20,803 matches
-
cronici, alcătuită de un Anonim, textul istoriografic fiind însoțit de note explicative ale naratorului. Narațiunea are drept scenă de desfășurare un spital de nebuni, iar Anonimul nu face altceva decât să noteze vorbele pacienților. Scriitura iese, așadar, din tiparele obișnuitului, căpătând reflexe insolite, bizare, incongruente. Autorul recurge, și aici, la procedeele pe care le-a consacrat în celelalte volume ale tetralogiei, de tipul digresiunilor, narațiunilor secundare, sau al notelor bibliografice de o naivitate trucată (Mozart, de pildă, ar fi reputat pentru
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
filosofic, contrapunctată de diverse linii narative secundare, de digresiuni și fapte relatate cu mai multă sau mai puțină obiectivitate. Se contopesc, în textura romanului, evenimente din vremea copilăriei și adolescenței, cu situații obișnuite din existența unor familii târgoviștene. Discursul narativ capătă, în acest fel, pluridimensionalitate, ambiguitate semantică și relevanță gnoseologică, fiind alcătuit din diferite registre, voci și dimensiuni ale scriiturii care caută să redea autenticitatea trăitului și a scrisului. Ficțiunea este, pentru Mircea Horia Simionescu, expresia supremă a libertății ființei umane
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
-și fi propus să dizolve viziunea lui Canaletto despre oraș devenită, pe măsura trecerii timpului, tot mai liniară și artificial teatrală. Sub penelul lui Guardi, lumina nu mai este strălucitoare ci piezișă, zidurile par să se disperseze în apă. Veneția capătă contururile unui alt mit, se transformă într-o imagine plutitoare, volatilă, a declinului și morții. Dincolo de turiștii adunând suveniruri există totdeauna un Gustav Aschenbach.
Expoziții la Galeria Națională din Washington by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5407_a_6732]
-
ignoranță întreținută prin pîrghii politice și mediatice. Dacă la asta adăugăm împrejurararea că actualii supraveghetori ideologici vor să facă din fenomenul Pitești o banală temă a Gulagului, din teama ca nu cumva, dînd prea mare importanță fenomenului, victimele lui să capete o celebritate nedorită, atunci o carte ca cea a lui Alin Mureșan merită tot interesul nostru. Și cum știu presiunile la care acest tînăr cercetător a fost supus în ultima vreme, nu am cum să nu-l încurajez în demersul
Oamenii din bolgie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5415_a_6740]
-
de cu totul altceva decât noi, construiau case din chirpici, rareori din cărămidă, trasau curți, lucrau zi și noapte spre a da cât mai repede gata ceea ce începuseră. Făceau deci totul în mare grabă și locuințele lor viitoare începeau să capete formă, noi aproape invidiindu-i pentru că, în ce ne privea, eram nevoiți să ne petrecem orele de somn, elevi și profesori, în niște barăci improvizate în dormitoare. Altădată le foloseau păsările drept culcuș. La început nu știam ce e cu
Tragismul unei statistici by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5101_a_6426]
-
Sorin Lavric După ce a publicat Tragedia Germaniei 1914 - 1945 și Germanofilii. Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial, două cărți de pe urma cărora Lucian Boia a căpătat o aură ingrată de spirit reacționar, istoricul nu-și dezminte pofta de a contraria și scoate o nouă mostră de interpretare leproasă. „Leproasă“ e acea gîndire care, căzînd în delictul de a nu se supune convențiilor epocii, e repudiată pe
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
îl arată în felul în care știe să analizeze o problemă: autorul rupe tema în nuanțe intermediare, oscilînd între extreme pînă la conturarea deplină a posibilităților de interpretare, consecința fiind o relativizare treptată a oricărui accent excesiv. În final, cititorul capătă un mozaic de nuanțe pentru a căror descriere istoricul lasă impresia că nu a depus nici un efort, cînd de fapt totul e o punere în scenă făcută cu o vervă de comentator ironic. Din acest motiv, privit cu ochii lui
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
nu stă în tentele ei ilicite, ci în gura celui care le rostește: în fond toți știm de unde au venit comuniștii și cine au fost ei, numai că de data asta o spune Lucian Boia, caz în care șoapta clandestină capătă calificare de specialitate, echivocul veștii nesigure fiind înlăturat de o certitudine atestată prin condei de istoric. Sunt trei moduri de a măslui trecutul: prin deformare directă, prin omisiune și prin scoatere din context. În primul caz, negi o evidență și
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
sofisticate» și «uimirea cu care totdeauna am cuprins lumea» sunt lentilele poetului, instrumente ori dispoziții lirice cu care el caută interstițiile realului, pentru a-l pătrunde și modifica din interior. Fiecare fapt, cât de mărunt, și orice fărâmă de realitate capătă semnificație, elementele ajungând (ca în elegiile abstracte ale lui Nichita Stănescu) să facă una cu conștiința ce le percepe și integrează”, scrie de pildă Cristea-Enache despre primul volum citat. Abia presimțită până acum, trăsătura aceasta devine tutelară în Motocicleta de
Deducții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5130_a_6455]
-
În Motocicleta de lemn nimic nu e lăsat așa cum ar trebui să fie. Pe de-o parte, avem o asintaxie cronicizată. Frazele sunt, de cele mai multe ori, rupte la mijloc, ca niște oase cărora li se vede măduva. Legiferat astfel, aleatoriul capătă semnificații independente. Pe de altă parte, ligamentele proliferează. Cratimele sunt pretutindeni. Chiar și la începuturile de vers: „Am văzut gușterele/ -nghițit de rugi și-n urmă apa” (p. 9); „Sălbăticia reprodusă-n mii de exemplare” (p. 10); „Chipul maur,/ pe
Deducții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5130_a_6455]
-
Vosganian i-a explicat lui Zănat că problema prețurilor mici ale produselor provenite din afara Uniunii Europene se află deja în dezbaterea Comisiei Europene și a asiguat delegația Rompetrol că "în viitor" petrolul și produsele petroliere din zona Asiei Centrale vor capătă o importanță tot mai mare.
