6,424 matches
-
puțin puternici, care rămîneau cei mai numeroși. Condițiile de muncă erau dure în tipografie. Munca se repartiza între culegătorul așezat, apoi în picioare în fața cutiei cu litere, presorul care mînuia presa pentru a imprima, în timp ce un alt confrate ungea cu cerneală formele, și corectorul care adesea nu era altul decît patronul tipografiei. Ziua de muncă începea la ora 5 sau 6 dimineața și se prelungea pînă la 7 sau 8 seara, nelăsînd decît o oră liberă pentru masa de prînz, dar
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
scade la 660 și nu mai atinge cifra anterioară decît la mijlocul secolului al XVIII-lea. Și calitatea cărții este influențată; o carte germană din această perioadă se recunoaște după hîrtia de proastă calitate, care a absorbit o mare parte a cernelii pe care caracterele uzate nu au putut-o reține. Multe biblioteci sînt ruinate, în timp ce altele, luate ca pradă de război, își schimbă proprietarii și vor îmbogăți fonduri străine, ca cele ale Vaticanului și ale bibliotecilor din Suedia. 2. Țările de
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mai multe tipuri de prese metalice, dar cea a lui Stanhope (1808) rămîne modelul cel mai perfecționat de presă cu braț; numeroasele inovații pe care Friedrich König (1774-1883) le aduce presei (mecanizarea, înlocuirea tighelului cu un cilindru, ungerea automată cu cerneală) deschid era tiparnițelor moderne. Rotativa (în care clișeul este fixat pe un cilindru), concepută încă din 1816, perfecționată de-a lungul secolului, este folosită în general pentru tipărirea ziarelor și a revistelor. Aceste progrese erau împiedicate de încetineala culegerii tipografice
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
rotește într-un mod regulat; mașinile de fotoculegere din generația a treia sînt capabile să abordeze 3 000 de semne pe secundă, adică 10 milioane pe oră. Chiar și tipărirea a evoluat și au apărut noi tehnici: laserul, jetul de cerneală, transferul termic, termica directă. Dezvoltarea informaticii deschide noi perspective editării. Calculatoarele pot fi conectate la o imprimantă. În timp ce primele listings aveau o formă de prezentare rudimentară, micro-ordinatoarele și mașinile de prelucrare a textului permit în prezent să se conceapă programe
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
recurs la această formă de protest. Avrut „să-l facă de brânză“, „să-l facă de râs“. Să fie el vreun nebun furios? Nici vorbă. Cristian Păvălucă nu e un marginal confuz ca Isaia, omul care l-a împroșcat cu cerneală pe fostul președinte Constantinescu. Păvălucă este un om cu studii superioare pe care le-a absolvit cu o medie aproape de zece, ceea ce i-a permis apoi să înceapă o carieră universitară. În ’90 emigrează în Canada, unde lucrează ca inginer
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
-i perfect. La sfârșitul acestui vacarm, lucrurile se vor așeza mai bine. Puterea va fi întreagă și guvernarea mai coerentă. Doar PSD-ul se va întreba retoric: cine m-a pus?! POLITICA DUPĂ POTOP Aproape că a curs la fel de multă cerneală câtă apă în ultimele evenimente. Criza politică și cea a inundațiilor s-au suprapus, dând naștere unui vacarm în care nu se mai înțelege om cu om. Strigătele de disperare ale sinistraților s-au amestecat cu vocile politicienilor, care se
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
listele electorale, pe urmă alți 8 în gruparea Ciontu, plus dezertori individuali. Aceeași hemoragie de cadre se înregistra în teritoriu, unde părăseau partidul o serie de primari și consilieri. Ei erau petrecuți cu alai de foștii tovarăși și tăvăliți în cerneala oficiosului PRM: nemernici, alcoolici, infractori etc. Corneliu Ciontu, fostul locțiitor al lui Vadim, vorbește despre un partid în disoluție. Probabil că Gigi Becali l-a auzit și s-a decis să îi dea PRM-ului lovitura de grație. El i-
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
mai fie nevoie să revenim asupra ei. Opera literară nu a fost încă studiată în ansamblu, și asta aș vrea să încerc aici. regina are șaizeci și șapte de ani; nu a lăsat pana și păstrează pe deget "pata de cerneală de neșters și dragă". Dar cariera sa literară este deja completă și este de așteptat că operele noi nu vor modifica sensibil judecata pe care o putem emite deja. Vor studia opera lui Carmen Sylva în sursele ei de inspirație
