4,654 matches
-
în secolul următor, XX, la marile conferințe de pace de la Paris, din 1919/1920 și 1946/1947, care au schimbat harta geo-politică a Europei și a întregii lumi, după Primul și, respectiv, Al Doilea Război Mondial ... Rolul principal îl are britanicul Castlereagh, spirit flexibil și subtil, care, sub o aparență glacială, avea un comportament practic care nu se împiedica de rigiditatea protocolară a diplomaților de modă veche. El voia ca vocea Angliei să se facă auzită în concertul marilor puteri și
Congresul de la Viena () [Corola-website/Science/304902_a_306231]
-
bomba", precursoarea britanice "Bombe," numită după predecesoarea poloneză) — folosită la facilitarea decriptării mesajelor produse de "mașina Enigma". Cu câteva săptămâni mai înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial, pe 25 iulie 1939, polonezii au prezentat reușitele lor francezilor și britanicilor într-o conferință din localitatea Pyry din codrii Kabaty, la sud de Varșovia. Aliații occidentali ai Poloniei eșuaseră până în acel moment în încercările lor de spargere a codurilor militare germane. Dacă polonezii nu ar fi oferit franco-britanicilor rezultatele cercetărilor lor
Contribuția poloneză la înfrângerea Germaniei Naziste în cel de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304900_a_306229]
-
în răsăritul țării în 1939, și mulți civili și deportați au fost eliberați și au primit permisiunea să formeze unități militare ("Armata lui Anders") și au fost trimiși în Iran și de aici în tot Orientul Mijlociu, unde au luptat alături de britanici, care aveau nevoie disperată de ajutoare, datorită presiunii exercitate de Afrika Korps comandate de Erwin Rommel. Acești polonezi au format Corpul al II-lea Polonez sub comanda generalului Władysław Anders. În aprilie 1943, germanii au anunțat că au descoperit în
Guvernul polonez în exil () [Corola-website/Science/304909_a_306238]
-
s-a numărat creșterea încrederii în propriile puteri a națiunilor din Commonwealth. Bătălii precum cel de la Gallipoli pentru Australia și Noua Zeelandă, și de la Vimy pentru Canada au avut ca rezultat creșterea mândriei naționale dar și a împotrivirii la subordonarea față de britanici, ceea ce a dus la creșterea în deceniile următoare a autonomiei diplomatice. Dominioanele care erau tradițional loiale, precum Newfoundland au fost puternic deziluzionate de aparenta indiferență a britanicilor față de soldații lor, ceea ce a dus în cazul Newfoundlandului la unirea cu vecinul
Urmările Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/305524_a_306853]
-
avut ca rezultat creșterea mândriei naționale dar și a împotrivirii la subordonarea față de britanici, ceea ce a dus la creșterea în deceniile următoare a autonomiei diplomatice. Dominioanele care erau tradițional loiale, precum Newfoundland au fost puternic deziluzionate de aparenta indiferență a britanicilor față de soldații lor, ceea ce a dus în cazul Newfoundlandului la unirea cu vecinul Confederația Canadiană. Colonii precum India sau Nigeria au devenit din ce în ce mai conștiente de puterea lor și de fragilitatea crescută a metropolei. În Irlanda, întârzierile în rezolvarea problemei autonomiei
Urmările Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/305524_a_306853]
-
cu cea mai mare altitidine din New Jersey este High Point cu 550 m. Locuit de către nativii americani de 11 000 - 50 000 de ani, New Jersey a fost locul unde s-au stabilit mai apoi emigranți suedezi și olandezi. Britanicii au preluat controlul asupra regiunii New Jersey, conducerea fiind încredințată sir-ului George Carteret și lord-ului John Berkeley. New Jersey a fost un loc important în timpul Revoluției Americane, numeroase bătălii decisive dându-se aici. Orașe precum Paterson, New Jersey
New Jersey () [Corola-website/Science/305638_a_306967]
