram singur și trebuia să creez viață. Scriam pentru că, la fel ca într-un film care mi-a plăcut mie mult, uneori mă doare capul de atâta frumusețe și proștii ăștia n-o văd. Săptămâni întregi de beții aici, „La lemne“, cu oameni de care nici nu-mi mai aduc aminte cum îi cheamă și nici vreo vorbă memorabilă, să zicem, nu am memorat de la ei. Despre unul nu-mi aduc aminte decât că povestea cum își hrănește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
un mare oraș nu pricepe nimic din funcționarea acelui oraș. Crede că funcționarea acelui oraș chiar pe haos se bazează. Mecanismele chiar în asta constau. Și pentru a întreține societatea, trebuie să contribui și tu la acel haos. De aici beția, comportamentul care se dorește anarhic. Copilul acela, fostul copil are impresia că ordinea cu care se acomodase a fost înlocuită de haos. Dezordinea hrănește noua lume. Pentru că nu-i înțelege, crede că ceilalți au un comportament haotic nesupus unor legi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]