3,144 matches
-
înmormântării etc. În clădire sunt organizate lansări de carte, expoziții de pictură sau diferite alte evenimente culturale. De asemenea, în curtea muzeului sunt organizate uneori spectacole folclorice, cu degustări de vinuri din soiurile podgoriei Cotnari. În fața clădirii se află un bust al domnitorului Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Casa Tăutu din Hârlău este masivă, cu fundație de piatră și ziduri din piatră și cărămidă groase de 70-90 cm. Acoperișul este din tablă, în patru ape, având patru coșuri de fum cu rol
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
Căminul Mira” aparține Comunitații Evreiești din România, în urma unei donații silite din anul 1948. În anul 1947, istoricul Mihai Roller a publicat "Istoria României", istorie scrisă la comanda Partidului Muncitoresc Român, în care doctorul Leon Ghelerter este ponegrit. Ca urmare, bustul doctorului Ghelerter, realizat de sculptorul Ion Jalea, care se afla în curtea spitalului „Iubirea de Oameni”, a dispărut fără urme. Cu toate acestea, în câteva orașe din Moldova (Vaslui, Roman) sunt străzi care poartă numele „dr. L. Ghelerter”. La Iași
Leon Ghelerter () [Corola-website/Science/322300_a_323629]
-
Informatică „Spiru Haret”, alături de Colegiul Național „Ștefan cel Mare” și de Colegiul Național „Petru Rareș”, reprezintă unul dintre cele mai importante licee cu profil teoretic din Suceava. În curtea Colegiului de Informatică din Suceava, la Strada Zorilor, a fost amplasat bustul lui Spiru Haret (1851-1912), cel care dă numele liceului, om de știință renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția de ministru al educației. Bustul este realizat din bronz de sculptorul L. Predescu și se află pe un soclu în
Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava () [Corola-website/Science/329568_a_330897]
-
din Suceava. În curtea Colegiului de Informatică din Suceava, la Strada Zorilor, a fost amplasat bustul lui Spiru Haret (1851-1912), cel care dă numele liceului, om de știință renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția de ministru al educației. Bustul este realizat din bronz de sculptorul L. Predescu și se află pe un soclu în trepte, placat cu marmură. În soclu este încastrată o placă cu următoarea inscripție: "„Spiru Haret 1851-1912”".
Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava () [Corola-website/Science/329568_a_330897]
-
a fost dezvelit la 17 februarie 1924, lângă clădirea Băncii Naționale. Monumentul consta dintr-un mic bust de bronz ridicat pe un soclu decorat cu basoreliefuri și figuri alegorice. Bustul lui Eugeniu Carada, primul director al Băncii Naționale a României, era așezat pe un soclu în formă de trunchi de piramidă care, la rândul lui, era fixat pe o bază
Monumentul lui Eugeniu Carada din București () [Corola-website/Science/329618_a_330947]
-
a fost dezvelit la 17 februarie 1924, lângă clădirea Băncii Naționale. Monumentul consta dintr-un mic bust de bronz ridicat pe un soclu decorat cu basoreliefuri și figuri alegorice. Bustul lui Eugeniu Carada, primul director al Băncii Naționale a României, era așezat pe un soclu în formă de trunchi de piramidă care, la rândul lui, era fixat pe o bază mai largă, cu colțurile rotunjite. Ansamblul conținea, de asemenea, lucrate în bronz, figuri
Monumentul lui Eugeniu Carada din București () [Corola-website/Science/329618_a_330947]
-
au decis să ridice un grup statuar în memoria sa, la intersecția străzilor Lipscani și Eugeniu Carada (până la acea dată numită strada Karagheorghevici), în colțul Palatului Vechi al Băncii Naționale. În cadrul Băncii Naționale au fost propuse două variante: statuie și bust. A fost aleasă varianta în formulă academistă a bustului acompaniat de alegorii, simboluri și reliefuri. Principalii susținători ai variantei au fost liberalii Vintilă Brătianu (ministru de finanțe) și Constantin Bibicescu (directorul Băncii Naționale). Monumentul a fost demolat în 1948 (din
Monumentul lui Eugeniu Carada din București () [Corola-website/Science/329618_a_330947]
-
sa, la intersecția străzilor Lipscani și Eugeniu Carada (până la acea dată numită strada Karagheorghevici), în colțul Palatului Vechi al Băncii Naționale. În cadrul Băncii Naționale au fost propuse două variante: statuie și bust. A fost aleasă varianta în formulă academistă a bustului acompaniat de alegorii, simboluri și reliefuri. Principalii susținători ai variantei au fost liberalii Vintilă Brătianu (ministru de finanțe) și Constantin Bibicescu (directorul Băncii Naționale). Monumentul a fost demolat în 1948 (din alte surse în 1952, 1953-54) din rațiuni politice și
Monumentul lui Eugeniu Carada din București () [Corola-website/Science/329618_a_330947]
-
succintă: Licitația a rămas fără un rezultat concret. Banca Națională a României a decis refacerea monumentului pe cont propriu. Pentru realizarea proiectului a fost desemnat sculptorul Ioan Bolborea care a declarat că această reconstituire a monumentului inițial este un grup statuar format din bustul lui Carada, două personaje alegorice, trei reliefuri, așezate pe un postament de 4,2 metri și este turnat în bronz. Contractul, în valoare de 2,8 milioane lei fără TVA, care acoperă execuția, montajul, lucrările auxiliare și de împrejmuire, i-
Monumentul lui Eugeniu Carada din București () [Corola-website/Science/329618_a_330947]
-
ajungând la forma ei actuală. În anul 1968 catedrala din Aachen a intrat în patrimoniul mondial UNESCO . Printre cele mai faimoase atracții ale catedralei din Aachen se numără "Crucea lui Lothar", "Tronul lui Carol cel Mare", "Candelabrul lui Barbarossa" și "Bustul lui Carol cel Mare", precum și mormântul său.
