4,545 matches
-
la tobe. Producția realizată de Ronson și BloodPop a fost sprijinită și prin utilizarea software-ului Ableton de către Parker. În timpul sesiunilor de înregistrare Gâgă a condus direcția producției bazându-se pe influențele și preferințele ei, folosind un pian și o chitară pentru a compune melodia. Ronson a explicat că Gâgă a fost profund implicată în detaliile tehnice ale muzicii în timp ce înregistra. În ceea ce privește acest lucru, el a mărturisit că: „[Gâgă] iubește să stea la pian și să dea ordine bateristului și are
Perfect Illusion () [Corola-website/Science/337535_a_338864]
-
totul devenea din ce in ce mai bine”. Într-un interviu pentru BBC Radio 1, Gâgă a explicat că ei „jonglau cu versurile înainte și înapoi”, adăugând că „Am demontat totul. Am schimbat melodia, am mutat-o. Eu eram la pian, Kevin era la chitară iar Mark era la bass”. Ședințele de înregistrări au avut loc în mai multe studiouri din Statele Unite pentru a se potrivi cu programul fiecărui contribuitor. În Malibu, ei au înregistrat la Shangri-La Studios, un loc pe care BloodPop l-a
Perfect Illusion () [Corola-website/Science/337535_a_338864]
-
Potrivit lui Mark Savage de la BBC Music, „Perfect Illusion” este o melodie disco-rock compusă în jurul unor progresii de acorduri. Vocea cântăreței este nemodificata și netratata, evitându-se folosirea autotune-ului. Compoziția constă în „versuri vibranțe” și un breakdown bazat pe voce și chitară înainte de refrenul final, Gâgă cântând numele piesei de mai multe ori. În jurul minutului doi, se remarcă o schimbare de tonalitate înainte de refrenul final. Lewis Corner de la "Digital Spy" a considerat că piesa a făcut o aluzie cu privire la albumele anterioare ale
Perfect Illusion () [Corola-website/Science/337535_a_338864]
-
Spy" a considerat că piesa a făcut o aluzie cu privire la albumele anterioare ale lui Gâgă. El l-a numit „un simplu cântec pop” care a ciulit urechea la lansările anterioare ale cântăreței precum „Just Dance” sau „Poker Face”. Mixajul de chitară și sintetizatoare „bombănitoare” i-a adus aminte lui Corner de single-ul „Marry the Night” de pe cel de al doilea album de studio al lui Gâgă, "Born This Way" (2011). Au existat, de asemenea, aluzii de la era "Artpop" datorită modului
Perfect Illusion () [Corola-website/Science/337535_a_338864]
-
de cultură. Între timp, Fără Zahăr semnează un nou contract de producție cu Roton, și încep înregistrările pentru cel de-al treilea album. Se naște o nouă formulă de concert Fără Zahăr, cu trupă live, împreună cu botoșănenii Dan Găină la chitară bas și Andrei Petrilă la tobe. În 2007 se lansează site-ul farazahar.com și apare primul videoclip Fără Zahăr animat, la piesa "Lav stori". În 2008 apare inevitabil albumul 3, "Neamul lui Peneș Curcanul". La o serie de concerte
Fără Zahăr () [Corola-website/Science/300856_a_302185]
-
Lav stori". În 2008 apare inevitabil albumul 3, "Neamul lui Peneș Curcanul". La o serie de concerte apare un nou component la tobe, botoșăneanul Bărbuță. Dan și Andrei părăsesc trupa din motive personale, fiind înlocuiți de ieșenii George Maxim la chitară bas și Alex Neagu la tobe. Fără Zahăr creează un spot publicitar radiofonic pentru Fujitsu Siemens Computers. Tot acum se pun bazele unei colaborări cu producătorul de vinuri Cotnari. La începutul anului 2009, Bobo, ajutat de regizorul și prietenul Andrei
Fără Zahăr () [Corola-website/Science/300856_a_302185]
-
