4,175 matches
-
numismatice, epigrafice și lingvistice ale continuității în campania de demantelare a teoriei imigraționiste (Daicoviciu et al., 1984, pp. 72-75). Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, teza simplă a continuității etnice pentru care s-au bătut eroic cărturarii Școlii Ardelene nu mai era suficientă. Simpla afirmare a continuității populaționale în epoca post-aureliană nu mai putea satisface imaginarul politic al românilor, din ce în ce mai revendicativ în direcția articulării statale și a unificării politice. Astfel, încă de la I. Heliade Rădulescu (1861) este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au fost amplificate în discursul istoric național-comunist. În acord cu întorsătura de la antinaționalism la naționalismul exaltat al deceniului al optulea, regimul a procedat la reabilitarea in corpore a personalităților române care s-au zbătut - politic sau cultural - pentru ideea națională. Cărturarii Școlii Ardelene, anterior combătuți și acuzați de falsificarea istoriei, sunt acum reevaluați și elogiați ca autorii pionieratului național românesc. De aceeași reconsiderare beneficiază întreaga pleiadă de promotori ai naționalismului românesc. Simion Bărnuțiu și Eftimie Murgu (Hurezeanu et al., 1988, p.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din urmă prevalând în fața identificărilor regionale doar în cursul secolului al XIX-lea în categoria cărturarilor și pe parcursul celui de-al XX-lea în mentalul colectiv al maselor). Discursul școlar vorbește astfel despre "Românii conduși de Mircea cel Bătrîn se apără împotriva cotropirii turcești", "faptele de vitejie ale românilor în timpul lui Vlad Țepeș", "poporul român condus
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dace, ascunde, în pofida naivității ei, un sâmbure de adevăr" (p. 10). Autorii recidivează prin susținerea "inventării" națiunii moderne, inclusiv a națiunii române (p. 27)28. Argumentul avansat pentru sprijinirea acestei teze eretice susține că națiunea română a fost imaginată de cărturarii Școlii Ardelene, urmați de intelectualii romantici, care după ce au construit ideatic proiecția statului național românesc s-au angajat în materializarea sa prin convingerea muntenilor, transilvănenilor și moldovenilor de românitatea care îi unește (p. 40). Teza șochează prin claritatea formulării: "în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
punctele de inflexiune ale procesului de construire, deconstruire și reconstruire discursivă a memoriei naționale românești. Ampla analiză diacronică pe care am întreprins-o a încercat să surprindă, inițial, geneza culturală a primei formule a memoriei istorice românești, produsul intelectual al cărturarilor Școlii Ardelene. Prelucrând materiale deja existente în tradiția cronografică românească, literații ardeleni au reușit să articuleze, în avangarda reflecției istoriografice, paradigma latinistă în cadrele căreia s-a configurat simțul identitar național și, în paralel cu acesta, conștiința istorică românească. Paradigma
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
A., Stănuș, C., Tufiș, C.D. (2010). Implicarea civică și politică a tinerilor. Constanța: Editura Dobrogea. Benavot, A. și Riddle, P. (1988). The Expansion of Primary Education, 1870-1940: Trends and Issues. Sociology of Education, 61(3), 191-210. Benda, J. (1993). Trădarea cărturarilor. București: Humanitas. Bentley, J.H. (1996). Cross-Cultural Interaction and Periodization in World History. The American Historical Review, 101(3), 749-770. Berger, P.L. (1963). Invitation to Sociology: A Humanistic Perspective. New York: Doubleday. Berger, P.L. (1967). The Sacred Canopy. Elements of a Sociological
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lupta pentru apărarea independenței, pentru păstrarea ființei poporului român. În acele condiții, era firesc ca Japonia, despre care nici Europa occidentală nu deținea prea multe informații, să nu fi intrat nici în sfera preocupărilor Țărilor Române. Este verosimil ca unii cărturari români să fi cunoscut harta lumii, întocmită de Jan Stobniczky, editată în anul 1512 la Cracovia (Polonia), pe care Japonia figura cu numele de Insula Cipangu. În general, informațiile despre această țară erau aproape inexistente. Este semnificativ, totuși, că Europa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Polonia), pe care Japonia figura cu numele de Insula Cipangu. În general, informațiile despre această țară erau aproape inexistente. Este semnificativ, totuși, că Europa secolului al XVII-lea obținuse informații veridice și destul de amănunțite despre Japonia tocmai prin intermediul unui erudit cărturar moldovean, spătarul Nicolae Milescu, care, între anii 1675-1676, fusese trimis de țarul Rusiei, Alexei, în serviciile căruia se afla, într-o misiune diplomatică în China; el a profitat de prezența în Extremul Orient pentru a culege, din surse competente, date
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
