6,257 matches
-
un alt registru, adevăratul critic literar are întotdeauna simț profetic, știind să recunoască astăzi talentul care va triumfa mâine 2. Prin urmare, a fi în posesia listei cărților canonice acceptate de Biserică nu asigură participarea la evenimentul Revelației. Aderența la canonul ortodox al Bibliei nu furnizează cheia înțelegerii unității teologice a Scripturii, nici nu ne asigură de răspunsul adevărat la întrebarea lui Iisus „cine ziceți voi că sunt Eu?”. Cum să interpretezi un corpus atât de complex (din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
primăvara până toamna, târziu, vom putea aprecia valoarea roadelor muncii sale. Fiecare creștin botezat a fost împroprietărit din zestrea „Vistierului bunătăților” cu darurile discernământului. Rămâne ca el să le pună în lucrare atunci când deschide Scripturile în căutarea lui Hristos. Formarea canonului biblic a avut loc înăuntrul Bisericii, în absența unor structuri formale de decizie. Este remarcabil faptul că Biserica n-a avut nevoie de convocarea unui sinod ecumenic pentru a decide lista normativă a textelor scripturistice, atât pentru Vechiul, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
absența unor structuri formale de decizie. Este remarcabil faptul că Biserica n-a avut nevoie de convocarea unui sinod ecumenic pentru a decide lista normativă a textelor scripturistice, atât pentru Vechiul, cât și pentru Noul Testament. Toate etapele de formare a canonului au fost opera discernământului duhovnicesc al comunității ecleziale. Duhul dăruit sfinților la Cincizecime nu s-a îndepărtat de comunitatea apostolică în procesul compunerii Evangheliilor și epistolelor (prezente de la început în cadrul Liturghiei), nici în răspândirea lor sau în strângerea scripturilor în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
accelerat de numărul crescând al ereziilor care nu făceau decât să schimonosească mozaicul sau icoana regală a lui Hristos. „Metodologia” sau, mai precis, „fenomenologia” acestei dinamici hermeneutice a tradiției nu ne este cunoscută în detaliu. Între momentele constitutive ale formării canonului biblic ne este vizibil doar episodul final al ratificării textelor „catolice” (un proces târziu, desfășurat în prima jumătate a secolului al IV-lea). De ce însă cele mai importante etape în procesul de formare a canonului Scripturii ne rămân necunoscute, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Între momentele constitutive ale formării canonului biblic ne este vizibil doar episodul final al ratificării textelor „catolice” (un proces târziu, desfășurat în prima jumătate a secolului al IV-lea). De ce însă cele mai importante etape în procesul de formare a canonului Scripturii ne rămân necunoscute, sau poate doar invizibile? Pentru că imanenței discrete și eficace a harului îi revine mereu un cuantum de reală invizibilitate. Pedagogia discretă a Duhului s-a menținut în Biserică prin regula credinței, îmbrățișată de toți ucenicii lui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
adevărului Scripturii este posibilă numai din interiorul tradiției 1. Tradiția apostolică a germinat ceea ce, mai târziu, Părinții latini au numit prin sensus ecclesiae. Premisele Crezuluitc "Premisele Crezului" După ce am limpezit în linii largi rolul hermeneutic al autorității tradiției în formarea canonului biblic și a unui cadru de recepție (sensus ecclesiae) al întregii Revelații dumnezeiești, putem discuta semnificația Scripturilor pentru constituția dogmatică a Crezului apostolic al Bisericii creștine. Când campionii tradiției recurg la Scripturi, Scripturile nu rămân niște texte, ci devin un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în modelele platonice sau stoice ale teologiei naturale grecești, după cum scolastica barocă s-a pierdut fără urmă, dar și fără disperare, în anacolutele metafizicii moderne. Nu poate fi aici vorba despre sola Scriptura fiindcă - trebuie repetat - condițiile de posibilitate ale canonului se regăsesc