cariera solo sub numele ATB. Prima lui piesă a aparut sub numele de 9pm (Till I come) inclusă în albumul „Movin' Melodies” care s-a clasat pe primul loc în topurile din Marea Britanie în 1999. Melodia conține un riff de chitară care a devenit foarte popular. Acest sunet de chitară, care l-a găsit din întâmplare, a devenit marcă înregistrată a afișării sale timpurii. ATB continuă să evolueze și să se schimbe cu fiecare album. Stilul lui curent include mai multe
ATB () [Corola-website/Science/313841_a_315170]
-
aparut sub numele de 9pm (Till I come) inclusă în albumul „Movin' Melodies” care s-a clasat pe primul loc în topurile din Marea Britanie în 1999. Melodia conține un riff de chitară care a devenit foarte popular. Acest sunet de chitară, care l-a găsit din întâmplare, a devenit marcă înregistrată a afișării sale timpurii. ATB continuă să evolueze și să se schimbe cu fiecare album. Stilul lui curent include mai multe voci și sunete variate, cu multe note de pian
ATB () [Corola-website/Science/313841_a_315170]
-
Rihanna, interpretarea sa fiind dublată prin supraînregistrare. Ritmul melodiei vocale conține doar câteva sincope, în cântec făcându-se uz și de armonii vocale. De-a lungul compoziție nu sunt secțiuni instrumentale prea lungi, făcându-și simțite prezenta și elementele de chitară acustică. Aceleași caracteristici sunt întâlnite și pe înregistrarea „Unfaithful”, predecesorul lui „We Ride”, aflat pe același album și compus de aceeasi echipa de producție. Versurile posedă un caracter romantic, având ca temă centrală promisiunile neîmplinite pe care i le face
We Ride () [Corola-website/Science/317890_a_319219]
-
vorbesc despre faptul că „soarele” poate răsări în viața ta când te aștepți cel mai puțin. Cântecul a fost compus de către Shakira și produs de ea împreună cu Luis Fernando Ochoa. Piesa este lăudată pentru accentele de soft-rock și ambianța între chitare acustice și electronice, dar și pentru versurile lirice și optimiste. Într-o recenzie a piesei făcută de către Billboard, „Sale el Sol” a fost denumit "„un cântec frumos”". Mulți fani au evocat similarități între această melodie și înregistrări mai vechi de-
Sale el Sol () [Corola-website/Science/321709_a_323038]
-
cu flautistul de renume Jean-Pierre Rampal. Lucrarea îmbină elegantă baroca cu swing-ul modern și s-a bucurat de un mare succes Bolling a mai colaborat în cursul anilor cu chitaristul Aléxandre Lagoya (pentru care a compus un concert pentru chitară), cu violistul și violonistul Pinhas Zickerman (pentru care a scris o suită pentru vioară), trompetistul Maurice André (Toot suite), violoncelistul Yo Yo Mă. De asemenea a participat la programe închinate creației lui Lionel Hampton, Duke Ellington, Stephane Grappelli, Django Reinhardt
Claude Bolling () [Corola-website/Science/334964_a_336293]
-
rock Alternosfera. Pentru a nu fi presați de timp sau de alte circumstanțe, așa cum se întâmplă de obicei când o trupa intră într-un studio, formația a finisat întâi studioul. Tot acolo nefiind presați de timp au înregistrat bass-ul, chitarele și clapele, au făcut primele demo-uri. Înregistrarea tobelor și a vocii, mixajul, masteringul s-a făcut în studioul lui Andrei Lifenco, unul din cele mai bune studiouri din Republica Moldova (din acest considerent toate albumele formației au fost înregistrate acolo). "" este
Virgula () [Corola-website/Science/327494_a_328823]
-
