11,711 matches
-
asemenea cerere Senatului. Cererea făcută, opiniile Senatului începură a se diversifica. Unele credeau că o asemenea permisiune de urmărire nu trebuie dată de loc, altele că trebuie dată, în fine a treia, că trebuie a se da numai sub condiții certe. Șeful cabinetului actual se întări și mai mult în intenția de a-și da demisia și deja începuse a circula combinațiile deosebite despre înlocuirea lui, între cari cea mai însemnată e aceea a unei fuziuni între unele elemente liberale cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
avizat asupra posibilității de a descoperi vestigii arheologice importante; -o cană din pastă grosieră, stângaci modelată, greu de precizat dacă a fost lucrată cu mâna sau la roată, a fost găsită de elevi într-un loc neprecizat, dar în mod cert tot cu prilejul lucrărilor de desecări prin săparea șanțurilor din lunca Bârladului; -o căniță (ceașcă), frumos modelată cu ajutorul roții olarului de către un meșter olar iscusit, a fost descoperită de către locuitorul Ilie Marincea pe terenul de la est de biserica satului Siliștea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vătamanul și Bălan și Irimia cel bătrân, Dănăilă și Țarină”. Primul dintre ei poate fi identificat cu acel Dumitru care, în 1655, primea carte de împuternicire de la domnitorul Gheorghe Ștefan, pentru a stăpâni un eleșteu în Brudurești, și, în mod cert, unul din urmașii celui care s-a numit bătrânul Guneș și cu varianta Goniș în unele documente ce consemnează numele de bătrâni-teren (moșie) de pe arealul teritoriului obștii umbrăreștene. Se observă existența unei ierarhizări social-economice în obște, exprimată prin formula „noi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi trecut zestrea la fiica lor Nastasia, prima soție a vornicului Ion Racoviță. Cum acesta se va recăsători, după decesul timpuriu al Nastasiei, cu Safta Jora, ce primise de la mana sa, Costăchioaia, partea ce-i revenise din Boziești, fiind deja certă stăpânirea lui Ion Palade pe moșii ce „mi li-au dat Joroae pân’ trăia”. E de înțeles că de la Ion Palade stăpânirea a trecut la fiica sa, Maria, căsătorită cu Manolachi Costache. Că Ion Palade a avut stăpânire la Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de redistribuire. Or, nu puteau face obiectul unei astfel de acțiuni dacă bunurile respective nu ar fi rămas de la Ion Palade, după soția sa, Nastasia. E demn, iarăși, de relevat că apare în izvod numele satului Umbrărești, deși, în mod cert, numai Bozieștii reveniseră și au aparținut Todosicăi Jora, dovadă că cele două nume de sat acoperă o singură realitate comunitară. Recapitulând datele aspectului în atenție, se poate considera transmiterea Bozieștilor de Sus după dania din 1645 prin filiera Toma Cantacuzino
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și de către alte vârfuri sociale și politice ale satului, proba indubitabilă a stratificării și stadiului avansat al disoluției în obște oferindu-o acest nepot al lui Bilăi, pârcălabul Furdui. Deci, anii 1633 (data aproximată pentru zapisul lui Furdui), 1634, data certă a confirmării vânzărilor și daniilor consemnate în alte documente, reprezintă un moment de vârf al dezorganizării devălmășiei din Torcești. O dovadă în plus pentru ilustrarea aspectului o aflăm în cartea domnească dată de voievodul Vasile Lupu, în ziua de 20
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
faptelor și evenimentelor din acest câmp nu vor impieta prea mult conținutul ce urmează a fi expus, dacă el va urma și va respecta criteriul adevărului istoric, scopul principal al lucrării de față. 1. Viața ostășească Nu dispunem de informații certe în legătură cu implicarea umbrăreștenilor în activitățile de ordin militar la începutul comunităților sătești din teritoriu, dar știm sigur că nevoia de apărare internă și externă a reprezentat o componentă de bază în vremurile de demult. Reunirea unor sate vecine, la un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
această analiză a celor două niveluri "mezo" de guvernare franceză este faptul că atât regiunea cât și departamentul sunt la momentul actual ferm ancorate în peisajul politico-administrativ al țării. La începutul reformelor de descentralizare în 1982, departamentul era în mod cert "câștigătorul" în ceea ce privea puterea atribuită acestuia și resursele fianciare oferite pentru exercitarea acestor puteri. Mai mult, la acea vreme, cei mai mulți reprezentanți ai clasei politice, atât de dreapta cât și de stânga, erau departamentaliști convinși și erau legați de noțiunea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