Domul din Aachen () [Corola-website/Science/329654_a_330983]
-
un monument în memoria eroilor care au căzut pe câampurile de luptă în Primul Război Mondial, pentru întregirea neamului, Obeliscul din cartierul Chercea are gravat următorul mesaj: Din 1928 până în 1944 în fața "Școlii de băieți și fete" se aflau două busturi din bronz ale celor doi soți, în mărime naturală. Aceste busturi erau opera arhitectului Fr. Stork. În perioada comunistă, nici memoria soților Chercea nu putea scăpa de furia acestora, busturile fiind îndepărtate de la locul lor și topite, fără a se
Nedelcu P. Chercea () [Corola-website/Science/328151_a_329480]
-
luptă în Primul Război Mondial, pentru întregirea neamului, Obeliscul din cartierul Chercea are gravat următorul mesaj: Din 1928 până în 1944 în fața "Școlii de băieți și fete" se aflau două busturi din bronz ale celor doi soți, în mărime naturală. Aceste busturi erau opera arhitectului Fr. Stork. În perioada comunistă, nici memoria soților Chercea nu putea scăpa de furia acestora, busturile fiind îndepărtate de la locul lor și topite, fără a se ține cont de valoarea de patrimoniu a operei sculpturale. Busturile soților
Nedelcu P. Chercea () [Corola-website/Science/328151_a_329480]
-
1944 în fața "Școlii de băieți și fete" se aflau două busturi din bronz ale celor doi soți, în mărime naturală. Aceste busturi erau opera arhitectului Fr. Stork. În perioada comunistă, nici memoria soților Chercea nu putea scăpa de furia acestora, busturile fiind îndepărtate de la locul lor și topite, fără a se ține cont de valoarea de patrimoniu a operei sculpturale. Busturile soților Chercea au fost refăcute în anul 2009, si repuse pe fostul lor amplasament. În anul 2003, prin HCLM 241
Nedelcu P. Chercea () [Corola-website/Science/328151_a_329480]
-
Aceste busturi erau opera arhitectului Fr. Stork. În perioada comunistă, nici memoria soților Chercea nu putea scăpa de furia acestora, busturile fiind îndepărtate de la locul lor și topite, fără a se ține cont de valoarea de patrimoniu a operei sculpturale. Busturile soților Chercea au fost refăcute în anul 2009, si repuse pe fostul lor amplasament. În anul 2003, prin HCLM 241/ 28.11.2003, Nedelcu Chercea a primit post-mortem tilul de "Cetățean de onoare al Municipiului Brăila".
Nedelcu P. Chercea () [Corola-website/Science/328151_a_329480]
-
1998 liceul a fost reînființat sub numele de Liceul teoretic „Anastasie Bașotă”. Casa ridicată de Anastasie Bașotă în Iași, în 1838, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-m-B-04023. Un bust al filantropului Anastasie Bașotă este amplasat în fața Liceului „Anastasie Bașotă” din Pomârla. O stradă din Botoșani a fost denumită "Strada Anastasie Bașotă". În Iași, două străzi situate în vecinătatea casei în care a locuit Anastasie Bașotă au fost numite "Strada
Anastasie Bașotă () [Corola-website/Science/328159_a_329488]
-
alungarea nemților din țară și transformarea țării în republică populară. După trecerea mai multor ani, într-un muzeu are loc o expoziție închinată luptei antifasciste. Muncitorului Petre Bratu i se rezervă o statuie în centrul sălii, iar inginerului Voinea un bust pe margine. Expoziția este vizitată printre alții de maistrul Vasile Bratu, de soția inginerului și de doctorița Maria. Ieșit din muzeu, bătrânul sondor se plimbă prin oraș, printre fabrici în construcție pe care se află afișate lozinci comuniste. Pe lângă el
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
ale Seratei, într-o însăilare narativă care îmbină retorismul cu banalitatea unor statui alegorice. Secv. rapel pentru caracterul festivist al filmului: epilogul-vernisaj al unei expoziții închinate luptei antifasciste. Muncitorului i se rezervă o statuie în centrul sălii, iar inginerului un bust pe margine!”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Liniștea din adîncuri" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
detașată un rezalit cu o cupolă centrală și turnuri de colț. Decorațiile în stil clasicist ale fațadei au fost simplificate parțial în 1922. Cele mai multe statui din nișe s-au pierdut, doar două statui din gresie (funcționari de stat) și un bust de gresie au rămas pe fațada vestică. Sculpturile au fost realizate de artiștii Hans Brandstetter, Karl Lacher, Karl Peckary, Emanuel Pendl și Rudolf Vital. Statuile din nișe reprezintă câțiva austrieci importanți (printre care și unii împărați habsburgici) și patru mari