n. 6 august 1969 - d. 21 octombrie 2003) a fost un compozitor, cântăreț, instrumentist și muzician american. Deși era perceput în special că un chitarist, vocalist și compozitor, Smith era un muzician complet, fiind un bun cunoscător al pianului, clarinetului, chitarei bass, muzicuței și instrumentelor de percuție. avea un stil vocal interpretativ distinct carecterizat de interpretarea textelor pieselor muzicale într-o modalitate aproape șoptita, care a fost comparată în consistentă rostuirii cu delicatețea dar trăinicia unei pânze de paianjen, conform originalului
Elliott Smith () [Corola-website/Science/307312_a_308641]
-
Band". Este fiul artistului reggae Bob Marley, mama sa fiind Lucy Pounder. Este un membru al mișcării Rastafari. Julian a copilărit în Anglia și Jamaica. Implicat în muzică de la o vârstă fragedă, a învățat să cânte la clape, tobe, bass, chitară și alte instrumente. Împreună cu frații săi, Ziggy și Stephen Marley, a devenit implicat în Ghetto Youth International, o companie de producție, în 1989. A lansat un album solo, Lion in the Morning, în 1996, îmbarcându-se într-un turneu mondial
Julian Marley () [Corola-website/Science/337289_a_338618]
-
în Jamaica pentru a-și vizita frații. Crescând, a fost înconjurat de o atmosferă muzicală, care l-a ajutat să dezvolte și să adopte stilul de viață muzical. În tinerețe a învățat de unul singur să cânte la bass, tobe, chitară și claviatură. La vârsta de 5 ani, Julian a înregistrat primul lui cântec, în casa familiei Marley din Kingston, Jamaica.
Julian Marley () [Corola-website/Science/337289_a_338618]
-
spaniolă și tatăl ei a lucrat la o companie electrică . În 1985 a intrat la Conservatorul din Tours, împreună cu sora și fratele ei, unde a luat cursuri de la cinci până la unsprezece ani. A studiat teoria muzicii, în special vioară, pianul, chitară și a cântat într-un cor. În 1994 s-a mutat la Bordeaux. În 1995 a luat lecții de muzică dar a practicat și sport timp de un an, în Bordeaux. A studiat kung fu cu un antrenor profesionist. În
Zaz () [Corola-website/Science/334267_a_335596]
-
a cântat la pian (și uneori la saxofon alto) într-o formație cu alți 4 colegi. Repertoriul formației consta din piese standard de jazz sau piese ale unor formații populare din acea perioadă, precum The Yardbirds sau Manfred Mann. Prima chitară și-a cumpărat-o în 1965 cu 13 lire sterline, începând relativ repede să experimenteze cu acorduri deschise și să ciupească corzile. În 1966, a primit o bursă la Facultatea de literatură engleză la "Fitzwilliam College", Universitatea Cambridge, dar înainte de
Nick Drake () [Corola-website/Science/316100_a_317429]
-
Convention" și a mai avut apariții pe scenele unor cluburi folk din Birmingham și Hull. Concertele sale nu au fost prea bine primite de public, datorită faptului că nu vorbea deloc între cântece și folosea mult timp să își reacordeze chitara, deoarece cânta în diferite acordări. "Bryter Layter" are un ton ceva mai optimist decât "Five Leaves Left". jazzier La fel ca și pe albumul precedent, pe "Bryter Layter" este ajutat de unii membri formației Fairport Convention, dar și de John
Nick Drake () [Corola-website/Science/316100_a_317429]
-
în Anglia atunci, a asistat la înregistrări. Din diferite motive, înregistrările au fost întrerupte și au continuat în iulie. Conform autobiografiei lui Boyd, Drake era într-o stare extrem de proastă. Nu mai putea să cânte și să se acompanieze la chitară în același timp. De data asta au fost înregistrate 4 cântece. Totuși, conform mamei lui Drake, faptul că se afla din nou în studioul de înregistrări îi ridicase moralul, deoarece timp de câțiva ani nu mai avusese niciun fel de
Nick Drake () [Corola-website/Science/316100_a_317429]
-
