15,206 matches
-
la crâșmă este nădejdea, permanenta ei înfrățire cu cântecul românesc, cu veacurile... Cu obârșia! Și mai ales cu dumnezeirea, care, încă ne mai ține!!!” (ibid. p. 92) Toți Munții noștri poartă în pântecele lor, plămada sfintelor și mucenicelor Altare. Toate câmpiile noastre poartă în sânurile lor busuiocul sfintelor moaște ale biruitorilor daci. Toate văile și vâlcelele noastre și-au țesut covoarele verzi din vinul jertfei falnicilor flăcăi ai Neamului. Toate Apele creației, poartă în scutecele lor cristaline, șoaptele și murmurul Doinelor
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Goga. Prin ferestrele deschise se auzea murmurul Crișului, șoptind pădurii povestea lui milenară. Mâna gazdei a întors butonul cutiei de sunete vrăjite și în odaia de lucru a meșterului a răsunat glasul adânc al lui George Folescu. Un haiduc al câmpiei românești de altă dată își cânta aleanul lui de pribegie: „Înghețată-i Dunărea... Nu știu un alt artist al nostru, a spus Octavian Goga după ce se făcu tăcere, care să de-a viață cu atâta putere evocatoare, baladei populare muntenești
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
neveste/ Cu șorțul prins în cingătoare/ Și vin păstori cu glugă albă,/ Din fluier povestindu-și dorul/ Și câte cântece și lacrimi/ Nu duce valul, călătorul.../ Drumeț, bătut de gânduri multe,/ Ne lași atât de greu pe noi,/ Îmbrățișându-ne câmpia,/ Te uiți adesea înapoi./ Așa domol te poartă firea,/ Căci duce unda-ți gânditoare:/ Durerea unui neam ce-așteaptă/ De mult o dreaptă sărbătoare.// Demult, în vremi mai mari la suflet/ Erai și tu haiduc, moșnege,/ Când domni vicleni jurau
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
asupra textului original. Greșeli grave: ( ... ) 1. «Autonomie pentru Transilvania: Banat, Crisana, Maramures, Transilvania»: Într-un fel foarte ciudat autorul prezintă Transilvania ca fiind suma mai multor provincii sau țări plus Transilvania! Ceva de genul «am un munte, un deal, o câmpie și un podiș, adică un podiș». Trans-silvania, adică ținutul de peste Silvania (vechi nume al Crișanei), are ca vecini Oltenia, Muntenia, Moldova, Bucovina, Maramureșul, Crișana (sau Silvania sau Partium) și Banatul. Niciuna dintre acestea nu este Transilvania. Niciodată aceste provincii sau
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
și nouă; Și-atunci întregul univers Îl simt în tâmplă ca un ornic Și lucru-mi este mult mai spornic La armonia unui vers Și-ascult secundă cu secundă Cum bate ritmic darabana Și eu pornesc cu caravana Spre o câmpie mai fecundă Îmi așterne luna în odaie Pulbere de aur peste scris Închid ochii reintrând în vis Și-mi vine să mă plimb cântând prin ploaie! Referință Bibliografică: Și dacă plouă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 368
ŞI DACĂ PLOUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361669_a_362998]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > BALADA TĂTARĂ Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Balada Tătară Trei cai, unul alb, unul negru și unul roșu tăiau mai iute ca vântul întinderile câmpiei aurii. Cel alb era strunit de un tânăr falnic și plăcut la înfățișare, cel negru era ținut în frâu de un flăcău mult mai tânăr, iar cel roșu era călărit de un oștean în vârstă, cu mustăți răsucite și priviri
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
la Împăratul Țării de la Răsărit! În urma celor trei soli gonea o ceată de călăreți, viguroși și devotați, ai căror menire era să vegheze drumul celor trei care era considerat a fi un drum presărat cu multe primejdii. Solii goneau pe câmpii pustii, pe cărări neștiute... Spune-ne, tu, care înșiri cu atâta tâlc istorii străvechi din surele stepe, spune-ne de ce plecară feciorii Împăratului Tătarilor la un drum atât de greu și plin de primejdii? Și de ce n-au fost trimiși
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
păduri întunecate și dese, treceau prin ele întocmai ca foșnetul vântului. Și încă, de le stăteau în cale munții cei înalți, treceau de ei cu elanul tinereții și al iubirii. Și cât de voioși zburau caii lor, adulmecând priveliști și câmpii necunoscute. Dar mai aprinse erau inimile lor arzând de flăcările dragostei. Învingeau ușor și seceta și pustiul stepelor. Seara se odihneau la adăpostul pădurii, ascultând povești în preajma focurilor înalte, aprinse în întunecatele corturi. Și nu aveau alți sfetnici decât Soarele
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
