3,053 matches
-
aib? �ndoieli asupra devo? iunii ortodoxe a lui Iorga. Aducea multe citate din Iorga că argumente ale acuză? iei sale. Baz�ndu? se pe citate din scrierile criticilor sau ale du? manilor lui Iorga, ca Eugen Lovinescu sau Mihail Dragomirescu, Cern? ianu atacă operele ? tiin? ifice, personalitatea ? i temperamentul lui Iorga �ntr? o manier? denigratoare. Orice conflict (? i Iorga era angajat �n multe) era amplu discutat unilateral. Nu erau omise nici pozi? iile literare ale lui Iorga. Opiniile lui s? m?n? toriște
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iile literare ale lui Iorga. Opiniile lui s? m?n? toriște, chiar ? i controversele lui literare cu cumnatul s? u, Gheorghe Bogdan? Duic? , erau men? ionate pe larg. Era acordat? aten? ia cuvenit? ? i controversei cu Maiorescu. Problemă cu pamfletul lui Cern? ianu constă �n formă �n care era prezentat acesta. El oferea extrapol? ri referitor la schimb? rile de atitudine ale lui Iorga fă?? de diferite probleme, cum ar fi chestiunea evreiasc? , Maniu, diversele sale lucr? ri despre Mihai Viteazul, rela? iile sale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care era prezentat acesta. El oferea extrapol? ri referitor la schimb? rile de atitudine ale lui Iorga fă?? de diferite probleme, cum ar fi chestiunea evreiasc? , Maniu, diversele sale lucr? ri despre Mihai Viteazul, rela? iile sale personale etc. etc. Cern? ianu punea la �ndoial? p�n? ? i patriotismul lui Iorga. Argumentul s? u se baza pe declară? ia f? cut? de Iorga la Atena, unde cutezase s? men? ioneze originile sale grece? ți �n fă? a unui public grecesc. Erau exprimate dubii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rege ? i dinastie. Erau analizate cu grij? șui? urile ? i cobor�? urile lui Iorga pe scena politic? , rela? iile lui schimb? toare cu dr. Lupu, Vaida, Goga, Maniu ? i Argetoianu, nefiind uitate nici capricioasele lui rela? îi cu A.�C. Cuza. Cern? ianu a citat chiar ? i exager? rile pamfletiste ale lui Constantin Sion din lucrarea acestuia, Arhondologia Moldovei, că s? �ntineze imaginea familiei Iorga 28. Iorga a replicat acestui pamflet că de obicei, d�ndu? l �n judecat? pe autorul lui pentru def
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i teap?. Argetoianu trebuia s? fie ? inut la curent ? i s? avizeze textul (textele) articolului (articolelor) �nainte de publicare. Articolele urmau s? fie publicate pe prima sau pe ultima păgîn? a ziarului (ziarelor). Jurnali? ții trebuiau s?? l contacteze pe Cern? ianu, s? atace �nt�lnirile ? i m? șurile politice ale lui Iorga ? i erau sf? tui? i s? ac? ioneze imediat. Argetoianu �i asigura pe to? i c? va avea grij? de toate cheltuielile 49. Campania de preș? �mpotriva lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ungaria ? i URSS, asimilarea evreilor a fost un e? ec. Iorga era foarte m�nios pe evreii unguri din Transilvania din cauza refuzului lor de a deveni rom�ni. �i cuno? tea ? i pe evreii din Basarabia ? i era furios pe evreii din Cern? u?i. Evreilor acestei metropole austro? evreie? ți (dup? p? rerea lui Iorga) le displ? cea p�n? ? i sunetul clopotelor bisericilor, iar rom�nii de acolo trebuiau s? �nve? e germană sau idi? că s? comunice cu evreii �n pr? v?liile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ar? , a avut o lung? discu? ie cu Hitler. Legiunea continuă s? comit? acte nebune? ți, asasin�ndu? i pe profesorul F. ? tef? nescu? Goang? , rectorul Universit?? îi din Cluj (rud? cu C? linescu) ? i pe colonelul G. Cristescu din Cern? u?i, o �nalt? oficialitate a poli? iei. Replică regelui a fost prompt? ? i nemiloas?. A doua zi, Codreanu, fra? îi Nicador ? i Decemvirii au fost �mpu? că? i �n timp ce �ncercau s? evadeze�. �Evenimente grave au venit peste noi�, scria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Studii, Charles B�mont. �n diminea? a zilei de 25 iunie, o coloan? de mă? ini acoperite de praf ? i noroi, pline cu germani basarabeni cu dare de m�n? a sosit la Bucure? ți. Consulul german al Chi? în? ului ? i Cern? u?iului �i avertizase s? plece c�ț timp o mai puteau face. �n cursul dup?? amiezii, Iorga a fost convocat la Consiliul de Coroan?. Aici a aflat c? Stalin primise de la Hitler und? verde �n privin? a ultimei sale obligă? îi contractuale inclus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
