4,620 matches
-
de identitatea participanților la fiecare subeveniment, precum și de natura relațiilor temporale dintre subevenimente. După aceste criterii, autoarele deosebesc evenimentele simple (de exemplu, cele descrise de verbele de stare) de evenimentele complexe (de exemplu, cele descrise de verbele cauzative). (c) Abordarea cauzală (Levin și Rappaport Hovav 2005: 117) postulează existența unor "lanțuri cauzale" ale participanților la eveniment și a unei "transmiteri de forță" între participanți. Dintre adepții acestei teorii (Croft 1991, 1993, 1998, Jackendoff 1990, 1997, Langacker 199188, Talmy 1985) mă voi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dintre subevenimente. După aceste criterii, autoarele deosebesc evenimentele simple (de exemplu, cele descrise de verbele de stare) de evenimentele complexe (de exemplu, cele descrise de verbele cauzative). (c) Abordarea cauzală (Levin și Rappaport Hovav 2005: 117) postulează existența unor "lanțuri cauzale" ale participanților la eveniment și a unei "transmiteri de forță" între participanți. Dintre adepții acestei teorii (Croft 1991, 1993, 1998, Jackendoff 1990, 1997, Langacker 199188, Talmy 1985) mă voi opri numai asupra lui Croft. Croft (1991: 186) formulează ipoteza ordinii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ale participanților la eveniment și a unei "transmiteri de forță" între participanți. Dintre adepții acestei teorii (Croft 1991, 1993, 1998, Jackendoff 1990, 1997, Langacker 199188, Talmy 1985) mă voi opri numai asupra lui Croft. Croft (1991: 186) formulează ipoteza ordinii cauzale, conform căreia ierarhia relațiilor gramaticale subiect − obiect − oblic corespunde ordinii participanților în lanțul cauzal. În funcție de acest criteriu, autorul distinge (a) roluri subsecvente: Beneficiar, Recipient, Rezultat și (b) roluri antecedente: Instrument, Modalitate, Mijloc, Comitativ, Agent Pasiv, Ergativ, Cauză, iar obiectul este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acestei teorii (Croft 1991, 1993, 1998, Jackendoff 1990, 1997, Langacker 199188, Talmy 1985) mă voi opri numai asupra lui Croft. Croft (1991: 186) formulează ipoteza ordinii cauzale, conform căreia ierarhia relațiilor gramaticale subiect − obiect − oblic corespunde ordinii participanților în lanțul cauzal. În funcție de acest criteriu, autorul distinge (a) roluri subsecvente: Beneficiar, Recipient, Rezultat și (b) roluri antecedente: Instrument, Modalitate, Mijloc, Comitativ, Agent Pasiv, Ergativ, Cauză, iar obiectul este punctul final. Croft (1991: 191) arată că anumite limbi acceptă încorporarea unui argument nominal
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
transferul: direcția mișcării > direcția cauzării. Croft (1991: 155) subliniază că entitatea afectată este implicată mai mult în acțiune decât entitatea mai puțin afectată. Pentru determinarea Agentului este folosit și criteriul animării. Agentul Pasiv este entitatea care precedă subiectul în lanțul cauzal, atunci când verbul principal descrie evenimentul care rezultă în starea prezentă a subiectului. Asemănarea cu Cauza constă în faptul că Agentul Pasiv este obiect sau persoană, inițiatorul tehnic al versiunii active a segmentului verbal cauzal. Pentru detalii asupra teoriei lui Croft
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
entitatea care precedă subiectul în lanțul cauzal, atunci când verbul principal descrie evenimentul care rezultă în starea prezentă a subiectului. Asemănarea cu Cauza constă în faptul că Agentul Pasiv este obiect sau persoană, inițiatorul tehnic al versiunii active a segmentului verbal cauzal. Pentru detalii asupra teoriei lui Croft, vezi și Stan (2005: 224−229). Înscriindu-se în linia teoriei cognitive de tip cauzal, Lemmens (1997) arată că gramatica (engleză) acțiunii și a evenimentului este guvernată de două modele distincte ale cauzalității: modelul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cauza constă