iordanian sunt foarte vechi. Documentele existente atestă intense legături între cele două popoare în epoca evului mediu, statornicindu-se importuri de-a lungul anilor sub multiple forme. Opera Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul a cărturarului român Dimitrie Cantemir a fost tradusă în limba arabă la începutul secolului al XVIII-lea și a circulat între Eufrat, Marea Mediterană și Marea Roșie, inclusiv pe teritoriul de azi al Iordaniei. De asemenea, șase școli pentru copii arabi au funcționat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în același secol, în acea zonă, grație darurilor românești. Întreținerea instituțiilor culturale și religioase creștine în acea zonă în exclusivitate de către români până în anul 1863 a constituit un element deosebit de semnificativ. Asemenea fapte de cultură au fost prezente în memoria cărturarilor iordanieni și a celorlalți din Orientul Apropiat, care vor rămâne ca mărturii de prietenie ce lega popoarele arabe de poporul român 61. Între anii 1937-1939, Marcu Beza, consulul general al României la Ierusalim, a cercetat arhivele muzeale și bibliotecile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
au călătorit în Cuba, printre care și inginerul român Iuliu Popper (1857-1893), căruia i se încredințase alcătuirea planului de sistematizare a orașului și portului Havana 94. Gregorie Stefănescu, savant de renume mondial a poposit în Cuba, în drum spre Mexic. Cărturarul român Mihail Ralea a întreprins o călătorie în Cuba la începutul anului 1949, publicându-și impresiile într-o lucrare interesantă 95. Primele contacte oficiale româno-cubaneze au fost prilejuite de demersurile pentru deschiderea la Havana a unui consulat onorific al României
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
mele de diplomat). O parte din scrierile tipărite între decembrie 2000 și aprilie 2009 sunt reproduse în acest volum. Am găsit de cuviință să închin prezentul mănunchi de povestiri, cu modestia cuvenită, memoriei omului excepțional care a fost Al. Mirodan: cărturar de seamă, ziarist intransigent și, după spusele lui Radu Beligan, "dramaturg de cea mai înaltă clasă" devenit, prin avântul energiilor sale, autorul moral al scrierilor aici reunite. Partea I REMINISCENȚE DIN CARIERA UNUI DIPLOMAT Cum am devenit diplomat? "Amintirile" pe
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ani cu Sonnenfels, la Viena, în perioada când va funcționa în calitate de concepist la Consiliul Aulic de Război. În perioada șederii la Viena este foarte posibil ca Balș să-i fi cunoscut îndeaproape sau să fi intrat în legătură cu unii din tinerii cărturari ardeleni precum: Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ion Budai-Deleanu, aflați aproximativ în aceeași perioadă la studii în capitala imperiului 102. Contactul cu aceștia i-a dat posibilitatea cunoașterii realităților românești din Transilvania și a închegării unui program cultural și politic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
acuitatea sentimentului apartenenței sale nobiliare, sub influența ideilor absolutismului iosefinist și a fiziocraților, Balș vădește o reală simpatie pentru starea țărănească pe care o consideră "izvorul cel mai bogat în raport cu nevoile comune ale ființelor"144. La fel ca și alți cărturari români iluminiști din secolul al XVIII-lea145, el evidențiază mizeria țărănimii și încearcă să-i explice cauzele. După obiceiul din Moldova, aceasta era împărțită în trei clase fiscale, prima plătind un impozit anual de 35 de guldeni, a doua de 25
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în cadrul Consiliului Aulic de Război și al Cancelariei Aulice din Viena, exprimându-se în memoriul adresat la 5 noiembrie 1791 împăratului Leopold al II-lea că "din cunoștințele sale politice a făcut o profesiune"28. La fel ca și alți cărturari iluminiști români ai epocii, Balș nu acceptă ideea unor forme sociale și politice imuabile, ci admite ideea că societatea, ca și natura, este într-o continuă transformare. Evoluționismul său evidențiază mai multe forme ciclice, străbătute de orice societate, marcate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
viziunea originală a lui Balș, cauza tuturor schimbărilor, în devenirea continuă a societății umane, fiindcă el: "adesea încet și aproape inobservabil, însă cu atât mai sigur, lucrează la creșterea și decadența, la nașterea și nimicirea tuturor lucrurilor"32. Comparativ cu cărturarii râmniceni 33, timpul la Balș este eliberat de dominația providenței, fiind apropiat de ideea lui Newton a unui timp real și absolut, independent de orice alt factor și care se scurge uniform, netulburat de nimic 34: "timpul, ce după toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), nenumerotat. Original german, 23 f. Ediții: Rudolf Wagner, Vom Moldauwappen zum Doppeladler, Hofman Verlag, Augsburg, 1991, p. 389-405 (text germ., cu greșeli); Dan Râpă-Buicliu, Charlotte A. Barbu, Un