10,418 matches
-
mari religii ale lumii i-au învățat pe oameni, contrar binelui, să disprețuiască moartea, pentru a le inspira curajul în războaiele sângeroase și-n cele mai îndepărtate cuceriri. O voință moderată care gândește realizarea binelui prin învățătură, cultură, o fire blândă, spunea Schopenhauer, sunt „daruri pe care nici rangul, nici avuția nu le pot înlocui”. Filozofia lui Schopenhauer cu viziunea sa idealistă, arătând că tot ceea ce există în lume devine expresie a voinței și ea trebuie călăuzită spre binele omenirii, spre
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
s-au dus: părinți, frați, surori, bunici, unchi, mătuși..., cei ce s-au mutat într-o margine, o margine de sat bătrân, obosit, unde liniștea te pătrunde până în adâncul ființei... Acolo sunt toți la fel, acolo toți sunt buni și blânzi, ești ca pe un alt tărâm... Mirosul de tămâie și smirnă îți umple nările și sufletul, întărind legătura cu cei plecați. După cele obișnuite, fiii satului, cu mulțumirea datoriei îndeplinite, se îndreaptă spre casa părintească, dacă a fost întreținută, acesta
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
Eu sunt mai frumoasă, eu trebuia să primesc florile! Și ți-a scris și-o poezie! Mie nu mi-a scris nimeni niciodată vreo poezie! spuse tânăra mânioasă. - Lasă Helga, nu te supăra, o să primești și tu trandafiri! o consolă blând Elisa. - Tu ce te bagi! N-am nevoie de consolările tale. Nimeni nu-i ca mine! spuse Helga din ce în ce mai nervoasă și izbucni în hohote de plâns. Din ziua aceea, Elisa a primit în fiecare zi câte o floare de la Nicolae
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
magnetismul miraculos al parcului se datora tufelor de trandafiri de la roșul purpuriu al sângelui și dragostei, la albul curat al nevinovăției și sincerității. Nicolae rupse un trandafir roșu și-i prinse Elisei în păr. Frunzele copacilor fremătară ordonat sub mângâierea blândă a vântului. Nicolae avu senzația că parcul se transformase într-un tărâm magic, al cuplului primordial. Amândoi nu scoteau nicio vorbă. Deși de obicei erau firi sociabile, Nicolae și Elisa, nu erau prea vorbăreți de fel. Vorbeau numai cât era
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
răsfățându-l și răsucindu-l cu degetul arătător de zeci de ori, în timp ce îmi povestea despre lume, despre îngeri, iar eu moțăiam în poala ei. Aproape că nu mai auzeam nimic, doar îi vedeam ca printr-o sită deasă chipul blând, încununat de zâmbet, nu același ca mai devreme, ci unul care era numai pentru mine, unul care îi adâncea și mai mult gropițele semănate în mijlocul obrajilor. Glasul ei ca o simfonie îmi pătrunde urechile, inima-mi e slăbită din strânsoare
MAGIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370495_a_371824]
-
izbăvire, ce se desface în cale. Am văzut națiile rugându-se cu blândețe; Chipul Tău se vedea aurit pe miile de fețe. Doamne, fâ o unică lume în credință Și îndreptării noastre dă-i drept de căință. Tu ne iubești, blânzi, cuprinși de pocăință, Fiindcă Tu ne-ai creat, ne-ai plămădit în ființă. Îți mulțumim Ție, Bunule, al nostru Părinte, Iartă-ne pentru trecutul păcătos și ajută-ne să pășim înainte ... Canada, în Transcanadian, 2014 D O A R EL
GRUPAJ DE POEME de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370515_a_371844]
-
Să-mi netezești cărarea, să fiu fără păcat; Doamne, Tu dă-mi un cuget, un cuget nepătat. Mi-ar fi atât de bine de-aș risipi iubire, O pură armonie și zâmbet peste fire, Și lumea împrejuru-mi să fie calmă, blândă, Și să trăim în pace și-n rai fără osândă. Răsfrănge Doamne, Mare, peste pământ iertare Și-nvață-ne , tu , legea, din nou pe fiecare Și cu milostivire primește-ne la sân, O, Doamne, cer iertare și roaba ta rămân
GRUPAJ DE POEME de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370515_a_371844]
-
Acasa > Poezie > Delectare > XILOFON Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului XILOFON Sunt pași de lemn aceste simple clape Și game minunate ies din ele, Lovite-ncet de blânde ciocănele, Iar sunetele tremură să scape. De parcă-s triluri, mii, de păsărele, Când muzica ne cheamă mai aproape, Iar noi plutim pe aer, ca pe ape Și cântecul ne duce către stele. Nu-i calea către aștri prea facilă, Dar
XILOFON de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370580_a_371909]
-
Poeme > Emotie > RONDELUL LIREI Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1869 din 12 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Cântecul lirei, astăzi, a tăcut, E candelă-ntreruptă-n iarnă, Ce pâlpâie firav, cu glasul mut, Dureri ascunse să își cearnă. O adiere blândă din trecut Făcu tăcerile s-aștearnă. Cântecul lirei, astăzi, a tăcut, E candelă-ntreruptă-n iarnă. Trecându-și viața în fulg de lut, Și el se stinge sub lucarnă, Iar universul se răstoarnă, Căci candelă, s-aprindă n-a putut... Cântecul lirei