-
maturi, și care aveu o avere de cel puțin cincizeci de lire ale proclamației". Asta îi inculdea pe negri, pe renegați și pe văduve (femeile căsătorite nu aveau dreptul să dețină proprietăți). Se suține că aceasta a fost o scăpare: britanicii erau în Staten Island când constituția a fost proclamată, care se declara temporară și lipsită de orice valoare dacă se încheia de un tratat de reconciliere cu Marea Britanie. În ziua de Crăciun 1776, armata continentală sub conducerea lui George Washington
New Jersey () [Corola-website/Science/305638_a_306967]
-
și forțe civile. Această perioadă i-a dat Egiptului întreaga independență, și a luat sfârșit tensiunea între Egipt și Regatul Unit. Nasser a cerut în schimb un ajutor financiar de 40 de milioane de dolari pentru dezvoltare, de la americani și britanici. În 1955 Nasser a primit 40-60 de milioane de dolari pentru construcția Aswan. Nasser în 26 iulie 1955 anunță naționalizarea Canalului de Suez. Atât Josip Broz Tito cât și Jawaharlal Nehru îi previn pe Nasser că naționalizarea canalului va provoca
Gamal Abdel Nasser () [Corola-website/Science/305693_a_307022]
-
-lea, adică lichidarea liderilor legionari, iar sub regimul antonescian, în masacrele de la Jilava, Snagov și Strejnic. În procesul pogromului de la Iași, judecat în anul 1948, Cristescu a fost audiat ca martor și nu ca inculpat. În timpul războiului, agenți americani și britanici prinși și anchetați de SSI au primit un regim de arest deosebit de blând. Activitatea opoziției a fost tolerată și protejată (deși Hitler îl "sfătuia" pe Antonescu spunând că un om ca Iuliu Maniu ar fi fost de mult spânzurat în
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]
-
în perioada sezonului de pescuit, iar la mijlocul secolului al XV-lea pe insulă existau rezidenți permanenți. În secolul al XV-lea și la începutul secolului al XVI-lea atacurile britanice au obligat locuitorii să părăsească insulele, acestea intrând în posesia britanicilor timp de 50 de ani (din 1713 până în 1763). Francezii au recuperat insulele în 1763 și le-au repopulat. Datorită ajutorului francez dat revoluției americane, britanicii au atacat insulele și au deportat locuitorii francezi. În următorii 38 de ani, atacuri
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
XVI-lea atacurile britanice au obligat locuitorii să părăsească insulele, acestea intrând în posesia britanicilor timp de 50 de ani (din 1713 până în 1763). Francezii au recuperat insulele în 1763 și le-au repopulat. Datorită ajutorului francez dat revoluției americane, britanicii au atacat insulele și au deportat locuitorii francezi. În următorii 38 de ani, atacuri repetate din partea Franței și a Marii Britanii au dus la schimbarea repetată a statutului și la deportarea sau aducerea de locuitori pe insule. După a doua abdicare
Saint Pierre și Miquelon () [Corola-website/Science/305751_a_307080]
-
fapt s-a văzut compensat de către facilitățile comerciale între țările din zona euro. O problemă cronică în Spania este aceea a creșterii excesive a prețului locuințelor, datorată speculei imobiliare generalizate, modei celei de a doua locuințe, turismului rezidențial masiv de britanici și germani, spălării banilor de către mafii, creșterii populației datorită imigrației, a măririi finanțării primăriilor etc. Contribuțiile de capital de la UE, care au ajutat în mod semnificativ la creșterea economiei spaniole de la incorporarea în CEE, au început să scadă considerabil în
Economia Spaniei () [Corola-website/Science/306298_a_307627]
-