doar în conceptul pneumatologic de tradiție. Odată consensul stabilit în privința canonului scripturistic, divergențele hermeneutice n-au întârziat să apară. Diferite luări de poziție pe plan teologic și, inevitabil, filozofic, s-au cristalizat. Avem deci pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a pierdut fără urmă, dar și fără disperare, în anacolutele metafizicii moderne. Nu poate fi aici vorba despre sola Scriptura fiindcă - trebuie repetat - condițiile de posibilitate ale canonului se regăsesc doar în conceptul pneumatologic de tradiție. Odată consensul stabilit în privința canonului scripturistic, divergențele hermeneutice n-au întârziat să apară. Diferite luări de poziție pe plan teologic și, inevitabil, filozofic, s-au cristalizat. Avem deci pe de o parte, preocuparea constantă a primilor teologi creștini ai Bisericii primare nu atât pentru interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
acestea, unitatea revelației aceluiași Dumnezeu depindea de înțelesul dat dumnezeirii lui Hristos. Este Cuvântul - subiectul teofaniilor veterotestamentare - divin prin participare, sau prin consubstanțialitate deplină cu ființa Tatălui? La această întrebare, Scripturile nu mai puteau fi prin ele însele un răspuns. Canonul scripturistic - lista scrierilor autorizate de Biserică pentru lectura liturgică și gândirea teologică - nu putea furniza o viziunea organică asupra Revelației. Prezența intactă a notelor muzicale într-o partitură veche nu înseamnă nimic fără cunoașterea gamei în care acea piesă trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Tradiția apostolică a decis să recunoască un singur Hristos - Cel vestit în Scripturi de către profeți. Implicațiile acestei afirmații, în plan dogmatic, urmau să fie gândite și formulate pe perioada câtorva secole, înainte și după sinodul ecumenic de la Calcedon (431). Odată canonul scripturistic stabilit, precum și principiul tacit care identifica pe Hristos ca subiect central al Revelației biblice, urma să rezulte definiția formală, inevitabil paradoxală, pentru că era doar asimptotic completă, a identității lui Hristos. Cuvântul întrupat trebuia văzut din perspectiva dublei Sale relații
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și eshatologic. Pentru a participa la adevărul Ortodoxiei nu este suficientă nici măcar o entuziastă aderență - publică, prin definiție - la expresiile livrești ale binecinstitei „tradiții răsăritene”. A fi membru al tradiției apostolice nu reprezintă deloc un privilegiu al celor care îmbrățișează canonul literar al Scripturilor, putând reconstitui cu minuție tabloul istoric al primelor controverse dogmatice. Ortodoxia teologică nu are un singur stindard pentru că celebrează apofatic necuprinsul văzduhului. Revelația Cuvântului lui Dumnezeu este nu obiectul, ci evenimentul constitutiv al teologiei. Teologia fixată în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
va susține altceva: chiar dacă evaluarea critică a argumentelor de autoritate nu trebuie exclusă din forul judecății personale, există totuși câțiva factori esențiali care predetermină deciziile rațiunii practice. Modernitatea, mai cu seamă, a învestit instituțiile pedagogice cu un eminent rol tutorial. Canonul în jurul căruia se axează un program de educație manifestă opțiunile comode sau doar implicite ale unei anumite tradiții. El structurează anumite dispoziții mentale și induce un anumit orizont de așteptări. Când canonul marxist al istoriei filozofiei propunea, prin vulgata manualelor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
învestit instituțiile pedagogice cu un eminent rol tutorial. Canonul în jurul căruia se axează un program de educație manifestă opțiunile comode sau doar implicite ale unei anumite tradiții. El structurează anumite dispoziții mentale și induce un anumit orizont de așteptări. Când canonul marxist al istoriei filozofiei propunea, prin vulgata manualelor, un salt de aproape 1800 de ani, trecând de la prezentarea stoicismului direct la momentul cartezian al gândirii europene, tendința de a considera teologia creștină ca moment al vacuității în istoria spiritului, resorturile