în faptul că Agentul Pasiv este obiect sau persoană, inițiatorul tehnic al versiunii active a segmentului verbal cauzal. Pentru detalii asupra teoriei lui Croft, vezi și Stan (2005: 224−229). Înscriindu-se în linia teoriei cognitive de tip cauzal, Lemmens (1997) arată că gramatica (engleză) acțiunii și a evenimentului este guvernată de două modele distincte ale cauzalității: modelul ergativ și modelul tranzitiv. În modelul ergativ, constituirea evenimentului începe cu Tema și acționează împotriva curentului de energie. Participantul Temă este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
obiecte interne. Pesetsky (1995: 111) observă că it se referă la cauze ale vremii, ale emoțiilor, în afara unui control conștient. Pesetsky (1995: 112) arată că ambientul reflexiv exprimă sursa internă a emoției; subiectul cauzativelor morfologice este un element din lanțul cauzal. Acest rol tematic este numit Cauzator Ambiental (engl. Ambient Causer, A-Causer). Pesetsky (1995: 115) susține că inacuzativele autentice sunt cele fără Cauzator Ambiental, care nu acceptă niciun fel de pasiv. Cauzatorul Ambiental este reatribuit unui grup cu by 'de (către
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în franceză). Susținând că analizele derivaționale nu sunt potrivite, Alexiadou, Anagnostopoulou și Schäfer (2006) pornesc de la Kratzer (2003) și adoptă o descompunere sintactică a verbelor de schimbare de stare în Voice și CAUS: [Voice [CAUS [Root]]]. CAUS introduce o relație cauzală între evenimentul cauzator (argumentul implicit al CAUS) și starea rezultată, denotată de rădăcina verbului, iar Voice este responsabilă de introducerea argumentului extern și poartă trăsături legate de agentivitate și de modalitate; trăsătura [± Agentiv] este responsabilă de legitimarea argumentului extern, Agent
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mai ales la gastrite hiperacide și ulcer gastro-duodenal. Regimul alimentar Va fi variat de la o zi la alta și compus din alimente bine tolerate și preferate de bolnav. Gastritele acute Mai Întâi este indicat repaus la pat și suprimarea agenților cauzali, prin provocarea evacuării conținutului gastric. Dacă pacientul a ingerat substanțe chimice sau alimente alterate vor fi necesare spălături gastrice. Urmează ca În primele 1-3 zile de la declanșarea bolii să se respecte un repaus alimentar total, adoptând o dietă hidrică, numai
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
va servi 4-5 mese pe zi, de preferat la aceleași ore, cu alimente ținute la temperaturi potrivite, pentru a evita congestionarea mucoasei gastrice. Nu se vor bea lichide În timpul meselor. Regimul de viață Tratamentul etiologic constă din Îndepărtarea factorilor cauzali care determină iritarea sau ulcerarea mucoasei gastrice. În cazul ingerării unor substanțe toxice, tratamentul medical constituie o urgență de prim ordin care impune transportul bolnavului la spital. Pentru neutralizarea agentului toxic se dau, pe gură, substanțe antidot: soluții slab acide
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și al ficatului cât și la nivelul aparatului cardiovascular. Cele mai frecvente sângerări prin hematemeză pornesc din gastrite acute sau cronice și din ulcerațiile peptice (ulcer gastric și duodenal), mai ales când sunt provocate de bacteria Helicobacter pylori. Ca frecvență cauzală urmează hemoragiile produse prin sindromul Budd-Chiari, cu o tromboză a venelor hepatice, cu formare de cheaguri de sânge sau cu apariția unei tumori, manifestată prin ascită, ciroză hepatică și cancer (gastric sau hepatic). O mare atenție trebuie să fie acordată
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