program prin care anumitor străini ce nu aveau acte până în acel moment, li s-a garantat rezidența legală. O porțiune sesizabilă de rezidenți străini in Spania, provine de asemenea și din alte țări vest sau central-europene. Aceștia sunt în majoritate britanici, francezi, nemti,olandezi și norvegieni. Aceste populații preferă coasta Mediteranei și Insulele Baleare, unde aleg să-și petreacă viața cei care s-au pensionat sau cei care lucrează la distanță(de la propriul domiciliu). Populații substanțiale descind din coloniștii spanioli și
Demografia Spaniei () [Corola-website/Science/306293_a_307622]
-
nu le părăsesc au vizat faptul că măsura era o pedeapsă colectivă , în timp ce oficialitățile israeliene le considerau o măsură legitimă și esențială de autoapărare. Pe 16 martie 2003 Corrie făcea parte dintr-un grup de șapte activiști ai ISM (trei britanici și patru americani) care urmau să blocheze acțiunile de demolare cu buldozere. Israelienii afirmă că buldozerele primiseră ordin să defrișeze zona tunelurilor de moloz și tufișuri unde se ascundeau luptătorii Hamas și nu demolarea caselor. Joe Carr, membru ISM din
Rachel Corrie () [Corola-website/Science/306363_a_307692]
-
pe ediția originală de pe disc vinil de 12". Ediție comercială în Marea Britanie Ediții comerciale în Japonia În locul celor trei piese bonus se află piesa "But not tonight". Versiunea de pe această ediție este aproximativ la fel cu cea de pe single-ul britanic, numai că sunetul este mai clar, mai limpede, fără ecou. "A question of time" are repetat la început sunetul puternic care se aude pe ediția britanică. "Stripped" nu are la început sunetului motorului de Porsche de pe ediția britanică. Ediție comercială
Black Celebration (album) () [Corola-website/Science/306382_a_307711]
-
condus tancul Renault, i-a testat capacitatea tancului de a trece peste șanțuri, apoi a vizitat fabrica Renault. Pershing i-a dat lui comanda noii unități de blindate americane: US Tank Corps. La scurt timp după sosirea lui la Champlieu, britanicii la Cambrai au lansat cel mai mare atac de tancuri din Primul Război Mondial. În data de 23 martie 1918 Patton a primit comanda unei unități de 10 tancuri tip Renault FT-17. Pentru succesul său în organizarea școlii pentru tanchiști
George S. Patton () [Corola-website/Science/306393_a_307722]
-
a avut posesiuni coloniale în diferite forme, începând cu secolul al XVII-lea până în deceniul al șaptelea al secolului trecut. În secolele al al XIX-lea și al XX-lea, imperiul său colonial era al doilea ca mărime după cel britanic. În momentul de maximă dezvoltare, între 1919 și 1939, al doilea imperiu colonial francez se întindea pe aproximativ 12.898.000 km². Alături de teritoriile metropolitane, suprafața totală aflată sub suveranitatea franceză atingea 13.000.000 km², adică aproximativ 8,7
Imperiul colonial francez () [Corola-website/Science/306412_a_307741]
-
înainte de înființarea în 1663 a Consiliului Suveran, teritoriile Noii Franțe s-au dezvoltat drept colonii comerciale. Numai după sosirea intendentului Jean Talon, Franța a asigurat mijloacele necesare pentru dezvoltarea unor colonizări masive cu populație de pe vechiul continent, așa cum făceau deja britanicii. Spre deosebire de Anglia, în Franța interesul pentru colonizare era relativ redus, fiind concentrat mai ales în direcția asupra dominației asupra bătrânului continent. De-a lungul întregii sale istorii, Noua Franță sau chiar Canada, s-au aflat cu mult în urma coloniilor britanice
Imperiul colonial francez () [Corola-website/Science/306412_a_307741]
-
lungul întregii sale istorii, Noua Franță sau chiar Canada, s-au aflat cu mult în urma coloniilor britanice din America de Nord, atât din punct de vedere al dezvoltării populației cât și din punct de vedere al economiei. Acadia a fost pierdută în favoarea britanicilor prin Tratatul de la Utrecht din 1713. În 1699, pretențiile teritoriale ale Franței în America de Nord au continuat să se manifeste cu vigoare odată cu fondarea Louisianei în bazinul râului Mississippi. Rețeau comercială extinsă din toată regiunea, conectată cu cea a Canadei prin