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
câștig adus de hermeneutica fenomenologică este relevarea unei evidențe pierdute în modernitate: în lectura unei opere diseminată în timp, intenția auctorială „originară” nu poate fi recuperată fără medierea tradiției 1. Semiotica Scripturii, mai ales, trebuie disciplinată prin supunerea interpretării la canoanele tradiționale ale comunității căreia Scriptura i-a aparținut mai întâi: Biserica. Hermeneutica Bibliei nu este nici o operă de „demitologizare”, nici o reproducere în ediție anastatică a textului originar. Tradiția patristică i-a recunoscut atât pe autorii scrierilor sacre, cât și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în chip magic (dar înșelător, conform legii fenomenologice a duplicității apariției), cea mai violentă formă de uitare a dimensiunii subiectiv-patetice a corporalității o reprezintă prostituarea. Eșecul este celebrat în acest caz. Relațiile strict economice dictate de prostituție au devenit un canon al erotismului contemporan. Prostituția este o industrie globală asociată din vechime cu abuzul, crima și degradarea ultimă a personalității. Deși condiționată social în mod diferit, prostituția consacră erotismul profan, orgiastic, iresponsabil și, prin urmare, demonic 2. Fără să atingă măcar
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
un permanent recurs la arheologie. Postmodernitatea este o paradigmă politică făcută să tolereză varietatea și amestecul. Incapabil de sinteze majore, timpul nostru distilează cocktailuri. Ceea ce contează este consumul brut, iar nu neapărat calitatea digestiei. Cei care mai revendică ortodoxia unui canon cultural, formativ pentru istoria umanității, trebuie să se justifice în fața hermeneuticii suspiciunii. Elitele angajate într-un proces de legitimare simbolică a unor valori universale - cum sunt fie liderii religiilor Cărții, fie campionii liberalismului secular - sunt chemate la un permanent exercițiu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
spitale - se lasă amputate de nevroza discriminării pozitive. Nu doar imperfecțiunea contingentă a vremurilor aduce în discuție necesitatea acestor instituții formatoare ale Europei. Ceea ce jargonul postmodernității atacă sunt mai mult decât niște elemente decorative - el atinge temeliile tradiției. Ideea de „canon”, de pildă, este revolută. Finanțatorii academici promovează studiul doctoral al telenovelei mai curând decât fenomenologia memoriei la Augustin. Exaltând curiozitatea fără discernământ, tot mai multe centre de cercetare acceptă să devină orfelinate ale gândirii asistate. Politețea a ajuns să însemne
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Firea românilor, Editura Nemira, București, 2000. Barbu, Daniel, Bizanț contra Bizanț, Editura Nemira, București, 2001. Barbu, Daniel, Scrisoare pe nisip. Timpul și privirea în civilizația românească a secolului XVIII, Editura Antet, București, 1996. Barnes, M.R., „The Fourth Century as Trinitarian Canon”, în L. Ayres & G. Jones (ed.), Christian Origins. Theology, Rhetoric and Community, Routledge, Londra, 1998, pp. 47-67. Barnes, Michel René & Daniel H. Williams, Arianism after Arius: Essays on the Development of the Fourth Century Trinitarian Conflicts, T&T Clark, Edinburgh
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