RONDELUL LIREI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369324_a_370653]
-
mi-l culc, Gândul mi-l ții în dulcea refugiere, Doar tu descifrându-i șăgalnicul tâlc. Dorul țesut în vise stinghere, Cere, supus, sărutu-ți mărunt, Zâmbet ascuns în vibrări efemere, Ce-ndeamnă tristețea să-nfrunt. Dragi îmi sunt clipele de blândă veghere, Prinse în jocul iubirii, profund, Primăvăratică asteniere, Renașteri de vise în trup infecund. 06.03.2016 Referință Bibliografică: Mângâiere / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1893, Anul VI, 07 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mirela
MÂNGÂIERE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369337_a_370666]
-
ceață trecutului și mi-ai adus primăvăratecele fori de bucurie. Gândurile mele se transformă în fluturi Ce în ludicul lor dans Acoperă trecerea spre trecut. În scoică timpului prezent Am gasit perla iubirii. Cu grijă am așezat-o în montura blândelor tale cuvinte și port acest pandantiv pe lanțul trăirilor profunde. BUCURIE Mi-ai sărutat mâna și m-ai purtat spre cascadă timpului ce se revarsă în apă curgătoare a vieții. Aici ai oprit o secundă la cotitură destinului. Ai continuat
ŞOAPTELE TRĂIRII (POEME) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369360_a_370689]
-
anume, Rău la inimă și crud Și-ntr-o noapte la'lui poartă, Cineva bătând ușor, Ceru ca să-i găzduiască Până dimineața-n zori. Cu cuvinte de ocară Către poartă alergând, Văzu-o tânară Fecioară Și-un bătrân cu chipul blând. Și voind el să-i vorbească Bătrânu-l ruga zicand Că i s-a-mplinit să nască Fecioarei, pe Pruncul Sfânt Într-un grajd de oi și vite Pe-amândoi îi alungă Să stea până-n zorii zilei Cu toiag i-amenință Și-acolo
MOȘ CRĂCIUN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369354_a_370683]
-
i se-nchine De îngeri fiind vestiți Acea stea văzând bătrânul Crăciun cel rău și zgârcit, A-nțeles cine-s străinii Ce la grajd i-a găzduit. Și cu lacrimi de durere, Către iesle alergând Iertare-ncepu a cere De la Blândul său Stăpân Și încă spunând acestea Bătrânul ce povestea Lacrimile-i udau fața Și graiul îi tremura. Voind noi să ne mai spună De-acolo ce s-a-ntâmplat El ne-a zis c-o să mai vină Și în următorii
MOȘ CRĂCIUN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369354_a_370683]
-
lui Dumnezeu și darul Lui. Căci zice: «Învățați de la Mine»; deci nu de la înger, nici de la om și nici de pe hârtie, ci «de la Mine» (Mt. 11, 29), adică din sălășluirea, din luminarea și din lucrarea Mea în voi; «că sunt blând și smerit cu inima» și cu gândul și cu cugetul; «și veți afla odihnă», din partea războaielor, și ușurarea de gânduri «sufletelor voastre».” Cântând troparul Sfântului Ioan Gură de Aur, îl lăudăm ca pe cel ce „înălțimea gândului smerit nouă ne-
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
pe Dragobete ! Biserica recunoaște 2 Sfinți cu nume Valentin (La frații de gintă latină), ce merită să îi Cinstim : 1).Sf.Sfințit Valentin de la Roma. Valentin, Preot la Roma, bun și zelos Predicator Îi convertea pe cei păgâni, la turma Blândului Păstor ! Claudiu Gotul, Împăratul (amic ce l-a apreciat !) Aflând că-i Slujitor în DOMNUL, în public l-a audiat... Răspunzând cu limpezime și total convingător I-a răscolit pe Împăratul și publicul ascultător... "-Ascultați ! (zis-a-Împăratul), ce-nțelept, el ne-
VALENTINE S DAY??? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369347_a_370676]
-
dispunea tânărul Omar Khayyám care “a privit cu mult interes misterioasele instrumente științifice și poate că mintea lui începea deja să viseze sau să lucreze la viitoarele utopii” dar “lui Omar nu-i fusese dat să se nască în vremuri blânde nici de ospitalitate nu s-a prea bucurat”, printre beduini. Considerată o persoană subversivă, Omar Khayyám era strict supravegheat având în vedere abilitatea sa științifică. Reperele biografice, nașterea, copilăria, studii, călătorii, pelerinajul la Mecca, sunt atent comentate, din întregul film
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
pentru a putea să-și cumpere medicamentele de care depinde sărmana lar viață. Dar iată o cutremurătoare justificare a veniturilor nesimțite, justificare auzită chiar din puturoasa gură a unui fost judecător al anilor cincizeci: „Puteam să dau și sentințe mai blânde. Dar întotdeauna am dat pedeapsa maximă”... N.B. Nu știu câți dintre românii de azi își mai aduc aminte de experimentul încercat în urmă cu câțiva ani de Mona Muscă și alți câțiva colegi parlamentari de-ai dumneaei - acela de-a trăi o