Imperiul colonial francez () [Corola-website/Science/306412_a_307741]
-
mai profitabil, în India de vest. Așezările de-a lungul coastei atlantice a Americii de Sud în ceea ce este azi Guiana Franceză au început în 1624. O altă colonie a fost fondată pe insula Saint Kitts în 1625, insula fiind împărțită cu britanicii până în 1713, când a fost semnat Tratatul de la Utrecht și francezii și-au cedat partea lor englezilor. "Compagnie des Îles de l'Amérique" a fondat colonii în Guadelupa și Martinica în 1635, o altă colonie fiind fondată în 1650 pe
Imperiul colonial francez () [Corola-website/Science/306412_a_307741]
-
avut un rezultat neconcludent și în ciuda succeselor lui Joseph François Dupleix, Guvernatorul general francez din India, și a victoriilor de început ale francezilor în Minorca și America de Nord din războiul de șapte ani, Franța a fost în cele din urmă înfrântă, britanicii cucerind nu numai Noua Franță (cu excepția insulelor Saint-Pierre și Miquelon), dar și cea mai mare parte a coloniilor Caraibiene și întreaga Indie Franceză. După semnarea tratatului de pace, Franța a recăpătat avanposturile comerciale din India și insulele Caraibiene Martinica și
Imperiul colonial francez () [Corola-website/Science/306412_a_307741]
-
și cea mai mare parte a coloniilor Caraibiene și întreaga Indie Franceză. După semnarea tratatului de pace, Franța a recăpătat avanposturile comerciale din India și insulele Caraibiene Martinica și Guadelupa, dar competiția pentru putere în India a fost câștigată de britanici, iar în cazul Americii de Nord, francezii au pierdut toate posesiunile coloniale. Toată Noua Franță a fost cucerită de Marea Britanie, cu excepția regiunii Louisiana, cedată Spaniei, (ca o compensare petru anexarea de către englezi a Floridei spaniole). De asemenea, Franța a mai cedat Marii Britanii
Imperiul colonial francez () [Corola-website/Science/306412_a_307741]
-
înființată cu mult timp înaintea viitoarelor state africane. Între timp, războiul franco-britanic reizbucnit a dus la pierderea ultimelor colonii franceze. Deși după Pacea de la Amiens din 1802 aceste colonii au fost retrocedate, odată cu izbucnirea unui nou conflict în anul următor, britanicii au reușit să reocupe toate posesiunile coloniale franceze caraibiene. Franța a reușit să recapete Louisiana în 1800, dar succesul revoltei haitiene l-a convins pe Bonaparte că menținerea acestei posesiuni ar fi foarte costisitoare, ceea ce a dus la vânzarea regiunii
Imperiul colonial francez () [Corola-website/Science/306412_a_307741]
-
îndeplinit toate obiectivele. Brutalitatea acțiunilor militarilor francezei a provocat un mare scandal la Paris. În 1911, Marocul a devenit protectorat francez. Franța a stabilit colonii și în Pacificul de Sud: Noua Caledonie, insulele din Polinezia Franceză (Insulele Societății, Marquesas, Tuamotou), iar împreună cu britanicii au stabilit un control bipolar asupra Noilor Hebride. Francezii au reușit ultimele lor mari cuceriri coloniale după încheierea primului război mondial, când au primit mandate asupra fostelor teritorii otomane care formează în zilele noastre Siria și Libanul și asupra celor mai multe
Imperiul colonial francez () [Corola-website/Science/306412_a_307741]
-
a Republicii Franceze din zilele noastre. ("Vedeți și": France Antarctique și France Équinoxiale) Au existat mai multe teritorii în care Franța a avut importante interese economice și politice dar care nu au devenit colonii ale Parisului datorită opoziției puternice ale britanicilor, portughezilor sau spaniolilor. În momentul de maximă extindere a imperiului colonial (1931), acesta era organizat după cum urmează:
Imperiul colonial francez () [Corola-website/Science/306412_a_307741]