431, 434, 435 C? linescu, Armand 103, 109, 270, 308, 324, 348, 354, 377, 378, 380, 381, 382, 383, 384, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 391, 393, 394, 398, 400, 410, 425, 465 C? linescu, Gheorghe 20, 37, 143 Cern? ianu, Constantin 282, 284, 289, 347 Chamberlain, Neville 151, 312, 321, 388 Champfleury 59 Chanzy 203 Carol XII 136 Chateaubriand 59 Chauvin 86 Cehov, Anton 71, 87 Chendi, Ilarie 114, 120, 121, 144 Ch�nier 59 Ciu En Lai 87
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
p. 204 24��Neamul rom�nesc�, 8 iunie 1930 25��Neamul rom�nesc�, 18 iunie 1930 ? i 22 iunie 1931 ? i Memorii, vol. 6, pp. 13-14 26��Neamul rom�nesc�, 22 iunie 1930 27�Memorii, vol. VI, p. 58 28�C.�Cern? ianu, Nicolae Iorga � Neamul Rom�nesc: Antologie pentru posteritate, Bucure? ți, 1931 29��Neamul rom�nesc�, 4 martie 1931; Memorii, vol. VI, pp. 7-8, 396 30�Op. cît. , vol. VI, p. 38 31��Neamul rom�nesc�, 6 martie 1931. Regele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
română constituia o poziție de un cert avantaj. Finlanda ne-a întâmpinat cu o vreme mohorâtă, încețoșată și umedă. La aceasta se adăugau scurtimea zilelor și nopțile nesfârșite. De fapt, zilele erau un fel de amurguri cenușii, o luminozitate aproximativă cernându-se cu zgârcenie dinspre cerul plumburiu. Iluminatul public funcționa incontinuu. La fel, în spațiile de lucru, becurile și tuburile de neon rămâneau tot timpul aprinse. Ni se părea greu de suportat, deși aveam să realizăm repede că, printr-o șansă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în itinerar stabilit de la marginile Iașilor, aveau oare cei doi certitudinea netă că peste un secol (poate și mai devreme) genialitatea le va fi fost una pe veci notorie? Cel ce a lucrat aici decisiv a fost timpul: el a cernut, a simplificat, a facilitat minima noastră schemă. Și ajungem, în sfîrșit după futilele divagații la concretețea realității prezente. Nu mai putem fără riscul autoiluzionării face abstracție de ce se întîmplă, palpabil, în acest moment (după unii roză autoamăgire terminologică! postmodern). Avem
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Nicolae Bălcescu 12. Braniștea │ 65. Obîrșia Closani 13. Breznita-Motru │ 66. Obîrșia de Cîmp 14. Breznita-Ocol │ 67. Ogradena 15. Buicești │ 68. Oprisoru 16. Burila Mare │ 69. Orevita 17. Butoiesti │ 70. Ostrovu Mare 18. Cătunele │ 71. Padina 19. Cazanesti │ 72. Pătulele 20. Cerneți │ 73. Perii 21. Cervenita │ 74. Petra 22. Ciresu │ 75. Plavisevita 23. Corcova │ 76. Plopi 24. Corlatel │ 77. Podeni 25. Corzu │ 78. Ponoarele 26. Crainici │ 79. Poroina Mare 27. Craguesti │ 80. Prejna 28. Crivina │ 81. Pristol 29. Cujmir │ 82. Punghina 30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Bercus Marian comună Soldanu, județul Călărași 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 133 Lazăr Nicolae comună Soldanu, județul Călărași 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 134 Caldararu Somna comună Soldanu, județul Călărași 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 135 Lăpădat Gheorghe comună Soldanu, județul Călărași 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 136 Ilie Ionel comună Soldanu, județul Călărași 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 137 Cernea Maria sat Negoiesti, comuna Soldanu, �� județul Călărași 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 138 Mitran Oprea sat Negoiesti, comuna Soldanu, județul Călărași 2 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 139 Kraus Râdă comună Soldanu, județul Călărași 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 140 Cristea Floarea comună Soldanu, județul Călărași 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 141 Bălan Gheorghiță comună Soldanu, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
