3,434 matches
-
jumătate), respectiv Vârful Furnica - Telecabina Cota 2000 (2 ore și jumătate), sau pe traseele turistice marcate de la cabana Omu. Traseele turistice montane cele mai accesibile turiștilor sunt cele de la cabana Babele pe creasta Caraimanului (1 oră și jumătate), sau de la cabana Caraiman pe traseul Brâna Caraimanului (45 de minute).
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
din capătul de jos al Lazului Urmele fortificației de pământ (La Roată) de pe dealul Gherghelăului având în vecinătate Calea Dacilor, pe sub Vârful Poarca Panorama satului și a împrejurimilor văzută de pe ,Calea Dumbrăvii” și zona ,Dealuri”. Laz - Căpâlna - Șugag - Tău - Oașa - cabana Tărtărău - Obârșia Lotrului Laz - Săsciori - Sebeș Laz - Loman - Cărări - Curmături - Dealul Tomnăticel - Dealul Păltinei - Curmătura Prisaca - Poiana Poarta Raiului - Iezerul Șurianului Laz - Deal - Marga - Jina - Poiana Sibiului - Rod - Tilișca - Galeș - Săliștea Sibiului
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
a lungul căruia DN7C se desfășoară pe aproape 20 km, a existat un drum de pământ și o linie de mocăniță ce lega comuna Căpățâneni de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia s-a construit actuala cabană Cumpăna). Drumul Național 7C (DN7C), supranumit " "(de la prefixul „trans-” + Făgăraș) leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania, străbătând Munții Făgăraș, cea mai înaltă grupă montană din România, făcând parte din Carpații Meridionali. Este un drum asfaltat, ajungând în apropierea tunelului
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
lui 307 m, leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-a lungul lacului Vidraru până la coada acestuia. În continuare, drumul începe să urce urmând cursul văii râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m). Tunelul acesta" "este cel mai lung
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
glaciară, pe o lungime de 13 km. Apoi, drumul trece prin apropierea cascadei Bâlea, o cascadă în trepte de aproximativ 68 m, cea mai mare de acest fel în România, aflată la altitudinea de aproximativ 1230 m.d.M., ajungând apoi la Cabana Bâlea Cascadă. De acolo până la intersecția cu DN1 (drumul european E68), în apropierea comunei Cârțișoara, mai sunt 21 km. Transfăgărășanul trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte, pentru construcția lui fiind necesară dislocarea mai multor milioane de tone
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
rațională a pășunilor alpine și realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea". Printre propunerile inițiale s-a numărat și cea a unui tunel de cca. 7 km, care ar fi evitat zona de gol alpin, pornind din zona cabanei Bâlea-Cascadă, trecând pe sub Căldarea Glaciară Bâlea și creasta Făgărașului, și ieșind în zona Piscul Negru; acest lucru ar fi permis menținerea deschisă a drumului pe tot parcursul anului. Datorită costurilor mari, cât și a dificultăților de realizare, această propunere a
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
Râmnicu Vâlcea. Proiectul aprobat atunci prevedea ca drumul să aibă o singură bandă de circulație plus acostament și, totodată, continuarea drumului în sud, spre Curtea de Argeș, pe conturul malului vestic al lacului Vidraru (care ar fi urmat să lege și noua Cabană Cumpăna, relocată în urma creării lacului de acumulare). În 1971 se hotărăște însă realizarea drumului conform normativelor de drum național în zonă montană (două benzi de circulație cumulând 6m și acostament de 1m, de pământ, cu supralărgiri și supraînălțări în curbe
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
până la Complexul Turistic Capra - kilometrul 108, până unde cei dispuși să se aventureze au disponibilă o singură bandă de circulație, dar se expun amenzilor jandarmilor montani, care își au baza la Refugiul Salvamont Cota 2000), iar pe cel nordic până la Cabana Bâlea-Cascadă (kilometrul 131 - județul Sibiu) (aici drumul este blocat pe toată perioada închiderii oficiale cu parapete de beton tip New Jersey, fiind imposibilă traversarea chiar și în condițiile topirii zăpezii; trebuie ținut cont că în timpul iernii se produc multe căderi
