5,404 matches
-
băieții îl porecliseră "cap de dovleac". Dar el era dintre aceia care-și zic: "sau mor, sau izbutesc" și se puse strașnic pe învățătură. Învăța și zi și noapte: acasă, la școală, pe stradă, învăța mereu. Era răbdător ca un bou și încăpățânat ca un măgar, așa că, nepăsător la glumele îndrăznețe ale camarazilor săi, împărțind la pumni și dând chiar cu piciorul în cei care-l necăjeau, acel cap de dovleac ne întrecuse pe toți... Când a venit la școală nu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
erau păcăliți la procentul de corpuri străine, erau furați la cântar și înșelați la calcule. Eroul nostru, Mitru Cotruță, care nu stătea prea bine cu știința de carte și cu calculele aritmetice, la întoarcerea spre casă, singur în carul cu boi, a refăcut socotelile după un algoritm numai de el știut și, cam pe la jumătatea drumului a ajuns la concluzia că a fost înșelat cu cinci bani (0,05 lei). A făcut cale întoarsă la depozitul negustorului pentru recuperarea pagubei. Educația
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ochi în ochi. Simți că i se înmoaie orice răutate din sufletul cercat de greutăți. Se așeză pe prispă de unde aruncă grăunțe pentru orătăniile care se s-au pus pe ciugulit. Apoi, se îndreptă spre grajdul cam dărăpănat unde doi boi bălțați adăstau. Rumegau leneși pentru a-și sătura foamea din mâna de fân pe care stăpânul le-o aruncase de ieri. Cu o jordie, reuși să-i urnească, încet, spre unul din colțurile gospodăriei. Îi înhămă, iar din șoproneață scoase
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din șoproneață scoase un plug de lemn pe care îl urcă în car. Nu uită nici de baltagul atât de drag lui de care nu se despărțea nicicând. Bărbatul își făcu cruce când părăsi poarta și se puse a mâna boii. Într-o grozavă huruială, carul se porni pe ulița satului, plină de hârtoape. Îl hurduca într-atât de tare pe Ion încât acesta părea că sta să cadă numaidecât. Dar țăranului nici că-i păsa de zdruncin, văzându-și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care se îndreptau spre țarina satului pentru a plivi. Ajunși la tarla, cei trei se despărțiră, fiecare văzându-și de treaba lui. În fața ogorului sfânt, Ion se închină cu evlavie, mulțumind Domnului. Apoi, se apucă, de îndată, de iujdeală. Deshămă boii de la car și îi înjugă la plug. Își frecă palmele bătătorite de munca grea și, răcnind la dobitoace, se puse a desțeleni pământul. Apăsându-l din puterea brațelor, înfigea adânc plugul în brazdă, de se zguduiau împrejurimile. Din arătura răscolită
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care îl călcau cu sete. Lăsă în urma lui dâre adânci în care avea să semene, la toamnă, grâu. După ceasuri de trudă, ajuns la miezul zilei, Ion se opri și se uită spre soarele dogoritor al verii. Se retrase cu boii undeva la marginea vlăstărișului. Îi slobozi, lăsându-i să pască oleacă. Se apucă, apoi, să scoată apă dintr-o cumpănă din apropiere și adăpă vitele. Nădușise, simțind cum cămașa asudată i se lipi de piele. Era leoarcă așa că o scoase
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
-și cruce în gând, se apucă să mănânce. Plugarul își reluă apoi cu osârdie lucrul, până spre seară. La întoarcere, își găsi copii cățărați pe zăplazul casei, așteptându-l. Râdeau și strigau de bucurie, văzând cum se apropie carul cu boi. Zarva o rupse și pe nevastă din treburi și îl întâmpină în bătătură, zâmbind. Se îmbrățișară cu toții în curte, chiar sub bradul care le priveghea ograda. 3. OBÂRȘIA NEAMULUI a. Rădăcini înfipte adânc Să ne aplecăm, cu luare aminte, asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fi trăit foarte bine. "Ilinca, fata lui Grigorie, nepoata lui Iurașco", fiind împresurată de greutăți, chiar din anul 1592 decembrie 25, și-a vîndut jirebiile din Tureatca, din stîlpul din mijloc, lui Dumitrașcu Mihul, luînd de la el, drept plată, doi boi și două vaci, biciuluite în 40 de taleri, iar bani gata a mai primit încă 20 de taleri 48. La fel și "Nicoară, fiul lui Văsiian, nepotul lui Iurașco din Nahoreni" și-a vîndut cinci jirebii, tot din Tureatca, din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu bucătăria, acești băieți se puteau juca, nesupravegheați, prin ogradă și primprejurul satului, mai ales vara. Desculți și cu căști de hîrtie pe cap, se urcau pe girezile cu paie, crezîndu-se pe munte. Din coji de nucă, făceau car cu boi, la care înjugau culbeci bătrîni, cu coarne. Se duceau la scăldat, în Balta de sub pădure (azi Balta Iul Leon) și făceau mare război, cu broaștele. Ilie se învățase a prinde șerpii cu mîna; îi aducea acasă și le da drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la noua recoltă. Afară de asta cu împroprietărirea 88 din anul trecut, Eminovici făcuse mare supărare printre țărani, că nu le dăduse pămîntul, după lege. Eminovici a strigat în gura mare că la el oamenii n-au lucrat cu carul cu boi: "Să-mi mănînc eu copiii fripți, daca la mine a lucrat careva, cu carul cu boi!" Este evident că el a spus un mare neadevăr, pentru că își lucrase moșia cu atelajele și cu brațele oamenilor din Ipotești 89. Eminovici era