ușor și seceta și pustiul stepelor. Seara se odihneau la adăpostul pădurii, ascultând povești în preajma focurilor înalte, aprinse în întunecatele corturi. Și nu aveau alți sfetnici decât Soarele și Luna și stelele de pe cer, în imensitatea necuprinsului. Străbăteau de zor câmpiile și munții, satele și râurile cele mari și nu se opreau cum nu se oprește vântul deasupra ierburilor din stepă. Dar într-o dimineață, pe când urcară coastele domoale ale unui munte și priviră dincolo de coama lui, inima lor se bucură
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
prevestesc sfârșituri de vară, ori focuri roșii ce mistuie satele de la orizont... * Dar fiul cel tânăr al Împăratului Tătarilor, înconjurat de prietenii săi devotați, se întoarse zburând spre casa tatălui său, acolo, în ținuturile cele dragi ale împărăției sale, cu câmpii înverzite, grădini pline de rod și copii zburdând veseli în joaca lor din jurul casei. Iar mama îi ieși bucuroasă în întâmpinare, fericită de a-și revedea acasă fiul ei cel drag. Nu după mulți ani, acest plăpând și foarte tânăr
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
Acasa > Poeme > Antologie > MEREU Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1074 din 09 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului mereu se mută cineva în mine, cerul, câmpia, dorul, uneori aud urletul lupilor și pădurile înghețate care cad pe sufletul meu. și nu știu cine halucinează despre acest destin, poate târziul din mine care a rămas pe iluziile mele nebune. luni, 9 decembrie 2013 Referință Bibliografică: mereu / Ion Ionescu Bucovu
MEREU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361696_a_363025]
-
clătite, dădacă, Efeminat fuge policemanul Cioacă, Un gramofon bine plasat în meninge, Vine cățelul și linge și linge, Javră, te du, nu ai treabă aici, Tu ești ovală, noi am ajuns licurici. Inima-mi bate ca o copită, Alerg peste câmpii pline de conopidă, Or fi cadavre de foști soldați, Voi ați uitat, câți au murit dintre frați, Mă dor măselele de atâția idioți, Unii agonici, alții se cred mateloți, Vine iubita, facem și dragoste la nevoie, Era cândva un sportiv
AGONIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361700_a_363029]
-
dacă are o tăbliță de carte în brațe!” (Cioplitorul). Partea a II-a a dramei, intitulată „Sursa”, se desfășoară în această localitate ce se află pe malul drept al râului Hoaspes, „pe o terasă stăpânită de munții Zagros, ce domină câmpia mesopotamiană”. În acest „capitol”, deșertăciunea existenței omului este tema de bază. Cu cât construcția ordonată de Marele Rege se ridică, cu atât se scufundă mai mult, „O lume ce pe nesimțite cade”, cum zice Eminescu. Eșecul luptelor duse de Xerxe
XERXE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361725_a_363054]
-
III (editura Humanitas), în anul 2008 - Eugen Negrici, "Iluziile literaturii române" (editura Cartea Românească), în anul 2009 - Varujan Vosganian, "Cartea șoaptelor" (editura Polirom), în anul 2010 - Ion Vianu, "Amor intellectualis" (editura Polirom), iar în anul 2011 - Marta Petreu, "Acasă, pe Câmpia Armaghedonului" (editura Polirom). În altă ordine de idei, să-mi fie iertată îndrăzneala de a-mi da cu părerea despre o carte pe care abia am reușit să o răsfoiesc. Este vorba despre o carte îndelung așteptată și îndelung dorită
VOLUMUL PARABOLELE LUI IISUS. ADEVĂRUL CA POVESTE , DE ANDREI PLEŞU, APĂRUT LA EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351703_a_353032]
-
libertatea noastră! Chestia aia pe care o compuseseră ei acolo în Piață cu: decât activist, decât comunist, mai bine golan, mai bine... Apoi se schimbă planurile, el, în haine albe și Andra în aceeași rochie de mireasă merg pe-o câmpie verde-verde, spre Valea Plângerii, acolo la Bellu; peste tot câmpul acela alb se transformă într-o câmpie cu mii de flori: maci, turcaleți, brebenei, albăstrele, viorele, ghiocei...si el culege flori și i le dă Andrei în mână și Andra
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
mai bine golan, mai bine... Apoi se schimbă planurile, el, în haine albe și Andra în aceeași rochie de mireasă merg pe-o câmpie verde-verde, spre Valea Plângerii, acolo la Bellu; peste tot câmpul acela alb se transformă într-o câmpie cu mii de flori: maci, turcaleți, brebenei, albăstrele, viorele, ghiocei...si el culege flori și i le dă Andrei în mână și Andra râde: vezi, mă, prostuțule, că te-am păcălit, cum era să mă mărit eu acolo în Canada
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
ne păcălești, Doamne?- a întrebat Marian acea voce. Nu vă păcălesc, voi sunteți deja în Canada!- i-a răspuns acea voce. El cu Andra pluteau pe sus prin albastrul sideral al cerului canadian și de acolo de la acea înălțime vedeau câmpii enorme, Anzii Cordilieni, Lacurile, Cascada Niagara, marile ghețuri din nord, pădurea boreală de conifere, de plopi și de mesteceni, întinsă cât vedeau cu ochii și au aterizat jos pe o pajiște unde au fost întâmpinați de un preot care i-