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
să fie prevăzut cu elemente reflectorizante, iar riscul căderii în gol este deosebit de mare. Limita de viteză recomandată este de 40 km/h. În timpul iernii, când Transfăgărășanul este închis circulației rutiere, la Lacul Bâlea se poate ajunge cu telecabina de la cabana „Bâlea Cascadă”. Multimedia
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
DN15, pe porțiunea care încojoară Lacul Izvorul Muntelui. Aceasta este și o cale de acces spre zona înaltă a masivului montan și face legătura între Bicaz - Izvoru Muntelui - Durău - Ceahlău - Bistricioara. Pe drum - din cauza degradării sale în porțiunea montană între Cabana Izvorul Muntelui și Stațiunea Durău, se circulă cu unele restricții pe acest segment, ceea ce face accesul dificil dinspre Bicaz. În relativă apropiere cu intersecția de la Bistricioara, se află intersecția DN 15 de la Poiana Larguluicu DN15B de la Târgu Neamț și DN17B
Durău, Neamț () [Corola-website/Science/301632_a_302961]
-
hidroenergetic. În dreptul muntelui Pecineagu, de unde și-a luat numele atât lacul cât și barajul, există și o hidrocentrala situată la confluenta Văii lui Ivan cu Dâmbovița, la cca 8 km în aval de baraj. În acest perimetru se întâlnesc multe cabane. Unele dintre ele au fost cabane de vânătoare, precum cabană Dragoș Bajan nou intrată din circuitul silvic în circuitul turistic. Cabană se află pe Valea lui Ivan într-o poiana, aproape de liziera pădurii de unde Craiul își ridică falnic crestele, prezentând
Sătic, Argeș () [Corola-website/Science/300642_a_301971]
-
a luat numele atât lacul cât și barajul, există și o hidrocentrala situată la confluenta Văii lui Ivan cu Dâmbovița, la cca 8 km în aval de baraj. În acest perimetru se întâlnesc multe cabane. Unele dintre ele au fost cabane de vânătoare, precum cabană Dragoș Bajan nou intrată din circuitul silvic în circuitul turistic. Cabană se află pe Valea lui Ivan într-o poiana, aproape de liziera pădurii de unde Craiul își ridică falnic crestele, prezentând extraordinare priveliști spre Munții Iezer-Papusa. Traseul
Sătic, Argeș () [Corola-website/Science/300642_a_301971]
-
lacul cât și barajul, există și o hidrocentrala situată la confluenta Văii lui Ivan cu Dâmbovița, la cca 8 km în aval de baraj. În acest perimetru se întâlnesc multe cabane. Unele dintre ele au fost cabane de vânătoare, precum cabană Dragoș Bajan nou intrată din circuitul silvic în circuitul turistic. Cabană se află pe Valea lui Ivan într-o poiana, aproape de liziera pădurii de unde Craiul își ridică falnic crestele, prezentând extraordinare priveliști spre Munții Iezer-Papusa. Traseul este lejer, marcat de
Sătic, Argeș () [Corola-website/Science/300642_a_301971]
-
Văii lui Ivan cu Dâmbovița, la cca 8 km în aval de baraj. În acest perimetru se întâlnesc multe cabane. Unele dintre ele au fost cabane de vânătoare, precum cabană Dragoș Bajan nou intrată din circuitul silvic în circuitul turistic. Cabană se află pe Valea lui Ivan într-o poiana, aproape de liziera pădurii de unde Craiul își ridică falnic crestele, prezentând extraordinare priveliști spre Munții Iezer-Papusa. Traseul este lejer, marcat de un triunghi roșu, si se poate face în circa 40 - 45
Sătic, Argeș () [Corola-website/Science/300642_a_301971]
-
într-o poiana, aproape de liziera pădurii de unde Craiul își ridică falnic crestele, prezentând extraordinare priveliști spre Munții Iezer-Papusa. Traseul este lejer, marcat de un triunghi roșu, si se poate face în circa 40 - 45 de minute. Se mai recomandă și Cabană Garofița Pietrei Craiului, aflată la poalele muntelui cu același nume. Traseul, ușor abordabil, este parcurs în circa 45 - 50 de minute.