190 Achim Nicoleta Hunedoara, str.Ștrandului, bl.N1/ap.33, județul Hunedoara 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 191 Berchesan Claudia Hunedoara, str.Ștrandului, bl.H/ap.25, județul Hunedoara 5 ──────────────────────��───────────────────────────────────────────────────────── 192 Cazan Constantin Hunedoara, Str.N.Balcescu, bl.G2/ap.92, județul Hunedoara 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 193 Cernea Elenă Hunedoara, str.Ștefan Cel Mare, bl.X2/ap.28, județul Hunedoara 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 194 Lazăr Carlota Hunedoara, Str.Rindunicii, bl.4/ap.103, județul Hunedoara 5 ──────────────────────────���───────────────────────────────────────────────────── 195 Moldovan Violeta Hunedoara, str.Batiz, nr.4, bl.F1/ap.4, județul Hunedoara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
surâdea ideea că a început școala. Anca-Elena Catană AMURG DE TOAMNĂ E începutul lui noiembrie. Vietățile naturii se pregătesc de iarnă. Vremea este rece și umedă. Soarele se arată cu zgârcenie, stând mai mult ascuns după norii plumburii. Uneori mai cerne mărunt și pământul înmuiat de ploaie, este posomorât. Păsările călătoare pleacă la drum către sudul însorit, aducând pe aripile lor cântecele pădurii desfrunzite, iar animalele își adună provizii. Vântul suflă năvalnic prin livadă și împrăștie miros de frunze coapte. Gospodarii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ierburi, sapă. Uitându-te la ei, ar părea neobosiți. Cât de frumoasă este primăvara când natura se trezește iar la viață ! Andra Lorenț TOAMNA-ANOTIMP ÎMBELȘUGAT Când săgețile frânte ale cârdurilor de cocori și de rândunele străpung cerul, iar ploaia își cerne mărunt sita deasă, îmi aduc aminte de toamna cea cu mantie ruginie și cu trenă lungă. Într-adevăr, toamna este mohorâtă, cu vânturi moi și tânguitoare, dar este îmbelșugată. Adesea , toamna plânge cu lacrimi cristaline sub cerul spuzit de stele
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
doar câțiva anișori când am văzut pentru prima dată (spun prima dată , conștient) o steluță. Steluțe de zăpadă albe, spumoase, dansau în lumina unui bec din fața casei. Aveam vreo doi ani și jumătate și nu mai văzusem niciodată zăpadă. Cerul cernea încet-încet ca o plapumă de mătase în fața ferestrei, iar eu, o ștrengăriță , desenam pe sticla ușor aburită a ferestrei. Când nu mai aveam loc să desenez, am început să privesc afară și atunci am văzut cu uimire mii și mii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
A existat și un efect pervers al acestei critici, constând Într-o inițiere - e drept, limitată, trunchiată - a publicului român În teoriile sociologice nemarxiste. Este semnificativ faptul că, În plină epocă antisociologică, cititorii români au putut afla din lucrarea Stelei Cernea informații utile privind teoriile psihosociologice elaborate de G. Tarde, L. Ward, E. Ross, E. Bogardus, S.M. Lipset, M. Duverger, modelul ,,hiperempirismului dialectic” formulat de G. Gurvitch, teoria integralistă a lui P. Sorokin, teoria societății industriale de R. Aron, teoria clasei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
condiții de incertitudine (C. Zamfir); teorii ale societății postindustriale (O. Hoffman); sociologia grupurilor mici (A. Mihu); teorii ale problemelor sociale (C. Zamfir; S. Rădulescu, D. Banciu); calitatea vieții (C. Zamfir și colectiv; I. Rebedeu); structuri sociale și progres tehnic (M. Cernea, M. Micu, V. Dumitrescu; I. Mihăilescu; H.H. Stahl, M. Cernea, Gh. Chepeș; O. Hoffman; T. Herseni; I. Mărginean; L. Vlăsceanu); mobilitate și migrație socială (D. Sandu; T. Rotariu; H. Cazacu); opinie publică, comunicare (I. Drăgan; M. Cernea și colectiv; H.