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
țărani, că nu le dăduse pămîntul, după lege. Eminovici a strigat în gura mare că la el oamenii n-au lucrat cu carul cu boi: "Să-mi mănînc eu copiii fripți, daca la mine a lucrat careva, cu carul cu boi!" Este evident că el a spus un mare neadevăr, pentru că își lucrase moșia cu atelajele și cu brațele oamenilor din Ipotești 89. Eminovici era cu mare teamă că nu-i vor veni oamenii la lucru și va rămîne cu moșia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-l înconjură, se începe acea duioasă armonie cîmpenească, idilică și împăciuitoare. Stelele izvorăsc umede și aurite, pe jumalțul cel adînc și albastru al cerului, buciumul s-aude pe dealuri, un fum de un miros adormitor împle satul, carele vin cu boii osteniți, scîrțîind din lanuri, oamenii vin cu coasele de-a umăr, vorbind tare, în tăcerea serii. Talangele turmelor, apa fîntînilor, cumpănele sună, scrînciobul scîrțîie în vînt, cînii încep a lătra și, prin armonia amestecată, s-aude lin și lănguros sunetul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
foarte așteptat și obișnuit la antihedoniști, să recurgă la animale, figuri emblematice ale plăcerii fără conștiință, brută și brutală, bestială, instinctivă, inumană? De îndată ce un partizan al idealului ascetic vrea să vorbească despre plăcere, el recurge la dobitoacele din curte, la boi și la cai, așa cum ne îndeamnă sfârșitul dialogului... Cine, dintre filosofii hedoniști ai Antichității, contemporani cu Platon sau anteriori lui, a susținut această teză a rutului animal pentru a califica excelența plăcerii? Nimeni în afară de polemiștii preocupați să evite lectura textelor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
te afli în fața mulțimilor înfierbântate, ingratitudinea supușilor, expunerea la umilințe - angajamentul public nu generează decât neajunsuri și riscuri. Philodem mai pune și de la dânsul: oamenii politici nu prețuiesc mai mult decât niște magi, iar victimele lor - nu mai mult decât boii căsăpiți în măcelării... Bilanțul, deloc strălucit, nu e prea îmbucurător... Ce-i de făcut? Dacă e să ne mulțumim cu gândul la ideal și să nu ascultăm lecțiile realității, trebuie în mod evident să persistăm în etica convingerii, atât de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o piatră, și datora mult, ca inspirație tehnică, lui Paolo Uccello. De astă dată, nu tablourilor lui cu bătălii, ci unei fresce recent descoperite la Sfântul Martin cel Mare din Bologna: Adorarea Copilului. Pe fragmentul inferior, Între un catâr, un bou și câteva figuri decapitate de ravagiile timpului, un Iisus Copil zăcea cu ochii Închiși, Într-o liniște aproape cadaverică, care anunța, Întru Înfiorarea privitorului atent, Christul torturat și mort din orice Pietate. Faulques tocmai Își curăța resturile de vopsea, când
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Thompson privește „deformarea”, care este o parte a teoriei sale asupra transformării, bazată pe metoda coordonatelor. Thompson a fost În măsură să arate În mod convingător că multe forme din natură nu sînt decît transformări ale altora: osul metacarp al boului este o transformare geometrică a osului metacarp al girafei sau al berbecului; frunzele lanceolate, ovoidate și cordiforme reprezintă transformări radiale ale unora În altele, nervurile frunzelor funcționînd ca un frumos sistem de coordonate izogonale; cochilia dreaptă și conică a ordinului
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
inventaria și clasifica torturi, adăugând constatări psihologice privitoare la victime. Memorialul ororii 6 prezintă torturile utilizate În reeducare Într-o amplă listă pe care o voi cita În Întregime pentru expresivitatea ei malefică: ăbătaia deținuților cu ciomege, cu vâna de bou, curele, frânghii, picioare de la paturi, cozi de mătură, apoi ținerea deținuților În poziții chinuitoare, timp Îndelungat cu ochii la bec, Într-un picior, cu bagaje de la 20-40 kg, pe spate, cu fața la perete, pe șezut, cu mâinile Întinse la picior, smulgerea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