prezent, EIBMBOR, București, 1971. Nota autoruluitc " Nota autorului" • „Cvadratura cercului teologico-politic: un argument” reprezintă sinteza dintre un material inedit și eseul de întâmpinare publicat sub titlul „Neopășunismul bovaric”, în revista Idei în dialog III (Martie 2006), nr. 18, pp. 33-35. • „Canonul confesiunii apostolice” a apărut inițial cu titlul „Confesiunea apostolică, hermeneutica Scripturii și limbajul teologic al Ortodoxiei”, în volumul colectiv îngrijit de T. Baconksy și B. Tătaru-Cazaban (ed.), Dumitru Stăniloae sau paradoxul teologiei, Editura Anastasia, București, 2003, pp. 307-370. • „Gâlceava dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Cvadratura cercului teologico-politic: un argument 9 Instituții și modernitate 9 Eșecul teologico-politic 13 Teologia fără epistemă 16 Așchii, rumeguș și limbă de lemn 20 Gramatica Ortodoxiei: aproximări distante 25 Topologia dogmei 28 Vocația mijlocirii: între Hermes și Pavel 32 II. Canonul confesiunii apostolice 37 Diferența specifică 37 „Dar voi cine ziceți că sunt Eu?” 40 Excurs despre vocația temeiniciei: Dumitru Stăniloae 43 Bolta Templului 50 Credința și mărturisirea apostolică 54 Martiriul și autoritatea tradiției 56 Duhul adevărului 59 Darul discernământului 62
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
anul 1950, odată cu provocarea epistemologică a ciberneticii lui N. Wiener, prin publicarea articolului cu titlul Comportement, intention et téléologie (1943), eveniment care constituie manifestarea epistemologică cea mai mare a secolului al XX-lea. Prin noua disciplină științifică cibernetica se respingeau canoanele pozitivismului, empirismului logic și materialismului dialectic și se introducea în discursul științific și în teoria cunoașterii conceptul de "telelologie", care considera capacitatea comportamentului unui sistem natural sau artificial, viu sau neviu, de a se finaliza de-a lungul timpului. Problemele
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
coordona inițiativele luate de către state și de a regla diferitele litigii apărute pe scena internațională. În prezent, instituționalizarea relațiilor internaționale oferă statelor și organizațiilor internaționale, cum ar fi Uniunea Europeană, putere mai mare și prefigurează organizarea acestora pe baze noi, potrivit canoanelor societății internaționale 2. Astfel, caracteristicile societății internaționale contemporane s-au schimbat cel mai mult în partea a doua a secolului al XX-lea, decât în două sau trei secole anterioare. Ridicarea de noi puteri (S.U.A., Japonia, China) și decolonizarea au
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ordine sinteză constructivă, clasică, integrală”. În ciuda aparențelor, asemenea postulate nu contrazic, totuși, respingerea „gramaticii” și a „logicii”; căci noua „gramatică” și „logică” a poeziei se vrea expresia unei ordini construite de poet, cu totul alta decît cea moștenită, ținînd de canoanele discursivității și În corespondență cu o ordine a realului. Poezia nouă, ca și arta de avangardă, se vrea esențialmente antimimetică, evadată - cum se putea citi În manifestul revistei Integral - din „pastișul etern natural”. Altfel spus, „construcția” poetică Își mărturisește insubordonarea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ora actuală am avea de-a face cu resuscitarea artificială a referentului, încorporat în sisteme de semne, substituibile la nesfârșit 229. 2.3.Poezia și proza. Recuperarea genurilor și renegocierea canonuluitc "2.3.Poezia și proza. Recuperarea genurilor și renegocierea canonului" După cum prea bine se știe, modernismul a acreditat, printre altele, teza conform căreia creația lirică ar reprezenta genul literar cel mai nobil, un gen în tot cazul mai elevat decât proza, întrucât, spre deosebire de aceasta din urmă, poezia ar fi autonomă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
încercare de recuperare a genurilor și cu precădere a genurilor narative”. Întregul sistem literar ni se înfățișează astfel supus unei tensiuni dinamice: pe de o parte se înregistrează creșterea cotei și afirmarea decisivă a genurilor plasate mai demult sub semnul „canonului interdicției” (Kanon des Verbotenen), iar pe de alta, o întoarcere spre trecut, spre tradiție, matifestată prin subtile jocuri combinatorii, menite să alcătuiască, în anumite cazuri, un adevărat „repertoriu enciclopedic al narabilului”. Vom zăbovi mai mult în cele ce urmează asupra
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]