spiritului și computare. Nici o scăpare în afara acestei triple participări, a acestui triplu nivel. Ceea ce rămîne semnificativ, în privința celor două metafore ale mașinii de reprezentare și ale mașinii de exprimare (organismul) este înțelegerea secretă între cele două tipuri de raționalitate, lineară (cauzală) și circulară (autopoietică). Această înțelegere secretă produce o formă împrumutată de la cele mai recente tehnici avansate în domeniul comunicării. Că starea lucrurilor este atunci puțin tulburată și că domnește o destul de mare confuzie teoretică, nu este o întîmplare. Ca orice
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
eforturile acumulate de generațiile precedente... Sunt conștient că nu sunt decât o verigă din lungul lanț al cercetătorilor"26. Capitolul 2 Cincisprezece strategii în sociologia comparată Introducere Nu există discipline precum chimia comparată sau fizica contextuală. În științele naturii, lanțul cauzal este identic peste tot. În fizica experimentală sau în chimie, descoperirile au o validitate universală. Dimpotrivă, în științele sociale, din cauza diversității și a schizofreniei societăților umane, ele sunt contextuale și relativiste. Acest lucru este valabil pentru toate speciile în viață
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
că metodele variațiilor concomitente nu pot fi aplicate realităților sociale. Nu există nici măcar o singură o teorie sociologică să nu fi fost invalidată în unele cazuri: în științele sociale există foarte puține paradigme 1. O astfel de diversitate de relații cauzale implică o varietate de metode. Cuvântul "metodă" are două înțelesuri. Primul se referă la tehnica analizei, cum ar fi eșantionajul în anchete, clasificarea datelor agregate, regresiile multiple, inferența ecologică și așa mai departe. Cel de-al doilea desemnează abordarea generală
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ea este și o ilustrare a strategiei omogenizării conceptuale a unui câmp eterogen, deoarece analiza sa se construiește pornind de la conceptul de "stat slab", și alătură țări de pe două continente separate de șapte până la zece secole 37. Comparații ale relațiilor cauzale decalate în timp Dimensiunea temporală este importantă pentru înțelegerea proceselor și efectelor politice. Ratele schimbării sunt esențiale pentru analiza dezvoltării politice. Schimbările rapide pot avea efecte diferite față de schimbările lente. Comparațiile între ratele schimbării pot revela diferențe importante. Decalajul în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
au reușit să explice doar o mică parte a variației 38. Problema îndelung discutată a dezvoltării economice și a condițiilor necesare pentru crearea unor regimuri democratice stabile implică și ea decalaje de timp considerabile, care au fost adesea neglijate. Relațiile cauzale în tendințele demografice contemporane din Lumea a Treia ar fi mai vizibile dacă s-ar lua în considerare urbanizarea și alfabetizarea la un moment dat, precum și ratele nașterilor și ale mortalității infantile cu o generație mai târziu. Astfel de decalaj
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
contexte sociale cu caracteristici profunde, care condiționează alegerea țărilor. Dar chiar și atunci este posibilă adoptarea unei alte strategii prin alegerea unui pol de referință exterior, cum ar fi pseudo-democrațiile emergente, societățile secularizate sau societățile despotice orientale. Comparatistul stabilește relații cauzale și observă interacțiunea diferiților factori împărțind realitatea socială în sectoare specifice. Înainte de a compara, este necesar să segmentezi, alegând în același timp țările potrivite pentru a fi incluse în cercetarea comparată. Printr-o astfel de segmentare și selecție, s-a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ca Italia, Spania sau Maroc, sunt caracterizate de un regionalism foarte puternic și de existența mai multor orașe importante. Excepțiile puține, precum Austria sau Mexic confirmă regula. Traducerile concrete ale acestei caracteristici constituționale sunt totuși minimale, tocmai datorită macrocefalismului. Relația cauzală e greu de pus în evidență. Dacă Germania este în mod efectiv un stat federal, cauza nu e doar moștenirea istorică sau faptul că după al Doilea Război Mondial aliații, la sugestia Franței, au insistat ca această dispoziție constituțională să