Temere ciudată a șefilor Rompetrol. Vezi ce i-au spus lui Vosganian by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/51369_a_52694]
-
pe care îl văd în relația România - FMI este cel din relația Uniunii Europene cu Grecia. Grecia, după ce a intrat în zona euro și s-a finanțat ieftin, nu a mai avut nicio motivație să se reformeze. România, din moment ce a căpătat acordul, i-a dispărut și motivația de reformă. România nu are nevoie și nici nu trebuie să semneze un nou acord cu FMI", a declarat Cîțu. Economistul a mai adăugat acordul cu FMI nu a adus creșterea economică scontată, deoarece
România nu are nevoie de un nou acord cu FMI, susține Florin Cîțu by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/51380_a_52705]
-
că ați atins prin această consacrare niște senzații rezervate puținor artiști - cam ce etape deschid drumul spre, să-i zicem, succes? - răbdare, inspirație, transpirație etc., etc.?” Iată și punctul de vedere al artistului: „Personal sunt flatat ca orice om când capătă un asemenea adjectiv și, mărturisesc, sunt tentat în intimitatea mea să o cred. Din fericire, acest lucru nu ține mult. Cred că a fi genial înseamnă a depăși printr-o atitudine aproape vizionară epoca în care trăiești, epoca și condițiile
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5141_a_6466]
-
o definiție lipsită de conotații negative („son of a prince; noble or refined person”, Redhouse,1998). În româna veche circula și șahzadea „fiu de sultan sau de împărat” (din tc. șahzade); nefiind aplicabil la realitățile strict locale, termenul nu a căpătat sensuri figurate. Sensul ironic dezvoltat în română de beizadea e înregistrat deja de Lazăr Șăineanu, în Influența orientală asupra limbei și culturei române (1900) și confirmat de Dicționarul limbii române (DA 1913: „azi mai mult în ironie”), de Dicționarul lui
Beizadea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5351_a_6676]
-
suprafața marelui oraș unde muncile zilei prin multinaționale și firme îi îngenunchează pe toți ca pe niște vite până la lăsarea întunericului când pe drumul de întoarcere în subteranele nopții trec din nou prin fața cerșetorului care le înapoiază din priviri mila căpătată de dimineață Tată și fiu stă mititel pe spate cu brațele scoase din păturică depărtate de corp și cu capul ușor întors spre stânga în direcția mea tată și fiu de o parte și de alta a miezului nopții trecut
Tineri poeți - Adrian Zalmora - recomandat de Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5352_a_6677]
-
am aflat despre coiotul din Texas, cunoscut și sub numele „lupul de preerie”. Am văzut fotografii cu el. Pare să aibă un corp de cățel, cu coadă lungă de care atârnă tot felul de peri suri. Blana coiotului de Texas capătă nuanțe gălbui pe picioare și pe urechi, dar pe burtă și pe piept cenușiul e ceva mai deschis. Nu e un animal prea mare, cântărește în medie cam 15 kilograme. O altă informație care m-a încântat: coioții au ochi
Două povestiri de Sônia Coutinho () [Corola-journal/Journalistic/5357_a_6682]
-
în care fiecare acuză e susținută de probe. Căci fără probe lui Onfray nu i-ar fi dat mîna să se sinucidă aruncînd anatema asupra lui Freud. Așadar ce simte un adept al psihanalizei cînd vede că idolul lui a căpătat o reputație de impostor, de criminal prin culpă medicală și de falsificator al rezultatelor terapeutice? Își vede liniștit de treabă, căci tot Onfray ne divulgă cele trei stratageme prin care psihanaliștii resping orice critică la adresa religiei lor: 1) o critică
Omul cu canapeaua by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5363_a_6688]
-
profan care nu a trecut printr-o analiză abisală e neavenită; 2) critica psihanalizei se hrănește din motivații secrete de ordin antisemit; 3) cine critică psihanaliza o face dintr-o patologie ascunsă de natură erotică. Pînă cînd dosarul psihanalizei va căpăta o soluție acceptabilă, Onfray își notează în postscriptumul cărții vorbele lui Karl Kraus: „Psihanaliza e acea maladie al cărei leac pretinde că este” și nu am o îndoială că Onfray e încredințat de adevărul lor.