Sătic, Argeș () [Corola-website/Science/300642_a_301971]
-
Nemertea, drumul județean continuă spre Brăești, nefiind însă foarte practicabil. De la Nemertea, pe valea Bâscăi Roziliei, un drum comunal de 5,7 km duce la satele Gura Teghii și Varlaam. De la Varlaam, în satele Vadu Oii și Secuiu, și spre cabana de vânătoare de la pichetul Cocianu se poate ajunge doar pe drumuri forestiere. Cea mai apropiată stație de cale ferată este gara Nehoiașu, de pe calea ferată Buzău-Nehoiașu. Comuna este legată prin curse regulate care parcurg valea Bâscăi Roziliei și leagă satul
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
și înființată în forma actuală, cu satele Furtunești, Gura Teghii, Nemertea, Păltiniș, Secuiu, Vadu Oii și Varlaam. Turismul a intrat în declin, iar în anii 1980 organizația turistică de stat ONT vorbea doar despre unele perspective de construire a unei cabane pe vârful Penteleu și a unei păstrăvării. După ce a aflat detalii despre zonă la un târg de produse agricole din București, dictatorul Nicolae Ceaușescu a cerut construirea unei cabane de vânătoare în acea zonă. Funcționarii comuniști locali i-au construit
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
stat ONT vorbea doar despre unele perspective de construire a unei cabane pe vârful Penteleu și a unei păstrăvării. După ce a aflat detalii despre zonă la un târg de produse agricole din București, dictatorul Nicolae Ceaușescu a cerut construirea unei cabane de vânătoare în acea zonă. Funcționarii comuniști locali i-au construit o cabană luxoasă denumită „Gura Milii”. Dictatorul a folosit-o timp de câțiva ani, timp în care a efectuat mai multe vânători de urși, între care una împreună cu secretarul
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
vârful Penteleu și a unei păstrăvării. După ce a aflat detalii despre zonă la un târg de produse agricole din București, dictatorul Nicolae Ceaușescu a cerut construirea unei cabane de vânătoare în acea zonă. Funcționarii comuniști locali i-au construit o cabană luxoasă denumită „Gura Milii”. Dictatorul a folosit-o timp de câțiva ani, timp în care a efectuat mai multe vânători de urși, între care una împreună cu secretarul general al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Edward Gierek. După o vreme, Ceaușescu și-
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
de câțiva ani, timp în care a efectuat mai multe vânători de urși, între care una împreună cu secretarul general al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Edward Gierek. După o vreme, Ceaușescu și-a îndreptat atenția către alte zone ale țării, iar cabana a devenit după 1975 tabără de copii școlari și a fost distrusă complet de un incendiu la scurt timp după 1990. După căderea comunismului, inițiativa privată a fost din nou încurajată și s-au deschis unele pensiuni agroturistice, mai ales
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
și s-au deschis unele pensiuni agroturistice, mai ales în localitatea Varlaam, unde se încearcă revitalizarea tradiției băilor în zer datând din perioada stațiunii antebelice. Pe lângă pensiunile private din Varlaam, Direcția Silvică Buzău a companiei de stat Romsilva întreține două cabane de vânătoare: cabana Coceanu, pe râul Bâsca Mare, și cabana Vadu Oii, pe Bâsca Mică. Denumirea comunei provine de la numele principalului său sat, denumit astfel după pârâul Tega. Toponimul "Tega" este considerat într-un articol de Gavril Fulgeriș a fi
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
deschis unele pensiuni agroturistice, mai ales în localitatea Varlaam, unde se încearcă revitalizarea tradiției băilor în zer datând din perioada stațiunii antebelice. Pe lângă pensiunile private din Varlaam, Direcția Silvică Buzău a companiei de stat Romsilva întreține două cabane de vânătoare: cabana Coceanu, pe râul Bâsca Mare, și cabana Vadu Oii, pe Bâsca Mică. Denumirea comunei provine de la numele principalului său sat, denumit astfel după pârâul Tega. Toponimul "Tega" este considerat într-un articol de Gavril Fulgeriș a fi de origine dacă
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
localitatea Varlaam, unde se încearcă revitalizarea tradiției băilor în zer datând din perioada stațiunii antebelice. Pe lângă pensiunile private din Varlaam, Direcția Silvică Buzău a companiei de stat Romsilva întreține două cabane de vânătoare: cabana Coceanu, pe râul Bâsca Mare, și cabana Vadu Oii, pe Bâsca Mică. Denumirea comunei provine de la numele principalului său sat, denumit astfel după pârâul Tega. Toponimul "Tega" este considerat într-un articol de Gavril Fulgeriș a fi de origine dacă, cu sensul de "râpă", dar această ipoteză
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
pentru mulți bihoreni un loc de relaxare la sfârșit de săptămână și nu numai. A revenit la viață Pădurea Neagră în momentul în care a fost (re)descoperită de orășeni și unii au investit acolo în imobiliare și construcții de cabane. Aerul curat, pădurea, izvorul de apă mineralizată si chiar băștinașii ospitalieri au fost punctele forte în această revenire. Cu siguranță va veni vremea când se va profita - în sensul pozitiv al cuvântului - de potențialul turistic al localității, de oaza de
Pădurea Neagră, Bihor () [Corola-website/Science/300858_a_302187]
-
Babele sunt formațiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (2292 m), situat în masivul Bucegi din Carpații Meridionali. Important obiectiv turistic, Cabana Babele este situată sub vârful cu același nume și este punctul de plecare central în drumețiile din munții Bucegi. Babele sunt „martori de eroziune”, formate prin erodarea eoliană diferențiată a diferitelor strate geologice în care sunt sculptate (conglomerate cretacice) și
Vârful Babele, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/300906_a_302235]