șase luni în barul cu pian The Executive Room, (Cameră Executivă) pe Wilshire Boulevard. Acolo a fost compozitor, si a semnat pentru "Piano Mân". Ulterior el s-a concertat cu membrii trupei sale (Rhys Clark la tobe, Al Hertzberg la chitară, si Larry Russell pe baș), până la sfârșitul lunii iunie 1972 pe întreg teritoriul Statelor Unite și Puerto Rico, si pentru deschidere headliner, cum ar fi J. Geils Band, The Beach Boys și Taj Mahal. La festival Sol y Măr în Puerto Rico, el
Billy Joel () [Corola-website/Science/321958_a_323287]
-
de titlu, în ciuda faptului că se află pe locul 25 în topurile Billboard Hoț 100, cântec semnat de Joel (el termină aproape toate concertele sale cu această piesă). Trupa a schimbat turnee precum și, Don Evans înlocuirea lui Al Hertzberg la chitară, si Patrick McDonald preluând poziția la baș, care urmează să fie înlocuit în 1974 de către Doug Stegmeyer, care a rămas cu Billy până în 1989. Tom Whitehorse pe banjo și oțel pedala și apoi Johnny migdale pe saxofon și tastaturi, rotunjind
Billy Joel () [Corola-website/Science/321958_a_323287]
-
integral de mezzo-soprana Beyoncé Knowles, interpretarea sa fiind una dinamică dar și dublată prin supraînregistrare. Înregistrarea conține și armonii vocale, iar versurile au un conținut romantism. Compoziția prezintă o serie de fraze repetitive, având la bază un instrumental ce include chitară, pian, trompetă și tobe. Întinderea vocală a solistei pe durata compoziției este de aproximativ o octavă și o jumătate. Piesa include și o mostră din cântecul „Are You My Woman? (Tell Me So)” al formației The Chi-Lites. „Crazy in Love
Crazy in Love (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/308929_a_310258]
-
fost înregistrată în anii optzeci, cu Mircea Romcescu ca invitat. Piesa eponimă a formației, participă în 1966 alături de „Îmi place muzica” la concursul televizat "Muzicorama TV". Piesa a fost înregistrată la Radiodifuziune. Ea conține un moment instrumental amplu, susținut de chitare electrice supraimprimate. Înregistrarea uneia dintre chitare este inversată, ceea ce presupune că partitura a fost parcursă de la coadă la cap la imprimare. Această tehnică a fost folosită anterior de The Beatles în piesa „I'm Only Sleeping” (1966). Piesa face parte
Indicele cântecelor needitate ale formației Sfinx () [Corola-website/Science/312879_a_314208]
-
Mircea Romcescu ca invitat. Piesa eponimă a formației, participă în 1966 alături de „Îmi place muzica” la concursul televizat "Muzicorama TV". Piesa a fost înregistrată la Radiodifuziune. Ea conține un moment instrumental amplu, susținut de chitare electrice supraimprimate. Înregistrarea uneia dintre chitare este inversată, ceea ce presupune că partitura a fost parcursă de la coadă la cap la imprimare. Această tehnică a fost folosită anterior de The Beatles în piesa „I'm Only Sleeping” (1966). Piesa face parte din coloana sonoră pentru filmul "Melodii
Indicele cântecelor needitate ale formației Sfinx () [Corola-website/Science/312879_a_314208]
-
a fost o formație post-punk din Anglia. Formația, care s-a numit inițial Warsaw, și-a început activitatea în 1976 în orașul Salford, de lîngă Manchester, Marea Britanie. Componența era: Ian Curtis, vocalist/chitară ritmică, Bernard Sumner, chitară/clape, Peter Hook, chitară bas/vocalist de fundal, și Stephen Morris la tobe. După sinuciderea lui Ian Curtis formația a continuat sub numele "New Order". A fost lansat în iunie 1979. Single-ul "Transmission", cântec care
Joy Division () [Corola-website/Science/309806_a_311135]