guvernare tradițională de la vârf spre bază. Remarci finale Această prelucrare a formelor tradiționale de guvernare și administrare, și a politicii teritoriale înseamnă că Franța de astăzi este într-un fel mai puțin o excepție decât era înainte. Rămâne, în mod cert ,,franceză", însă este astfel într-un mod mai deschis, mai cosmopolit, având aceleași principii cu alte țări europene, chiar cu alte țări ale lumii, precum America de Nord, Australia și Noua Zeelandă. Într-o anumită măsură, există o cultură globală la nivel de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sensibilității la gen la nivelul personalului de execuție și/sau la nivelul managementului, trăsături concretizate ulterior în lipsa oricăror demersuri de includere a dimensiunii de gen în activitatea instituțiilor, și pe de altă parte, așa cum prognozează respondenții, de o evoluție pozitivă certă a situației vizând egalitatea de șanse între femei și bărbați, aderarea la UE având rolul de catalizator al acestor procese. Deși previziunile optimiste ale respondenților nu pot fi decât îmbucurătoare, totuși încrederea în evoluțiile pozitive, pe fondul lipsei de interesă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
determinat cu ajutorul relațiilor. Facem această afirmație fiindcă cele două relații și au o justificare teoretică indubitabilă, dată de modelul CAPM, pe când relația este rezultatul doar al unei ipoteze care eventual poate fi verificată din punct de vedere statistic. În mod cert, pentru asigurarea relevanței acestui model, testele statistice sunt indispensabile. În concluzie, putem afirma ca impactul acestei decizii asupra valorii de piață a grupului este dat de corecta interpretare a coeficienților alfa și beta și evident de valoarea coeficientului de determinație
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
17 Apud ibidem, p. 117 (în nota 53). 18 medievală le aprecia și le cultiva, și pe care autorul le ignorase, poate voit și ironic, pe parcursul discursului său narativ. Chaucer este primul scriitor european care a fost influențat în mod cert și a acceptat opera boccaccescă în ansamblul ei, ca sursă pentru propriile creații. „Chaucer datorează mult lui Boccaccio și Italiei, deși poate nu a cunoscut în mod direct Decameronul. Se pare că a aflat povestea Grizildei din traducerea latină făcută
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Boccaccio, De genealogia deorum, traducere în engleză de C. G. Osgood, în Boccaccio on Poetry, New York, Liberal Arts Press, 1956, p. 105 apud Robert O. Payne, op. cit., p. 25. (trad. n.) 19 materialism asociat cu perioada burgheză aflată în ascensiune certă în secolul al XIV-lea. 20 II. Angelic - demonic: de la opoziție spre complementaritate Termenii cheie, cu care ne propunem să operăm în cadrul analizei personajelor literare feminine din operele celor doi scriitori, sunt „angelic” și „demonic”, aceștia marcând în structura lucrării
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
destinate clericilor o portretizau ca pe o poartă spre păcat și spre o condamnare finală irevocabilă, lucrările destinate tinerilor sau văduvelor accentuau vădit greutățile căsniciei, cea care răpește timpul și aduce numai supărări, precum și durerile nașterii. Se manifesta o tendință certă împotriva căsătoriei, care mai apoi s-a răsfrânt asupra 61 Priscilla Martin, Sex, Discourse and Silence, în Chaucer's Women: Nuns, Wives and Amazons, Macmillan, 1990, p. 219. (trad. n.) 62 G. Chaucer, op. cit., p. 244. 63 Ibidem, p. 164
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
feminine boccaccești sau chauceriene apar în povestirile cadru, dar și în povestirile inserate, de aceea am putea să le acordăm o atenție diferențiată. Remarcăm la ambii scriitori preferința pentru personajul grup, mai mult sau mai puțin omogen. Superioritatea feminină este certă în cazul autorului italian, deoarece între membrii brigatei sunt șapte tinere și doar trei bărbați, ceea ce subliniază poate, la nivel infratextual, ceea ce scriitorul afirmase în cuvântul său înainte la Decameronul, intenția de a-și canaliza întreaga atenție către eternul feminin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o nouă dragoste>>, ca și iubirea poetului pentru Beatrice. Țesătura narativă devine mai complexă atunci când autorul ține să mărturisească că bărbații sunt îndrăgostiți de anumite doamne, trezind astfel noi speculații ce rămân nesoluționate.” 144 Donne angelicate oarecum abstracte și reprezentând certe exemple edificatoare din punct de vedere moral, personajele feminine din componența brigatei reușesc totuși să ne convingă, să nu rămână doar nume alegorice, ci să dobândească un minimum de personalitate. Pampinea, care este vioaia, înfloritoarea (prima zi se află sub
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