la magazin această piesă de mașină?/Mâine - mâine semnifică „Nu știu/Niciodată”, într-o formă politicoasă, indirectă de răspuns. Metafore ale limbajului comun - catahreze - reflectă conceptualizări diferite ale realității: rom. la poalele muntelui, engl. al the hill’s foot; rom. bou („om prost”), engl. ox („om harnic, muncitor”). Implicațiile semantice ale cuvintelor sunt diferite de la o limbă la alta. De exemplu, în română a decide presupune pur și simplu „a formula o rezoluție” (Comisia a decis...), în timp ce în engleză to decide
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
5); adolescent (4); atracție (4); drăguț (4); el (4); mic (4); sex (4); simpatic (4); tip (4); gen (3); isteț (3); mușchi (3); partener (3); sport (3); vesel (3); (2); adolescență (2); ajutor (2); amabil (2); bălai (2); bicicletă (2); bou (2); brunet (2); coleg (2); cuplu (2); femeie (2); gentleman (2); idiot (2); liniștit (2); mașină (2); militar (2); mincinos (2); minciună (2); mîndru (2); naiv (2); orgoliu (2); păr (2); prieteni (2); relație (2); sprijin (2); student (2); tata
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
hoț (4); mîndru (4); pămînt (4); poveste (4); rău (4); sclav (4); vechi (4); burghez (3); cucoană (3); domn (3); negustor (3); palat (3); președinte (3); trecut (3); zgîrcit (3); baron (2); barosan (2); blană (2); bogătan (2); boss (2); bou (2); bunăstare (2); cai (2); car (2); căruță (2); cioban (2); cocoș (2); conducător (2); funcție (2); galbeni (2); gospodar (2); haiduc (2); împărat (2); mașină (2); ministru (2); mobil (2); muncitor (2); nebun (2); oi (2); prost (2); punguță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plînset; poreclă; poruncă; prenume; primul; prostie; pur; religios; repede; scară; scăldat; schimb; scufundare; sfințit; Sfîntul Duh; sora; spirit curat; spovedire; sugar; superstiție; șansă; taina botezului; prima taină bisericească; taine; țipăt; ulei; valoare; viață nouă (1); 783/180/61/119/0 bou: animal (194); vacă (177); prost (44); coarne (34); mare (21); vițel (17); taur (16); bărbat (11); car (10); nesimțit (9); idiot (8); măgar (7); putere (7); vită (7); negru (6); rău (6); tîmpit (5); bovină (4); carne (4); băiat (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); lapte (2); legume (2); masă (2); miel (2); moarte (2); pîine (2); prînz (2); proteină (2); rece (2); sarmale (2); shaorma (2); tigaie (2); vegetarian (2); vițel (2); abator; afumată; alarme; alimentație; alimente; aripă; aripi; bătută; blanch; boală; borș; bou; bucată; caiet; cal; cancer; canibalism; capră; cartofi; cașcaval; ceafă de porc; la ceaun; cîrnaț; cîrnați; coaptă; Crăciun; cuptor; cuțit; delicioasă; deliciu; dezgust; dietă; fermă; fibre; ființă; fin; forță; fragedă; frigider; de găină; a găti; gătită; gras; grețos; halcă; inapetent; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); coadă (2); cruce (2); de copil (2); durere (2); eu (2); foc (2); neastîmpărat (2); nebun (2); necredință (2); nimic (2); nu (2); om (2); spurcat (2); șarpe (2); teamă (2); ură (2); Aghiuță; Ana; Andrei; ban; bine; biserică; bou; brrr; bun; carne; caut; ceai; cinstit; coasă; copilărie; cornorat; creț; decăzut; demonic; dezastru; diabolic; diavolesc; dracula; al dracului; drăcușor; drag; dragon; Dumnezeu; dușmănie; enervant; entitate; ești; nu există; fantomă; fapte rele; fascinant; femei; de femeie; ficțiune; ființă; ființe; fior; forță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prieteni (2); răutăcios (2); răutate (2); respingere (2); rotund (2); sacului (2); student (2); superior (2); suprafață (2); trufaș (2); vecin (2); adevăr; ajuns; amabil; ambițios; Ana; Andreea; Andrei; antipatic; aranjat; aroganța; aroganță; arțăgos; avar; basm; baza; bătaie; bombat; borcan; bou; bucătar; cadru; calm; capăt; capriciu; capul sus; caracteristică; căldare; căldărit; căpos; chiloți; chipeș; ciudă; ciufulit; clasei; colectivitate; coleg; o colegă de facultate; colegi; comod; congelat; copil; corp; credibilitate; curvar; cuvînt vechi; a se da mare; demnitate; deștept; dichisit; divă; doamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); de rai (2); rău (2); roșie (2); senzual (2); stomatolog (2); strîmbă (2); șoarece (2); tata (2); vorbă multă (2); -; abis; ac; adînc; adîncă; amar; anatomie; animal; de apă; arde; atașament; auzită; bacterii; bani; băutură; bere; bine; bomboane; bortă; bou; bucată; buze mari; buze rujate; cafea; de cafea; caiet; călătorie; cale de acces; cărnoasă; căscată; cavitate; cavitate orală; cer; ciocolată; ciupercă; cîntă; clanț; cod; control; conversație; copil; curbă; dantură; deal; deschidere; deschisă; dinții; discurs; esențial; exprimare; ființă; film; fruct; frumos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]