INTRODUCERE ÎN FILOZOFIA NESIMŢIRII POSTDECEMBRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369353_a_370682]
-
Prinsă). Undeva, departe, dincolo de prozaica viață, se află țărmul fericirii mult visat și spre care își îndeamnă iubitul să i se alăture: „Și să pornim spre neștiute țărmuri,/ Departe de-astă lume-surogat!/Frumoși și triști asemeni unor îngeri,/ Senini și blânzi, ca mieii la tăiat...!” (Țărmuri). Al doilea laitmotiv, toamna, desemnează, pare-se, anotimpul preferat al poetei, chiar dacă iarna apare cu „tristele ninsori”, de care se apără purtând, ca scut, un „crin de baltă”, simbol al purității și al dorinței de
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
bunica, orice taină din natură Plantele îi sunt surate, iar în suflet este pură. Cel de sus i-a dăruit harul de a vindeca, Zara nu e doftoroaie, chiar de lumea-i zice-așa. E-o femeie zâmbitoare, cu glas blând și mâna caldă, Pare că-ntreg universul în privirea ei se scaldă, Ea, șoptește când lucrează, repetând des, ca la școală: “Dumnezeu a dat o plantă pentru fiecare boală”. Referință Bibliografică: ZARA / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ZARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369395_a_370724]
-
va fi același „Simbol Nemuritor” pentru toți care vor veni în loc, rugându-l să rămână și pentru aceștia la fel de „fidel și primitor” (Stejar frumos, II). Străbunica, de origine elenă, venită pe aceste meleaguri fiindcă „românii sunt oameni frumoși”, are „fața blândă și curată/cu ochii negri, luminoși” atunci când îi spune povești minunate despre țara de origine (Povestea despre greci nu piere), iar „O candelă-n fereastra mică” i-o readuce, de fiecare dată, în minte pe „blânda” bunică. Părinții sunt „Grădinarii
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
oameni frumoși”, are „fața blândă și curată/cu ochii negri, luminoși” atunci când îi spune povești minunate despre țara de origine (Povestea despre greci nu piere), iar „O candelă-n fereastra mică” i-o readuce, de fiecare dată, în minte pe „blânda” bunică. Părinții sunt „Grădinarii vieții” care „dau sens în lume frumuseții”, iar „Nunta de aur” consfințește dragostea celor ce „rămân veșnic împreună”, însoțiți de copii și nepoți, în timp ce aceștia „le repetă că-i iubesc” și „le doresc doar bucurie”. Atunci când
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
nostalgie, copilăria inocentă, acel „rai” dăruit cu generozitate de „frumoasa zână din poveste”, care, ca o „făcătoare de minuni”, cum este în toate basmele, „ți-a prins în vis numai cununi,/ți-a dat frumoasa inocență” („Copilăria, frumoasa zână”). Părinții, „blânzi, iubitori, cei mai frumoși.../din lumea pământească”, sunt evocați de copila, devenită matură, cu aceeași statornică dragoste, cu recunoștință și cu dorința arzătoare de a mai fi „răsfățată/de ochi cu suflet de părinte” („Copilăria mea”), visul ei fiind acela
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
o numește Cezarina Adamescu. Ediția critică se deschide cu un Argument al reputatei eseiste, cuprinzând un succint și impresionant portret al celei ale cărei principale trăsături de caracter, dincolo de talent, sunt Iubirea și cultul Prieteniei, ambele fiind întruchiparea „unui chip blând, a unei voci calde, a unui suflet cât se poate de încăpător și a unei conștiințe demne de un român autentic”, a vieții omului care „a iubit și iubește mai presus de orice, lumea”. Pentru că respectul și prețuirea Cezarinei Adamescu
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
senzual accent de devenire Nu e decât dorința de-a fi eu, O sfântă armonie din creștet la picioare, O carte de femeie, cu fila unui Zeu... Aici se regăsește a mea vigoare, Iar pana îmi dansează pe un cuget blând, Vin astăzi către mine, rodnică de soare, Și se iubesc secundele, în cânt... Și dacă n-ar fi zi, să pot aș mai rămâne În dimineața cu-nceputul de sămânță, Și încolțit să sară sufletul din mine, Gândind blajin la
GRUPAJ DE POEZII. E DIMINEAȚĂ PUR-CREȘTINĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369423_a_370752]
-
din fiecare frază scrisă cu pioșenia cuvenită omului care a fost Ion Creangă de către fostul său elev, Jean Bart: „Printre atâția dascăli severi și înăcriți, el însuși scriitor, -care mi-au chinuit copilăria ani de-a rândul, îmi apare figura blândă și jovială a lui Domnul Creangă, pe care toți băieții îl iubeau... Cu ce dragoste, cu ce căldură, își îndeplinea el nobila misiune de luminător. Patima lui era gramatica și punctuația. Ținea la scrisul limbei curate românești, după firea ei
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]