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de casă bătrânească, prin vreun dulap vechi de stejar, prin vreun întunecos sertar. Scrieți-mi dacă o aveți“. P|IANJENUL MYGAL DE SENEGAL: „Utilizat de prințesele-africane, din negura vremurilor până azi, pentru citirea viitorului obscur. Picioarele i se înmoaie în cerneală, urmând să fie descifrate urmele lăsate de acesta pe o imensă foaie de papirus. În lipsa unui asemenea mygal (și dacă ți-e teamă de păianjeni, fără egal, precum prințesei Pitipitipythia), se poate recurge și la muște, la unele de talie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
că bună parte din colegii lor de consiliu nu cunosc legile țării. Atunci am intrat pentru prima dată în contact cu primăriile din mediul rural și cu politica la sat... De neuitat! A fost ciudat să descopăr că scrieți cu cerneală. Și a fost și mai ciudat să aflu asta de pe www.dailymotion.com/video/x2tp0l raiul-gainilor-dan-lungu-manuscris fun... Am scris multă vreme „cu cerneală“, cum spuneți. Raiul găinilor, de unde sunt paginile de manuscris din imagini, e ultima carte scrisă la stilou, după aceea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
primăriile din mediul rural și cu politica la sat... De neuitat! A fost ciudat să descopăr că scrieți cu cerneală. Și a fost și mai ciudat să aflu asta de pe www.dailymotion.com/video/x2tp0l raiul-gainilor-dan-lungu-manuscris fun... Am scris multă vreme „cu cerneală“, cum spuneți. Raiul găinilor, de unde sunt paginile de manuscris din imagini, e ultima carte scrisă la stilou, după aceea am trecut la computer. Dar chiar și acum, notițele pe care mi le fac aproape cotidian sunt de mână... Și dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
de cărți ori alese pe sprânceană. Bibliotecile sunt ca puzderia de oameni: pline cu tot felul sau, dimpotrivă, selective și rafinate, cu un surâs în vârful buzelor. Există biblioteci mirosind a igrasie și tutun, și biblioteci nou-nouțe, mirosind a proaspătă cerneală tipografică. Există inclusiv biblioteci care funcționează doar ca niște bibelouri, întrucât cărțile sunt, în acest caz, mai degrabă intangibile și inabordabile precum niște VIP-uri. Există biblioteci confuze și biblioteci exacte, limpezite în conținutul și selecția lor. Există biblioteci arse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
de o serie de gânduri care pendulează între literatură și viață, între bibliotecă și parc, atunci când, după câteva sprinturi de la carte la carte, te superi pe mirosul de hârtie citită și pe petele pe care le fac degetele tale, mânjind cerneala de pe pagină. Te superi aiurea, desigur, dar e timpul să faci o pauză și să respiri aer curat, nu aer prăfuit de bibliotecă. Într-un moment ca ăsta a apărut Ulrich, tranșând problema în vreo patru paragrafe. Nu, desigur că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
atâta vreme? Sau e o răsplată care vrea să zică: „Măcar acuma, că tot ai murit, deschide și tu ochii și uită-te-n jur“? Nu știu ce să zic, dar mie mi-a trecut deja cearta cu urma de deget pe cerneala hârtiei, așa că închei aici. FILM Independența Iulia BLAGA Voi scrie aici despre un singur film dintre cele văzute la a noua ediție a ASTRA Film Fest (22-28 octombrieă și care se numără printre cele care mi-au plăcut foarte mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
stilizate. Ca sățmi dau răgazul de a cumpăni asupra alegerii, mțam îndreptat, cam întrțo doară, către rafturile de care răspundea Nea Tase, librarul și papetarul. Nu avea stilouri chinezești, ci numai autohtone, din cele care lăsau pe hârtie prea multă cerneală și cărora li se stricau unațdouă filetele pistonașelor. Văzânduțmă dezamăgit, Nea Tase a aruncat cu eleganță pe tejghea un evantai de cărți noi, cu coperți lucitoare, ca și cum ar fi azvârlit către privirile hulpave și invidioase ale unor tovarăși de joc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
prezența obligatorie pe masa de scris a cățelușei Laie: scriu numai ziua, dar cu draperiile sau jaluzelele bine închise și la lumina unei lămpi de birou; folosesc numai hârtie de format A4, liniată (pătrățele sau dictando), eventual un caiet studențesc; cerneala neagră și uneltele de scris cu vârf foarte fin sunt singurele acceptate; ca anotimp, prefer iarna. Câte pagini scrieți pe zi? Mi s-a întâmplat să scriu și 4-5 pagini pe zi (enorm pentru mine), însă foarte rar. După cum mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
de manifestare campaniei de care vorbeam. Și pe care, până la urmă, tocmai din aceste motive, o merită. Mițe greu să înțeleg, de asemenea, jocul de scenă hilar al fostului ministru Tudor Chiuariu, care nța lăsat să se usuce prea bine cerneala pe actul numirii sale și sța și așezat, arogant, pe o poziție beligerantă cu sistemul pe care trebuia sățl coordoneze. Cum sățmi explic infatuarea prostească a ministrului Învățământului, Cristian Adomniței, care după ce nu a știut să numere stelele europene a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
