KorAP: Find »[drukola/base=ceașcă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...119 120 121 ...149 >

3,719 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609

căzînd printr-un puț Îngust. Dar panica, la fel ca dezamăgirea, se amplifică și apoi se stinse. Domnul Mundy se Întoarse la timp cu o ceașcă de cacao: Duncan i-o luă din mînă și o bău umil. Duse apoi ceașca În bucătărie și o spălă, Întocînd-o de mai multe ori În jetul de apă rece. Luă laptele rămas În oală și-l puse Într-o farfurioară pe podea pentru pisică. Ieși, la toaletă, și o clipă stătu acolo, În curte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
căror fețe le recunoșteau: prietenele și soțiile bărbaților aflați În alte părți ale Închisorii. Își Împrospătau machiajul, uitîndu-se În pudriere și prăpădindu-se de rîs. Viv și tatăl ei se mutară În alt loc. Intrară și-și cumpărară cîte o ceașcă de ceai. Cafeneaua asta nu era la fel de plăcută ca cealaltă. Aveau o singură linguriță legată de tejghea cu o sfoară. Mesele erau acoperite cu fețe de masă pătate de grăsime, iar fereastra aburită avea urme de murdărie În locurile În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
care bărbații Își sprijiniseră probabil capul de ea, În timp ce stăteau tolăniți În scaune. Dar tatăl ei nu vedea nimic din toate astea. Încă avea gesturi de parcă era un mecanism pus În mișcare sau dat peste cap. Se așeză, Își aduse ceașca la gură și mîna Îi tremura; trebui să-și coboare capul și să soarbă repede ceaiul Înainte de a-l vărsa. Iar cînd Își răsuci o țigară, tutunul căzu din hîrtie. Ea puse ceașca jos și-l ajută să culeagă firele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
dat peste cap. Se așeză, Își aduse ceașca la gură și mîna Îi tremura; trebui să-și coboare capul și să soarbă repede ceaiul Înainte de a-l vărsa. Iar cînd Își răsuci o țigară, tutunul căzu din hîrtie. Ea puse ceașca jos și-l ajută să culeagă firele de pe masă, folosindu-se de unghiile ei lungi și glumind pe seama asta. După ce trase un fum, se mai calmă puțin. Își termină ceaiul și o luară Împreună spre metrou, mergînd repede de data