domniei sale, să se ocupe cu organizarea mesei și cu activitățile din timpul liber, să indice respectuos cine trebuie să rostească istorisiri și să asigure un climat de relaxare, voie-bună și armonie. Totul este gândit, calculat, riguros pus la punct, dovadă certă a faptului că o lume condusă de femei poate fi mai bună, în sensul acesta Giovanni Boccaccio rămânând un mare idealist. Spiritul practic devine tot o ilustrare a unei educații primite în familie, deprinderile organizatorice se învață. Tinerele sunt însoțite
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un adevărat proces pentru a-l demasca pe calomniator și a-și dojeni soțul credul; are spirit de vendetta, căci, după uzanțele vremii, răul trebuia pedepsit și binele nu putea decât să triumfe. Este nobilă și de o superioritate morală certă, până în ultimele momente: „Bernabo, recunoscându-și nevasta, i se aruncă la picioare, cerându-i cu lacrimile-n ochi iertare; dânsa îl iertă înduioșată, deși nu era vrednic și, sculându-l de pe jos, îl îmbrățișă cu iubire, ca pe un soț
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pp. 234-235. 227 Ibidem, vol. I, p. 80. 228 Ibidem, p. 266. 229 Ibidem. 83 suveranului dorința de a se afirma ca un justițiar, și nu ca un supus. Cuvântul metamorfozează și salvează, o dată în plus, onoarea femeii. Cu o certă apreciere a spiritelor mari ale epocii, Elisa evocă, în ziua a șasea, figura lui Guido Cavalcanti, nu doar un mare liric, ci și un spirit luminat, retras departe de cei care nu puteau să-i perceapă adevărata dimensiune, un veritabil
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nou înseamnă o nouă intrigă. Suntem în împărăția oamenilor povestiri.” 271 Prologul târgoveței din Bath devine cel mai consistent, amplu în detalii relevante pentru tipologia în care ne propunem să încadrăm personajul, aceea a donnei demonicata, și de o expresivitate certă. Poate fi subdivizat în două părți: o predică despre căsătorie și feciorie și descrierea vieții matrimoniale a târgoveței. Ar putea fi considerat un autoportret, dar și un manual inițiatic în tainele chinuitoare ale căsătoriei, o veritabilă punere în scenă a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să adopte punctul de vedere al personajului. 291 Ironia este mereu prezentă în discursul ei. Folosește orice strategie pe care o cunoaște pentru a-și impune și a-și apăra identitatea proprie. Raporturile personajului feminin cu bărbații sunt unele de certă dominare. Nu bărbatului îi revine puterea decizională sau de alegere, cum era obișnuit, ci femeii. Avem o nouă imagine a eliberarii de canoane, a emancipării. Virilitatea și aspectul fizic primează în seria calităților masculine, după opinia acestei donna deminicata: „și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
între două registre distincte, cel teologic și cel senzual, o îmbinare a textualității și a sexualității, deoarece sexualizează textul și textualizează sexul. „A interpreta Biblia și scrierile patristice reprezintă pentru târgoveață un act erotic”358, care îi conferă o plăcere certă, mai ales atunci când trebuie să expună acestă paradă a unei exegeze originale unui public interesat. Personajul feminin chaucerian are o structură duală, este ambivalentă în tot ceea ce întreprinde, ea divide, diferențiază, scoate în evidență conflictele atunci când este posibil.359 Destinul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
virtuții, de a le servi de data aceasta onorabil pe doamnele de la curte, dar și pe cea care îi va fi soție. Povestea poate fi privită ca un antidot împotriva autorității masculine, dar, asemeni Prologului, nu reușește să impună o certă dominare feminină. Bătrâna își dorește dragostea cavalerului, de aceea, după ce el o acceptă, se transformă într-o zână, „fragedă și încă și nurlie”436, într-o soție supusă și fidelă: „Ea n-a ieșit din voia lui nicicând,/ Mereu în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fi comparată cu personaje istorice cum ar fi Christine de Pisan sau Simone de Beauvoir. „Deși reprezintă un personaj literar, deseori este abordată în critica literară într-un context istoric sau sociologic real, ca un fel de dovadă a empatiei certe a lui Chaucer față de femeile timpului său, târgoveața demitizează imaginea idilizată a femeii din literatura medievală și se metamorfozeză într-o purtătoare de cuvânt a acestora.”462 „Portretul târgoveței din Bath ni-l relevă pe Chaucer drept un autor lipsit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
asupra laicilor și nu numai. Maica stareță Eglantina, nume ce amintește de eroinele unor romane medievale 470 , călătorește cu o adevărată suită, însoțită fiind de o altă călugăriță, „diaconiță-n cin”471 „și preuți trei”472, surâde permanent, într-o încercare certă de a atrage atenția asupra propriei persoane („Sfios zâmbea ea pururi, cu sfinție”473). Are manierele cizelate ale unei curtezane („Alene cunoștea să se compoarte,/ Cu farmec mult și cu mișcări învoalte” 474 ), știe să mănânce elegant, imită comportamentul nobiliar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]