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Hoffman); sociologia grupurilor mici (A. Mihu); teorii ale problemelor sociale (C. Zamfir; S. Rădulescu, D. Banciu); calitatea vieții (C. Zamfir și colectiv; I. Rebedeu); structuri sociale și progres tehnic (M. Cernea, M. Micu, V. Dumitrescu; I. Mihăilescu; H.H. Stahl, M. Cernea, Gh. Chepeș; O. Hoffman; T. Herseni; I. Mărginean; L. Vlăsceanu); mobilitate și migrație socială (D. Sandu; T. Rotariu; H. Cazacu); opinie publică, comunicare (I. Drăgan; M. Cernea și colectiv; H. Culea și colectiv); sociologia științei (Șt. Costea, M. Larionescu, I.
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
progres tehnic (M. Cernea, M. Micu, V. Dumitrescu; I. Mihăilescu; H.H. Stahl, M. Cernea, Gh. Chepeș; O. Hoffman; T. Herseni; I. Mărginean; L. Vlăsceanu); mobilitate și migrație socială (D. Sandu; T. Rotariu; H. Cazacu); opinie publică, comunicare (I. Drăgan; M. Cernea și colectiv; H. Culea și colectiv); sociologia științei (Șt. Costea, M. Larionescu, I. Ungureanu); structurile gândirii sociologice (C. Zamfir; M. Cernea; A. Mihu; T. Herseni; L. Dumitrescu-Codreanu; I. Ungureanu, Șt. Costea; I. Ungureanu, V. Constantinescu); metode și tehnici psihosociologice (S.
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Mărginean; L. Vlăsceanu); mobilitate și migrație socială (D. Sandu; T. Rotariu; H. Cazacu); opinie publică, comunicare (I. Drăgan; M. Cernea și colectiv; H. Culea și colectiv); sociologia științei (Șt. Costea, M. Larionescu, I. Ungureanu); structurile gândirii sociologice (C. Zamfir; M. Cernea; A. Mihu; T. Herseni; L. Dumitrescu-Codreanu; I. Ungureanu, Șt. Costea; I. Ungureanu, V. Constantinescu); metode și tehnici psihosociologice (S. Chelcea; A. Mihu; T. Nicola; H.H. Stahl) și a etc. Cu toată această deschidere spre Vest, totuși, În ansamblu, perioada comunistă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Bădescu; M.S. Stănculescu și I. Berevoescu); paradigma calității vieții (I. Mărginean); modele ale intervenției sociale În comunități defavorizate (C. Rughiniș); costurile sociale ale dezvoltării (M. Larionescu, S. Rădulescu, C. Rughiniș); - teorii de nivel mediu asupra moștenirii culturale și dezvoltării (M. Cernea și colectiv; O. Cucu-Oancea; V. Grigoraș, D.G. Ionescu, I. Mihai, A. Ovidenie, D. Pescaru, D. Petruți, L. Răduț, M. Vasile; S. Totelecan); - teorii ale etnicității și naționalismului: etnicitatea și conviețuirea colectivă (D. Abraham, S. Chelcea, I. Bădescu; L. Rain); un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Începe să se facă o diferențiere Între sociologie, care pare a nu mai fi taxată global ca „știință burgheză”, și „sociologia burgheză”. În această perioadă sunt paradigmatice două cărți: Gall Erno, Sociologia burgheză În România. Studii critice (1958), și Stela Cernea, Sociologia burgheză contemporană și problema claselor (1962). Numărul publicațiilor cu profil social, unele chiar sociologice, crește rapid de la o medie de 5,7 pe an la 23,6 În perioada 1959-1963. Etapa a treia: legalizarea sociologiei și explozia cercetărilor empirice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]