Omul cu canapeaua by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5363_a_6688]
-
său de fond. Dă ca exemplu sintagma „putregai occidental”, care „nu e niciodată descrisă sau analizată”, dar care, repetată obsesiv, fie convinge la nivelul cel mai subtil, afectiv, fie descurajează orice revoltă, tocmai prin aparența de imobilitate pe care o capătă o astfel de expresie repetată ad nauseam. O expresie absurdă ajunge să fie „naturalizată” de Putere. Acum, sigur, să fi făcut „putregai occidental” la sfîrșitul anilor 1940 era fatal. Nu-i mai puțin adevărat că, dacă „putem vorbi în Est
Cu ma(ju)sc(ul)ă, fără ma(ju)sc(ul)ă by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5373_a_6698]
-
Politicienii trebuie să se așeze la masă și să găsească soluții, nu să interpreteze cursul că se duce în sus din cauza lui cutare sau lui cutare. Cursul este, cum v-am spus, o primă față. Mă opresc aici să nu capete alte conotații, dar m-ați întrebat, nu? N-a fost inițiativa mea", a conchis Isărescu Din cauza situației politice actuale, leul s-a depreciat cu până la 4,4% de la începutul lunii iulie, majoritatea dealerilor bancari considerând că moneda națională va rămâne
Isărescu: Gura bate fundul. Politicienii care nu știu a dialoga să meargă acasă () [Corola-journal/Journalistic/51984_a_53309]
-
major. Nimic din torentul de lieduri, compoziții intrumentale și lucrări ocazionale pe care Schubert le revărsa spontan în cursul reuniunilor familiale care alcătuiau, în tradiția epocii, miezul vieții culturale din Viena. Cu timpul seratele muzicale petrecute în cercul prietenilor au căpătat numele de „schubertiade”: atmosfera era neprotocolară și consta în recitaluri, dans, mîncare și băutură. Stampele și gravurile din epocă redau cu fidelitate detaliile întrunirilor, un ochi expert ca al lui Gibbs putînd identifica fiecare personaj din anturajul lui Schubert. Participanții
Compozitorul fără biografie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5200_a_6525]
-
numaidecât fior religios. (Și e de-ajuns să numesc extraordinarul Rusia, mama). Cât despre cele în care un asemenea fior există totuși, acesta e secundar prin comparație cu teribilul torent de literatură: „Îți mulțumesc că nu m-ai lăsat să capăt Diploma Satanei/ și m-ai pus între absolvenții Universității Tale Cerești -/ Eminescu, Nichita Stănescu, Dimov, Cristi Popescu.../ mi-e greu și să le scriu numele... toată LUMEA BUNA.../ și mi-ai dat apartamentul lui Monciu-Sudinski ca să-mi arăți/ că sunt dintre
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
zonei euro, este unul dintre aspectele mai puțin cunoscute ale crizei datoriilor. Potrivit FT, acest program a fost folosit pentru evitarea unui colaps al sistemului bancar din Irlanda, iar acum sprijină într-o măsură și mai mare Grecia, însă BCE capătă o putere semnificativă în hotărârea destinelor unor țări. De asemenea, FT susține că BCE este destul de rezervat privind furnizarea mai multor informații despre program, precum și despre statele ajutate sau momentul împrumuturilor. Se pare că BCE a lăsat un pic garda
Financial Times: Programul secret ELA al BCE susține sistemul bancar din Grecia () [Corola-journal/Journalistic/52174_a_53499]
-
intratextual misterios și tăcut (aici o variantă feminină a lui Domnia Voastră din Lazarillo de Tormes, în care ne putem închipui o alegorică doña Soledad sau un alterego). De această dată însă, rememorarea vieții fiind declanșată de iminența morții naratorului, narațiunea capătă semnificația dramatică și precisă a actului ultim. În forma ahitectonică a ultimului său roman, distinctă de aceea a operei prima, Luis Landero introduce o tramă abil constituită după sistemul vaselor comunicante. Recuperarea trecutului, în care traiectoria vieții naratorului protagonist se
Viața, această „afacere păguboasă și obositoare” by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5221_a_6546]
-
farmecul etosului apusean, atîta doar că puzderia de lucruri ce ni se oferă zilnic nu se mai află la îndemîna noastră, ci noi trăim la cheremul lor. Se petrece o inversare a raportului de putere care face ca lucrurile să capete o autonomie primejdioasă: nu noi le manipulăm, ci ele ne conduc printr-o subjugare insidioasă a voinței. Nu omul dispune de mărfuri, ci mărfurile dispun de soarta oamenilor. Al doilea univers e cel al semnelor: trăim într-o lume a
Lumea ca simulacru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5228_a_6553]