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
le cumperi, lăsând din preț chiar la sfert din cel expus. Aflată la 120 mile de Modesto în partea sud-vestică, spre ocean, regiunea Salinas Valley pe care o traversăm pe șosele asemănătoare cu ale noastre în zona deluroasă și de câmpie, regiune legumicolă și horticolă prin excelență, unde găsești în sezon tarabe bine asortate cu legume și fructe specifice, la un preț mult redus decât în magazinele aferente, de exemplu un pepene la vreo 8 kilograme cumpărat de la Casa fructa am
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
în loc să intervină asupra cauzei, acționa taman invers, adică asupra efectului cauzei. Ca de altfel în toate sectoarele economiei noastre naționale. Tocmai de aceea, poporul român, cu toate că natura l-a înzestrat cu toate cele trebuincioase unui trai prosper: munți, păduri, dealuri, câmpii, petrol, aur, ieșire la mare, de când mă știu, am dus-o din ce în ce mai rău. Remarcându-se în munca de cadre, cei doi colegi au fost iarăși trimiși în misiunea de a recruta viitoare cadre de nădejde a pușcăriilor. Era ceva bun
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
-un dram de primăvară, luminând melancolii... Dintr-o umbră rătăcită-ntr-un mesaj întârziat Ce s-a arcuit să treacă peste neagra-i veșnicie Eu descopăr miezul dulce din cenușă înviat Și-l împart cu brațe-ntinse printre macii din câmpie... Știu că voi atinge floarea roșie ce-și plânge viața Printre galbene cuvinte așternute-n miez de vară Doar cu mângâierea tandră-a versului când dimineața Mai întârzie o clipă până zorii să-mi răsară... Și cînd ploile mă ceartă
CUVINTE FRÂNTE-N ALBUL ZĂPEZII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351973_a_353302]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > MĂTĂNII DE ROUĂ Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 789 din 27 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Smaraldul câmpiei se spală în rouă, Cu faldurii moi dimineții se-nchină, Regretele mele se-nșiră-n mătănii, Urmând al destinului drum de lumină. Genunchii, loviți de pietrișul răbdării, Se-ascund în bandajul durerilor oarbe Iar grijile - oști fără număr - se-adună
MĂTĂNII DE ROUĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351987_a_353316]
-
Editura Rafet, 2012), a fost publicat în urma câștigării premiului „Mircea Micu” al Festivalului Internațional „Titel Constantinescu”, Ediția a V-a, desfășurat la Râmnicul Sărat. Acesta cuprinde 15 povestiri, tratând tematici diferite, scrise în registre ... VI. POEȚI DIN „ZODIA HELIS” PRIN „CÂMPIILE VERTICALE” ALE PICTORULUI VALERIU STOICA, de Florentina Loredana Dalian , publicat în Ediția nr. 749 din 18 ianuarie 2013. Vernisajul expoziției și recital de poezie la Palatul Suțu (Muzeul Municipiului București) Câmpii verticale? Artistul spune că da. Artiștilor le este permis
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
scrise în registre ... VI. POEȚI DIN „ZODIA HELIS” PRIN „CÂMPIILE VERTICALE” ALE PICTORULUI VALERIU STOICA, de Florentina Loredana Dalian , publicat în Ediția nr. 749 din 18 ianuarie 2013. Vernisajul expoziției și recital de poezie la Palatul Suțu (Muzeul Municipiului București) Câmpii verticale? Artistul spune că da. Artiștilor le este permis să imagineze, întrucât lucrează cu simboluri. Încercând să dezleg metafora, mai trăgând de limbă autorul, mai trăgând cu urechea la prezentarea făcută de Prof. Univ. Dr. Doina Ișfănoni, am aflat că
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
trăgând de limbă autorul, mai trăgând cu urechea la prezentarea făcută de Prof. Univ. Dr. Doina Ișfănoni, am aflat că titlul, aparent paradoxal, este tributar dorinței dintotdeauna a omului de accedere spre înalt, tendinței către verticalitate. Intersectând planul orizontal al câmpiei, unde s-a născut Pictorul Valeriu Stoica (Movila, județul Ialomița), cu cel vertical al câmpiilor sale, se obține simbolul Crucii, atât de prezent și în pictura sa, artistul nefiind numai un simplu pictor, ci și pictor de biserici (ceea ce mi
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]
-
Doina Ișfănoni, am aflat că titlul, aparent paradoxal, este tributar dorinței dintotdeauna a omului de accedere spre înalt, tendinței către verticalitate. Intersectând planul orizontal al câmpiei, unde s-a născut Pictorul Valeriu Stoica (Movila, județul Ialomița), cu cel vertical al câmpiilor sale, se obține simbolul Crucii, atât de prezent și în pictura sa, artistul nefiind numai un simplu pictor, ci și pictor de biserici (ceea ce mi se pare o încununare a artei plastice). Citește mai mult Vernisajul expoziției și recital de
FLORENTINA LOREDANA DALIAN [Corola-blog/BlogPost/351925_a_353254]