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
persoane ce au fost importante în regimul comunist. Crize, elite, regimuri: întrebări privind cauzalitatea Am arătat că crizele politice sunt evenimente fundamentale care produc frecvent schimbarea elitelor și a regimurilor. Dovezile contemporane și istorice privind aceste aspecte sunt indisputabile. Modelul cauzal simplu arată astfel: criză politică → schimbarea elitei → schimbarea regimului Așa cum am văzut, însă, raportul dintre crize, elite și regimuri nu este atât de clar. Atunci când raportul este "despachetat", așa cum am început să facem în acest capitol 38, săgețile cauzale încep
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Modelul cauzal simplu arată astfel: criză politică → schimbarea elitei → schimbarea regimului Așa cum am văzut, însă, raportul dintre crize, elite și regimuri nu este atât de clar. Atunci când raportul este "despachetat", așa cum am început să facem în acest capitol 38, săgețile cauzale încep rapid să arate în ambele direcții. Crizele produc schimbări în elite și în regimuri, cu singuranță, dar elitele și regimurile creează deseori crize. Multe crize produc confruntări între elite și slăbirea regimurilor, dar pot și proveni din aceste confruntări
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
slăbirea regimurilor, dar pot și proveni din aceste confruntări și slăbiri. Pericolul tautologiei este evident: elitele și regimurile se schimbă în timpul crizelor pe care le creează. O metodă de a reduce circularitatea constă în a căuta condițiile în care raportul cauzal preponderent este de la crize spre elite și regimuri, precum și condițiile în care raportul cauzal preponderent este invers, de la elite și regimuri spre crize. Crizele create în principal de forțe exogene cuceriri de către o putere străină, fluctuații ale piețelor mondiale ce
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
evident: elitele și regimurile se schimbă în timpul crizelor pe care le creează. O metodă de a reduce circularitatea constă în a căuta condițiile în care raportul cauzal preponderent este de la crize spre elite și regimuri, precum și condițiile în care raportul cauzal preponderent este invers, de la elite și regimuri spre crize. Crizele create în principal de forțe exogene cuceriri de către o putere străină, fluctuații ale piețelor mondiale ce creează dezastre economice locale, precum și cutremure, incendii sau inundații pot provoca în mod independent
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a polemistului care a fost inconfundabilul Ioan Petru Culianu. Acesta ar fi depistat, după cum afirmă Theodor Codreanu, "lucruri îngrozitoare despre Eminescu". Or, între atacurile sale la adresa marelui poet și asasinarea respectivului într-un loc nefericit, "nu poate exista o legătură cauzală, ci doar contextuală". Și totuși de ce în zona finală a eseului, la care ne-am referit, semnatarul acestuia (Culianu) "culpabilizează un întreg popor"? "Crai nou", nr. 5674, 18 iunie 2011 ION BARBU ȘI SPIRITUALITATEA ROMÂNEASCĂ MODERNĂ. ERMETISMUL CANONIC, BUCUREȘTI, CURTEA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vizitat de amici în perioada internării, cu un certificat medical întocmit abia la 5 iulie 1883, transferat apoi la Viena "tot pe ascuns" etc., tratat de un sifilis inventat, îndopat totalmente contraindicat cu mercur (mai apoi), invocându-se drept factori cauzali zestrea ereditară ori epuizarea. Punând cap la cap documentele probatoare (câte sunt) noii exegeți aduc la lumină numeroasele neconcordanțe ale depozanților, contemporani a poetului. Începând, desigur, cu Maiorescu, criticul operând în jurnalul său (Însemnări zilnice) numeroase adăugiri, cu creion roșu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]