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
care le adăpostiseră - erau făcute În primul rînd din spațiu. Spațiile erau importante, nu cărămizile. Partea din spate, totuși, era mai mult sau mai puțin neatinsă. Trecură printr-un pasaj scîrțîitor și ieșiră, În mod bizar, Într-o bucătărie cu cești și farfurii pe rafturi și poze pe pereți, cu lumina electrică aprinsă și draperiile de camuflaj trase. Dar o parte din tavan se rupsese, și valuri de praf se rostogoleau printre crăpăturile tencuielii; grinzile continuă să cadă, spunea gardianul, și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
unui tablou. Mickey i-l dădu dezgustată. — De parcă n-ar fi suficiente bubuituri prin jur, mai trebuia să provoci și tu una. Nu vroiam decît să-mi fac un ceai, zise el, Încă tușind. Un om are dreptul la o ceașcă de ceai, nu crezi? CÎnd Îl săltară În picioare, Își dădură seama cît de rău fusese zgîlțîit. Avea arsuri pe față, pe mîini și pe o parte din păr, iar genele și sprîncenele Îi fuseseră pîrlite de tot. Se gîndiră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Helen din priviri, de parcă o frămînta o Întrebare. — Uite, zise ea după aceea. Trase de ceasul care i se ridicase pe braț. Tata o să mai stea Încă vreo zece minute. Eram pe punctul de a mă duce să beau o ceașcă de ceai. E-o cantină sau ceva de genul ăsta lîngă stația de tren. Vrei să vii cu mine? Sau trebuie să te Întorci la lucru? — Ei bine, zise Helen surprinsă. Ar trebui să mă Întorc la birou, de fapt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
cearta tipic feminină despre cine trebuie să plătească. În cele din urmă, plăti Julia, spunînd că a fost ideea ei. Ceaiul arăta Înfiorător: cenușiu, fiind probabil pregătit cu apă cu clor, iar laptele era praf, și forma cocoloașe. Julia luă ceștile și o conduse pe Helen alături, spre o grămadă de saci de nisip puși sub o fereastră astupată cu scînduri. Sacii stătuseră În soare și miroseau destul de plăcut a iută pe cale de a se usca. Unii se rupseseră și lăsau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
ăsta. — Și mie, zise Helen. E un sunet de vacanță, nu-i așa? Unul amintind de găletușe și lopățele. Mă face să-mi doresc să plec, să părăsesc Londra, măcar o clipă. Bău cu lăcomie restul de ceai din fundul ceștii. Dar n-am nici o șansă, cred. Nu? Întrebă Julia. Nu poți aranja ceva? — Dar unde să te duci? Și apoi, trenurile... Oricum, n-aș reuși s-o conving pe Kay. Acum face ore suplimentare În Dolphin Square. Nu și-ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Nu era duritatea o condiție a strălucirii, la urma urmelor? Apoi Julia Își schimbă postura, și momentul trecu. Puse din nou mîna pe ceas; Helen văzu cît de tîrziu se făcuse. — La naiba. Își termină rapid țigara, aruncă mucul În ceașca aproape goală și Îl auzi cum sfîrÎie. Trebuie să mă Întorc la serviciu. Julia dădu din cap și termină ceaiul. — O să te-nsoțesc, zise ea. Se Întoarseră repede la cantină să-și lase ceștile pe tejghea, apoi merseră cîteva sute de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Își termină rapid țigara, aruncă mucul În ceașca aproape goală și Îl auzi cum sfîrÎie. Trebuie să mă Întorc la serviciu. Julia dădu din cap și termină ceaiul. — O să te-nsoțesc, zise ea. Se Întoarseră repede la cantină să-și lase ceștile pe tejghea, apoi merseră cîteva sute de metri pîna la biroul lui Helen. — Domnișoara Prism o să-ți facă viața amară pentru că ai Întîrziat atît? o Întrebă Julia În timp ce mergeau. — Domnișoara Chisholm, zise Helen zîmbind. S-ar putea. — Atunci ar trebui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
care se alătura mirosurilor și aerului Încărcat din Încăpere, o deprimă. Își dădu seama cît de sătulă era să trăiască laolaltă cu femeile! CÎtă greață Îi făcea apropierea atîtor fete! A pudrei! A parfumurilor! A urmelor de ruj de pe buza ceștilor și a vîrfurilor de creion! A subsuorilor și picioarelor rase! A flacoanelor cu vergonal și cutiilor cu aspirină! Asta o făcu să se gîndească la aspirina din poșeta ei, iar mintea Îi zbură spre cartea poștală a lui Reggie. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
placă. — Julia este o persoană plină de viață, zise Helen fără să-și ridice privirea, și oamenii o plac sau nu o plac, cred. Iar Mickey Îți este devotată, bineînțeles. Da, probabil că așa este. — N-am băut decît o ceașcă de ceai, iar Julia a fost foarte amabilă. — Ei, foarte bine, zise Kay zîmbind. — Nu cred c-o să se repete. Kay o sărută pe obraz. — Eu sper că da. — Chiar? zise Helen ridicîndu-și privirea. — Bineînțeles, spuse Kay, sperînd În sinea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
acestea se Încolăcea iedera. Era o lumină verzuie, foarte blîndă. — Ți-o imaginezi pe bucătăreasă și pe servitoare umblînd prin cămară, zise Helen Învîrtindu-se prin jur. — Da, așa-i. Și pe polițistul de zonă, strecurîndu-se la mijlocul rondului să bea o ceașcă de ceai. Fără să-i urmeze cineva, zise Julia zîmbind. Hai, ia loc, Helen. Scosese un pachet de senvișuri Învelit În hîrtie cerată, și un clondir plin cu ceai. Trăsese scaunele, dar Își plimba privirea dubitativ de la scaunele prăfuite la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