de a-l transforma într-un marginal, într-un „negru“ (în celulă o negresă este cea care îl învață pe Rudy că oamenii nu se nasc și mor, ci li se „deschide sau închide crăpătura“Ă. Proaspătul condamnat, plin de cerneală, este închis într-o cușcă și vizitat organizat de cetățenii orășelului american. Naratorul (autoăironizează crud condiția scriitorului mânjit de tuș: „L-am menționat mai devreme pe Alexander Woolcott, scriitorul mucalit și mare producător, care fusese odată oaspete la noi acasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
crud condiția scriitorului mânjit de tuș: „L-am menționat mai devreme pe Alexander Woolcott, scriitorul mucalit și mare producător, care fusese odată oaspete la noi acasă. El e cel care a inventat un minunat epitet pentru scriitori: «Nefericiții pătați de cerneală». Ar fi trebuit să mă vadă pe mine în cușcă“. Cele două figuri „mutilate“ se vor întâlni peste mulți ani în New York. Rudy e farmacist, Celia e dependentă de amfetamine. Aceasta din urmă face o criză nervoasă încercând să-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Chiar dacă tehnicile proiective sunt foarte diversificate, ele au toate scopul de a determina predispozițiile individuale pentru agresivitate sau ostilitate. Două tehnici proiective sunt de obicei folosite în studiul agresivității: Testul de Apercepție Tematică (Thematique Apperception Test) și Testul Petelor de Cerneală (Rorschach). Testul de Apercepție Tematică este format dintr-o serie de imagini care reprezintă diferite situații sociale sau imagini legate de viața socială, dar ale căror detalii nu sunt foarte clare, necesitând a fi interpretate. Pentru fiecare dintre aceste imagini
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
socială, dar ale căror detalii nu sunt foarte clare, necesitând a fi interpretate. Pentru fiecare dintre aceste imagini, subiecții trebuie să scrie sau să povestească o istorie. În cazul Testului Rorschach, subiecții privesc cu atenție o serie de pete de cerneală, trebuind ulterior să spună cu ce seamănă sau la ce se referă fiecare pată. În ambele cazuri, cercetătorul se așteaptă ca subiecții mai agresivi să imagineze istorii mai agresive și să perceapă mai degrabă elementele asociate agresivității. O tehnică foarte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
M-am aplecat și am ridicat-o. M-am dus la fereastră, am privit-o în lumina soarelui. Te uitai la mine. Zâmbeai. Pe nas aveai o pată de cafea. M am uitat pe spatele fotografiei. Ți-am recunoscut scrisul. Cerneala pălise în timp. Mi-am pus ochelarii și am descifrat cuvintele. Să mă citești. Dacă nu azi, altă dată. Într-o zi în care o să ai nevoie de ochelari. 28 noiembrie. Scrisesei și anul, dar colțul fotografiei era rupt. Carte
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Arthemius a dus la Constantinopol aceste relicve și le-a oferit Împăratului Zeno, care, impresionat, a confirmat independența Bisericii din Cipru, iar arhiepiscopului i-a asigurat perpetuarea a trei privilegii: purtarea sceptrului în locul bastonului pastoral; dreptul de a semna cu cerneală roșie; dreptul de a purta, în timpul slujbei, mantie purpurie. În timpul războaielor sfinte, pentru apărarea Sfântului Mormânt, din nou așezarea geografică a Ciprului își dovedește valoarea strategică, care este apreciată de către toți cruciații, în dorința lor de a beneficia de proximitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
progresul tehnologic, dar suntem, încă, în același tip de economie ca pe vremea lui Gutenberg: să produci Cartea fețelor 250 fizic o carte (lăsând la o parte valoarea intelectuală pe care o cuprinde un produs cultural) înseamnă investiții în hârtie, cerneală tipografică, energie electrică, manoperă, marketing, distribuție, resurse umane. Tehnologiile inventate după Gutenberg, între care fotografia, înregistrările audio, radioul sau televiziunea, implică, la rândul lor, costuri mari. În cuvintele lui Shirky: „E scump să deții mijloacele de producție, fie că e
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
se va fi interesat totuși pe vremuri de acestea, va fi nutrit cândva idei de stânga, dacă s-a apucat și a tradus integral în tinerețe (ofițer fiind!), din franceză, ABC-ul comunismului de Buharin, traducere al cărei manuscris cu cerneală roșie, cu grafia lui atât de ordonată și de clară, a zăbovit destui ani într-un sertar încăpător, spre mirarea, respectul și mai apoi spre nedumerirea mea. Nu încape îndoială că Țuțea, care se știe că în junețe a fost
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]