memoriu politic al cărturarului iluminist bucovinean Vasile Balș, în Muzeul de istorie Galați. Perspective asupra istoriei locale în viziunea tinerilor cercetători, tom III, Galați, 2007, p. 121-132, 135-146 (text germ., după Wagner și trad., cu greșeli). Anexa IV 1791. Inventarul tuturor subiectelor privitoare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), nenumerotat. Original german, 2 f. Ediții: Rudolf Wagner, Vom Moldauwappen zum Doppeladler, Hofman Verlag, Augsburg, 1991, p. 405-407 (text germ., cu greșeli); Dan Râpă-Buicliu, Charlotte A. Barbu, Un memoriu politic al cărturarului iluminist bucovinean Vasile Balș, în Muzeul de istorie Galați. Perspective asupra istoriei locale în viziunea tinerilor cercetători, tom III, Galați, 2007, p. 132-134, 146-147 (text germ., după Wagner și trad., cu greșeli). EIN AUFGEKLÄRTER BUKOWINER: DER BOJAR VASILE BALȘ. 1756-1832
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în masa țăranilor din Ardealul subjugat a cărților aduse pe umeri din Patria-Mamă, Badea Cârțan s-a făcut profetul culturii și înzestrării spirituale a nației românești, ridicându-se cu tot avântul, cu tot entuziasmul și cu toată nădejdea, în rândurile cărturarilor și ideologilor care au propăvăduit idealurile poporului nostru. Se cuvine deci să admirăm caracterul acestui bun român, și acum când se împlinește un sfert de veac de la moartea lui, să ne îndreptăm gândurile cătră acela ce a fost Badea Cârțan
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
A. Urechia, trecând prin spatele statuii îl recunoscu a fi de prin județul său și-l înduplecă să meargă cu el. A doua zi, după ce Ion, noua lui cunoștință, povesti stăpânului său cele petrecute, Badea Cârțan se afla în fața marelui cărturar și istoric, președinte al Ligii Culturale, care descoperind la acesta sentimente naționale și dragoste față de cărți, a rămas mirat, surprins și prinse dragoste față de ardeleanul nostru. Ceasuri întregi a stat cărturarul de vorbă cu Badea Cârțan, explicându-i acestuia multe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
său cele petrecute, Badea Cârțan se afla în fața marelui cărturar și istoric, președinte al Ligii Culturale, care descoperind la acesta sentimente naționale și dragoste față de cărți, a rămas mirat, surprins și prinse dragoste față de ardeleanul nostru. Ceasuri întregi a stat cărturarul de vorbă cu Badea Cârțan, explicându-i acestuia multe taine din istoria Românilor și a Romanilor, îl duse la întrunirile Ligii Culturale, îl prezentă lui Tocilescu, lui Istrati și multor alți membri ai Ligii. Pe de altă parte îl delegă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
salcâmului înflorit din grădina casei sale, cu ochelarii încălecați pe șeaua nasului său coroiat, întorcea filă după filă. Oamenii făcuseră cerc în jurul său, iar noi cei mici ne înghesuiam printre cei mari, pentru a fi cât mai aproape de ciudatul cioban cărturar. Că citea și îndemna pe toți românii la unire spre a scăpa de jugul străin, aceasta aveam s-o aflăm mai târziu. Părinții noștri ne povestesc și acum despre sentimentele sale de naționalist înfocat. Iată ce scrie Constantin Graur în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai veni vreodată prin sat când l-o apuca dorul de coclaurile copilăriei. Cam în felul acesta va apare primul învățător cu patalamaua la șerpar în Streza Cârțișoara, Pavel Monea, tânăr la 3 octombrie 1866, primește personal din mâna marelui cărturar, Andreiu Baronu de Siaguna, Decretu de Denumire pentru Postulu dăscălescu, eliberat de Mitropolia Românilor greco răsăriteni din Ardeal și Ungaria, sub numărul 103. Pavel Monea este trimis de însuși întemeietorul primului Seminar teologic românesc din Ardeal să-i școlească pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
evadează sistematic din cadrele lui pozitiviste. Eugen SIMION Preambul Timpul care bate-n stele Bate pulsul și în tine (Glossă, variante) Ideea depistării tuturor textelor eminesciene care implică direct sau indirect Ipoteștii a aparținut lui Petru Creția. În perspectiva evocată, cărturarul se adresa unei edituri bucureștene: volumul conține totalitatea textelor eminesciene referitoare la Ipotești. Locul Ipoteștilor în opera lui Eminescu, până acum neștiut în întinderea și adâncimea lui, este mai important, în cadrul operei literare, decât orice spațiu locuit vreodată de Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Culturii, București. Unde le-am găsit, pe post de lectori, pe cine credeți? Pe tovarășele Cici, Mimi, Jeni, Didi, Fifi, Pepi... * M arin Preda a intuit imediat încărcătura de romanesc (sper să n-apară românesc) ce-o poseda, latentă, destinul cărturarului bucovinean Traian Chelariu. Și i-a conferit rang de personaj în romanul "Cel mai iubit dintre pământeni", plasându-l în echipa ce trudea la ecarisaj. Chiar așa a și fost: profesorului și scriitorului Chelariu i s-a oferit, la ieșirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]