un șir de atenții pe care Julia avusese ocazia să le accepte inițial, dar le refuzase... Julia despachetă senvișurile, scoase dopul de la ceaiul aburind; clondirul stătuse Învelită Într-un pulover pentru a menține ceaiul fierbinte. Turnă puțin ceai În două cești delicate dintr-unul dintre dulapuri, apoi Îl amestecă, pentru a Încălzi porțelanul, aruncă lichidul, după care turnă din nou ceai. Ceaiul era dulceag și cu mult lapte. Probabil că Își pusese Întreaga rație. Helen Îl sorbi, Închizîndu-și ochii cu un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
brasarde, medalii. Credeam că tocmai acestui impuls militar, care a răsărit În Germania, ne-am Împotrivit! Sorbi ceaiul și apoi fu pe punctul de a căsca. Dar probabil că iau lucrurile prea În serios. Se uită la Helen peste buza ceștii. Ar trebui să fiu ca tine: adaptată și așa mai departe. Helen se holbă, surprinsă să constate că Julia Își formase o idee despre ea, cu atît mai puțin una de acest gen. — Așa ți se pare că sînt? Întrebă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
transforma Într-o eroină fără voie, că pasiunea lui Kay era atît de absolută, Încît avea o doză de irealitate, și nu-i puteai răspunde la fel... Dar nu puse Întrebări despre nici unul dintre aceste lucruri. Se uită iar În ceașcă și tăcu. — Și cînd se va termina războiul? Întrebă Julia. Și totul va reveni la normal? Apoi se refugie Într-o expresie plină de vioiciune, clătinînd din cap. N-are rost să te gîndești la asta, nu-i așa? Asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
jena se evaporă. — Nu. E plăcut. — Ești sigură? Aș putea... ei bine, aș putea să-ți arăt toată casa, dacă vrei. Da, mi-ar plăcea. Își terminară senvișurile și ceaiul, și Julia făcu ordine, Îndepărtînd sticla și hîrtia, apoi clăti ceștile. Se Întoarseră la etaj, trecînd de ușile salonului și cele ale camerei de dincolo de el, și urcară pe scara slab luminată la etajele următoare. Mergeau ușor, șoptindu-și cîte ceva despre un anume detaliu sau un lucru distrus, dar, În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
era deja Îmbrăcată Într-o pereche de pantaloni croiți cu stil și un jerseu. N-am mai putut aștepta. Uită-te aici. Puse tava În poala lui Helen. Într-o vază erau niște crenguțe cu flori de hîrtie, vase și cești de porțelan, un castron Întors pe o farfurie, și cutia roz cu funda de mătase, În care se afla pijamaua din satin. Helen Își plimbă privirea de la un obiect la altul, cu politețe, ușor intimidată. — Ce flori frumoase. Ce cutie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
dădu semne că vrea să răspundă, Îi spuse: Dar Îți place? — Iubito, desigur. Dar... nu o merit. — Nu o meriți? Ce tot vorbești? Helen clătină capul și rîse, deschizîndu-și ochii. Nimic. SÎnt prostuță, asta-i tot. Kay luă tava cu cești, farfurii și hîrtie. — Ia Încearc-o, zise ea. — N-ar trebui. Nu Înainte de a face o baie. — O, prostii. Îmbrac-o. Vreau s-o văd pe tine! Așa că Helen se dădu Încet jos din pat, Își scoase cămașa ei de noapte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
luăm prînzul. Ce zici? — Deja ai cheltuit mult cu mine! — O, la naiba! cum ar spune Binkie. Nu ți-ar plăcea un prînz sofisticat? Nu veni nici un răspuns. Kay Închise portțigaretul și-l vîrÎ În buzunar. Mai turnă cafea În ceașca lui Helen și o duse În dormitor. Helen Își pusese sutientul, juponul și ciorapii. Acum Își pieptăna părul - cu mare atenție, Încercînd să dea o formă lejer ondulată buclelor. Pijamaua era pe pat, foarte atent Împăturită. Kay puse ceașca pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
În ceașca lui Helen și o duse În dormitor. Helen Își pusese sutientul, juponul și ciorapii. Acum Își pieptăna părul - cu mare atenție, Încercînd să dea o formă lejer ondulată buclelor. Pijamaua era pe pat, foarte atent Împăturită. Kay puse ceașca pe toaletă. — Helen, zise ea. — Da, iubito! — Pari teribil de distrasă. N-ai vrea să mergi undeva anume? Nu vrei la castelul Windsor sau undeva de genul ăsta? La Grădina Zoologică? — La Grădina Zoologică? se miră Helen, rîzÎnd dar și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Eu nu-nțelegeam. Toți băieții pe care i-a cunoscut au fost omorîți unul după altul... Ți-e frig? Helen tremură. — Puțin, dădu ea din cap. Kay se uită În jur. — E o lăptărie pe-aici. Am putea bea o ceașcă de ceai. Ți-ar plăcea? — Da, poate. Ți-ar trebui o prăjitură sau niște chec de ziua ta. Nu crezi? Helen Își Încreți nasul. — Nu cred că doresc așa ceva, pe bune. Orice am lua, e de proastă calitate. — O, zise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415

O, știu că tu ești de felul tău palidă, draga mea, recunoaște ea voioasă. Dar un pic de ruj poate face minuni. În ceea ce mă privește, am numai cuvinte de laudă pentru nuanța „Rug de toamnă“ de la Helena Rubinstein. O ceașcă de ceai? Chiar nu am vrut să mă descriu În timpul prânzului de Boxing Day drept persoana care câștigă pâinea În familia noastră. Mi-a scăpat. La masă se desfășura o discuție despre deciziile luate de Anul Nou, iar Donald, demn

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
era o alternativă: nu aveam timp de asta. În weekenduri, Întorcându-mă de la supermarket, mi se Întâmpla de multe ori să mă uit prin ferestrele aburite ale unei cafenele și să văd un cuplu, cu vârfurile degetelor atingându-se peste ceașca de cappuccino sau un bărbat singur citind un ziar și tânjeam să intru și eu, să comand ceva de băut și să tot stau. Dar asta era imposibil. Când nu eram la serviciu, trebuia să fiu mamă. Iar când nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]