Primăria din Graz () [Corola-website/Science/328015_a_329344]
-
Paris cu Alexandre Falguière. La inaugurare, monumentul a fost instalat în fosta Piață a Icoanei, devenită cu acel prilej Piața Gheorghe Cantacuzino, dar în 1930 monumentul a fost relocat la intrarea în Grădina Publică. Supraviețuirea în perioada comunistă a acestui bust, care omagia un fruntaș liberal, se explică prin numele pașoptiștilor înscrise pe monument. În ziarul "Tribuna", din Arad, nr. 223 de joi 25 noiembrie (8 decembrie) 1904, apărea un articol preluat din ziarul "Voința Națională", cu știrea despre inaugurarea monumentului
Monumentul lui G. C. Cantacuzino () [Corola-website/Science/327394_a_328723]
-
se pare că a realizat în principal caii, și Georges Rouget care a făcut ulterior o copie a operei pentru Ospiciul Invalizilor. Nereușind să-l convingă pe Napoleon să-i pozeze pentru tablou, Jacques-Louis David s-a inspirat dintr-un bust pentru asemănarea fizică și i-a cerut fiului său să-i pozeze pentru postura personajului. Dar a putut folosi uniforma și bicornul purtate de Napoleon la Marengo, cu care a îmbrăcat un manechin de lemn. Étienne-Jean Delécluze evocă acest moment
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
rămășițelor sale a fost realizată de o echipă de arheologi și experți medico-legali de la Universitatea Autonomă din Madrid, în scopul de a se efectua un studiu aprofundat, inclusiv testarea ADN-ului și reconstituirea fâței acestuia. A fost realizat și un bust de bronz în orașul său natal. Exhumarea a fost finanțată de către compania franceză de jocuri video Ubisoft, interesată în realizarea celei de-a patra serii "«Assassin's Creed IV: Black Flag»", în ideea de a-l transforma pe Amaro Pârgo
Amaro Pargo () [Corola-website/Science/330770_a_332099]
-
Timișoara, Cluj Napoca, Reșița, Caransebeș, Oravița, etc. În prezent este dirijat de învățătoarea Mirela Dragoș. Drept recunoaștere a importanței ctitorului Hagi, Nicolae Dimitrie, factorul de bază al existenței bisericii, locuitorii Oraviței Montane în frunte cu preotul Ion Găvădină, i-au ridicat bustul în grădina acestui locaș de cult, spre aducere aminte.
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
pe podea iar după câteva momente de contemplare, intră într-o altă cameră. Aici, primesc un dispozitiv de mici dimensiuni cu difuzor care rulează o narațiune a mâhnirii poporului nord-coreean din ziua în care a murit Kim Il-sung. Cameră conține busturi din bronz cu oameni care jelesc. În cele din urmă vizitatorii urca într-un lift care îi va duce le etajul superior și intră în cameră în care se află trupul îmbălsămat al lui Kim Il-sung. O barieră din funie
Palatul Soarelui Kumsusan () [Corola-website/Science/330194_a_331523]
-
se conformează la modul general, ideilor despre modestia feminină extrase din Coran. Cunoscute sub numele de "ziy shari`" și "hijab", aceste veștminte sunt in formă de cort, cu testemele de călugăriță acoperind capul, astfel încât să ascundă atât părul cât și bustul. Se spune că sunt similare costumelor purtate de soțiile lui Muhammad. Această tradiție musulmană inventată a apărut pentru prima dată la femeile afiliate grupării Fraților Musulmani (Surorile Musulmane), în perioada anului 1930. A devenit din ce în ce mai populară și semnifică în general
Condiția femeii în islam () [Corola-website/Science/329070_a_330399]
-
În amintirea vizitei istorice pe care Ioan Paul al II-lea a efectuat-o în România în 7-9 mai 1999, din inițiativa Nunțiaturii Apostolice în România, în colaborare cu Primăria Generală a Capitalei, luni 1 august 2011 a fost dezvelit bustului papei Ioan Paul al II-lea, la intersecția dintre strada Constantin Stahi și Bulevardul Schitu Măgureanu. Sculptura, realizată în bronz, este opera sculptorului sloven de origine bosniacă Mirsad Begie, unul dintre cei mai cunoscuți artiști din Slovenia. Clădirea Palatului Nunțiaturii
Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București () [Corola-website/Science/329096_a_330425]